Astăzi, 23 martie, Guvernul a aprobat proiectul de lege elaborat de Ministerul Educației și Сеrсеtării care vine să delimiteze clar contractul de formаrе profesională în învățământul dual сu cel de ucenicie, asigurând eliminarea confundării termenului de elev-ucenic în învățământul dual cu cel de ucenic la locul de muncă.    Potrivit autorilor, Codul munсii prevede contractul de ucenicie la locul de muncă fără а face vreo legătură cu învățământul dual, astfel, nu poate fi reglementat învățământul dual împreună сu uсеniсiа la locul de munсă.

Curtea de Conturi va efectua auditul unor contracte ce vizează deetatizarea proprietății publice și a privatizării pentru anii 2013-2019. În cadrul ședinței Parlamentului din 19 iulie curent a fost aprobată o hotărâre în acest sens. Astfel, până la 31 decembrie 2019 instituția va efectua auditul a patru contracte: – de parteneriat public-privat pentru concesionarea Întreprinderii de Stat ”Aeroportul Internațional Chișinău”; – de privatizare a Întreprinderii de Stat ”Compania Aeriană Air Moldova”; – de parteneriat public-privat privind modernizarea și eficientizarea activității filialelor Întreprinderii de Stat ”Gările și Stațiile Auto”; –de vânzare-cumpărare a acțiunilor statului deținute în SA ”Tutun-CTC”.

Din lista prohibiţiilor stabilite de Codul Vamal (CV) pentru introducerea şi scoaterea din Republica Moldova a mărfurilor şi mijloacelor de transport va fi exclusă cea ce ține de interdicția importului a părţilor şi a accesoriilor uzate pentru autovehicule. Astăzi, 17 februarie, Parlamentul a votat în prima lectură cu 57 voturi modificarea respectivă la art.20 din CV.   Anterior proiectul a fost avizat de nouă comisii parlamentare și de Executivul RM, care a precizat în Hotărârea Guvernului nr.75/2022 că proiectul urmărește contracararea importului ilicit a pieselor de schimb de mâna a doua, precum și legiferarea plasării acestora pe piața internă, ceea ce va asigura majorarea încasărilor în buget prin achitarea impozitelor și taxelor vamale la introducerea legală a respectivelor piese în țară.

În localitatea Pârâta din raionul Dubăsari ar putea fi creată o subzonă economică, ce va fi inclusă în componența Zonei Economice Libere „Bălți”. Subzona va avea un teren de 7,5 ha amplasat în extravilanul satului. În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă respectivă. Extinderea ZEL „Bălți” este propusă în contextul în care aceasta poate fi considerată un model de referință pentru celelalte structuri similare, în 9 ani de activitate reușind să devină un centru de revitalizare industrială și dezvoltare regională. Astfel, ZEL „Bălți” cu toate subzonele sale a atras investiții de $36 mil. în anul 2018, iar cumulativ de la începutul activității – $185,9 mil., numărul rezidenților fiind de 66. Taxele și impozitele calculate doar pentru anul 2018 au fost de 814,0 mil. lei.

Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu 64 de voturi,  proiectul de lege de modificare a Legii nr.133/2016 privind declararea averii și intereselor personale, pentru a oferi claritate obligativității racordării valorii bunurilor mobile și imobile la prețul real începând cu anul 2018, precum și indicarea valorii de piață a bunurilor.   Astfel, va fi stabilită o perioadă de referință, care să ofere claritate în cazul obligativității racordării valorii bunurilor mobile și imobile la prețul real. În acest sens, se propune ca subiecții declarării să declare valoarea reală a bunurilor dobândite după anul 2018 inclusiv,

Parlamentul a aprobat în lectură finală proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale, care va stabili obligativitatea racordării valorii bunurilor la prețul real începând cu anul 2018.   După cum au explicat autorii, Legea nr. 130/2021 pentru modificarea unor acte normative prevede că, în declarațiile de avere și interese, subiecții vor indica prețul real achitat pentru bunurile pe care le au în proprietate și care au fost procurate în anii 2018-2021, precum și cheltuielile pentru reparația lor. S-a constatat, însă, că lipsește perioada de referință care ar oferi

Termenul de prezentare a dărilor de seamă privind debursările efectuate din contul împrumuturilor externe sau interne de către unitățile speciale de implementare a proiectelor Ministerului Finanțelor ar putea fi extins cu 12 zile. Astfel, dacă la momentul actual acestea prezintă Ministerului lunar, până la data de 3 a lunii următoare lunii de gestiune, dările de seamă privind debursările efectuate din contul împrumuturilor, însoţite de setul de documente ce confirmă primirea împrumutului, se propune ca dările de seamă să fie prezentate până la data de 15 a lunii respective.

Parlamentul a aprobat cu 59 de voturi în prima lectură proiectul de lege ce are ca scop asigurarea cadrului legal pentru informarea corectă a consumatorului despre ofertele de credite lansate. Acesta prevede obligativitatea de a afișa  dobânda anuala efectivă în cadrul publicității creditelor, mărimea literelor și cifrelor fiind cel puțin de trei ori mai mare decât mărimea literelor restului textului.   În același timp, se propune reglementarea plăților aferente creditelor (dobânzi, comisioane, taxe, penalități, dobânzi de întârziere și orice alt tip de plăți) în scopul protejării atât a consumatorilor, cât și a sistemului bancar.

Alocația socială de stat pentru persoanele cu dizabilități ar putea fi majorată cu 40%, ceea ce înseamnă dublarea alocației stabilite în momentul de faţă pentru aceste persoane. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce are ca scop sporirea gradului de protecție a beneficiarilor de alocații sociale și a nivelului de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități. Astfel, se propune majorarea, de la 40 la 80%, a cuantumului alocației sociale de stat pentru persoanele cu dizabilități (circa 12178 persoane) și majorarea, de la 20 la 50%, a cuantumului alocației pentru persoanele vârstnice (pentru circa 8910 persoane).

Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) ar putea publica pe pagina sa web contractele de acordare a asistenței medicale încheiate cu prestatorii, precum și contractele privind eliberarea medicamentelor compensate, cu informația, pe fiecare contract, despre achitarea sumelor compensate de către CNAM pentru anul precedent, precum și contractele încheiate din mijloace financiare, altele decât cele din fondul pentru achitarea serviciilor medicale și farmaceutice. De asemenea, astfel de informații ar putea fi publicate și de prestatorii de servicii. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede modificarea și completarea unor acte legislative, ce are drept scop asigurarea transparenței bugetului sistemului de asigurare obligatorie de asistență medicală.

În Parlament a fost înregistrată o inițiativă legislativă a unui grup de deputați ce prevede modificarea și completarea Legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova. În opinia autorului, pentru ca instituțiile statului să gestioneze responsabil proprietatea și finanțele publice, acestea urmează a fi supravegheate calitativ, imparțial ți profesionist, iar acest rol revine în primul rând instituției supreme de audit public extern, care, în cazul Moldovei, este Curtea de Conturi. Independența reală a Curții stă la baza asigurării eficienței cu care se administrează finanțele și proprietatea publică, iar o independență de facto înseamnă independență politică, instituțională și financiară.

Proiectul Legii bugetului pentru anul 2020 prevede creștere de salariu între 6-10 % pentru majoritatea angajaților din instituțiile de stat. În plus, pentru unele categorii de bugetari retribuția ar putea crește cu până la 1500 – 2000 de lei lunar. Propunerile au fost discutate în cadrul unei consultări publice privind politica salarială pentru anul 2020 și pe termen mediu (2021-2022). Evenimentul a fost organizat de Ministerul Finanțelor și a întrunit reprezentanți ai sindicatelor și autorităților publice centrale. Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a anunțat că proiectul prevede corectarea unor inegalități în nivelul de salarizare pentru anumite categorii de angajați, inclusiv a celor din APL, din domeniul educației, din instituțiile penitenciare, din domeniul apărării etc.

Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public va fi completată cu prevederi ce vor stabili că  conducătorul autorității publice va putea stabili motivat, cu acordul scris al funcționarului public, realizarea muncii la domiciliu sau muncii la distanță. Particularitățile muncii la distanță ar putea fi prevăzute în fișa postului, regulamentul intern sau alt act administrativ al conducătorului autorității.   Parlamentul a aprobat în ședința din 17 februarie curent în lectura a doua un proiect de lege pentru modificarea unor acte normative ce are ca scop executarea Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023 ce se referă la revizuirea cadrului normativ privind funcția publică și statutul funcționarului publiс.

Starea de urgență, instituită în Republica Moldova până la 24 aprilie, ar putea fi prelungită cu încă 60 de zile. Un raport în acest sens a fost aprobat în cadrul ședinței de astăzi, 20 aprilie, a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), prezidată de prim-ministra Natalia Gavrilița.    Astfel, Ministerul Afacerilor Interne urmează să pregătească și să prezinte Guvernului spre examinare proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la înaintarea, către Parlamentul Republicii Moldova, a propunerii privind prelungirea stării de urgență, precum și proiectul Hotărârii Parlamentului în acest sens.

Membrii consiliilor de administrare ale autorităților publice subordonate Parlamentului ar putea fi revocați din funcție în cazul constatării executării necorespunzătoare sau neexecutării obligațiilor, prerogativelor sau atribuțiilor sale, inclusiv ca urmare a audierii raportului de activitate în Legislativ. Constatarea se va face de către Comisia economie, buget și finanțe printr-un raport în care se vor indica faptele și circumstanțele ce denotă neexecutarea obligațiilor și care vor servi drept temei pentru revocarea din funcție. În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea unor acte legislative, scopul căruia este eficientizarea activității mai multor autorități publice autonome aflate sub control parlamentar.

Multiplicatorul pentru venitul lunar minim garantat utilizat la stabilirea dreptului la ajutorul pentru perioada rece a anului poate fi majorat de la 1,95 la 2,2. În Parlament este înregistrat un proiect de lege privind modificarea art.151 din Legea cu privire la ajutorul social. Proiectul are drept scop sporirea gradului de protecție socială a persoanelor și familiilor defavorizate. Astfel, în cazul majorării multiplicatorului până la 2,2, vor putea pretinde la ajutor pentru perioada rece a anului familiile al căror venit global mediu lunar este de până la 2323 lei, ținând cont de venitul lunar minim garantat care, începând cu 1 aprilie curent, constituie 1056 lei (1056x2,2).

Comercializarea ilegală a bunurilor care constituie ajutoare umanitare va fi sancționată cu amendă de la 40 la 60 UC aplicată persoanei fizice și cu amendă de la 75 la 100 UC în cazul persoanei cu funcție de răspundere. Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu 71 de voturi, proiectul de lege pentru modificarea Codului contravențional.   Astfel, proiectul prevede completarea CC cu art. 3274 ce va reglementa sancționarea în cazul comercializării ilegale a bunurilor ce constituie ajutoare umanitare, iar competența stabilirii contravenției respective va aparține Ministerului Afacerilor Interne.

Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu 64 de voturi, proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 133/2008 cu privire la ajutorul social, care reprezintă prima etapă în reformarea programului de ajutor social și are ca scop stimularea angajării beneficiarilor de ajutor social capabili să muncească, inclusiv includerea în acest program și a muncitorilor zilieri, pentru a spori gradul de activitate legală în rândul acestei categorii de populație.     Conform proiectului, Guvernul va stabili anual cuantumul standard pentru venitul lunar minim garantat separat pentru copii și adulți.

De la începutul acestui an, Parlamentul European a inițiat un proiect de directivă ce prevede dreptul salariaților de a se deconecta, ceea ce îi va face inaccesibili pentru angajatori după orele de program. Conform motivării Parlamentului European, proiectul le va oferi dreptul salariaților de a nu răspunde la apeluri telefonice, la SMS-uri sau la e-mailuri legate de muncă înainte sau după program. Măsura este gândită tocmai în contextul în care criza epidemiologică a dus la creșterea numărului de salariați care lucrează de la distanță. Proiectul de directivă ar urma să fie aplicabil atât salariaților din sectorul public, cât și celor cu angajatori din mediul privat.

În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă prin care se propune ca procesul de reexaminare a pensiilor pentru limita de vârstă stabilite până la 1 ianuarie 2019 să se finalizeze în anul 2022. Conform redacției în vigoare a Legii privind sistemul public de pensii, reexaminarea acestor pensii stabilite până la 1 ianuarie 2019 se efectuează în raport cu stagiul de cotizare cumulat după realizarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă, eșalonat până în anul 2027.