Dle Mirzoev, de ce în Moldova oamenilor nu le place să plătească impozitele și, să-i spunem pe șleau, mulți nici nu le plătesc? Auzind întrebarea, mai întîi am zîmbit, apoi m-am pus pe gînduri. Mi-am amintit de zicala cu două lucruri inevitabile în viață – moartea și impozitele… Desigur, nimeni nu e bucuros să plătească impozite, însă în multe alte țări acestea se plătesc la un nivel mai înalt, pentru că există, în primul rînd, înţelegerea că veniturile din impozite sunt folosite pentru a asigura binele public și, în al doilea, încrederea că acești bani vor fi utilizați în folosul societății. În afară de aceasta, este mai complicat de comis evaziuni fiscale și acestea se sancționează mai dur. Asta dacă facem o comparație cu țările dezvoltate. Cred că acestea ar fi direcțiile în care trebuie să fie concentrate eforturile autorităților – cooperarea cu mediul de afaceri, societatea în general, pe de o parte, și îmbunătățirea calității administrării fiscale, pe de altă parte. Atunci am putea spera că vor fi înregistrate progrese.

Un român face, în medie, şapte tranzacţii pe an cu cardul, iar suma plătită anual este de 257 de euro, foarte departe de nivelul din alte ţări europene, potrivit unui raport al Băncii Centrale Europene. Românii plătesc doar de şapte ori cu cardul într-un an, nivel similar cu cel al grecilor şi aproape dublu faţă de bulgari (4), însă mult mai puţin decât următorii clasaţi – ungurii (27), italienii (28), cehii (30), slovacii şi polonezii (câte 32), potrivit unui studiu al Băncii Centrale Europene (BCE) despre plăţile cu cardul în Uniunea Europeană (UE).

Executivul a aprobat astăzi proiectul Legii fondurilor obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2014, stabilind veniturile la nivel de 4,7 miliarde de lei şi cheltuielile la 4,8 miliarde de lei, cu un deficit de 100 de milioane.

În fiecare an, peste jumătate din Produsul Intern Brut al Serbiei merge către plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor. Aceste cheltuieli uriaşe au adus statul încă o dată la mâna FMI, însă partidele din cadrul coaliţiei aflate la guvernare nu reuşesc să ajungă la un acord cu privire la implementarea unor măsuri de austeritate.

Compania americană Apple şi-a schimbat politica în privinţa monedelor virtuale pentru a permite includerea acestora în aplicaţii şi a deschis astfel calea apariţiei unor noi monede, precum bitcoin, pe iPhone-uri şi iPad-uri, transmite Bloomberg. Apple nu a menţionat direct bitcoin, însă regulile pentru dezvoltatori permit acum anumite «monede virtuale aprobate». Aplicaţiile care folosesc monedele virtuale trebuie să respecte legislaţia, arată termenii Apple pentru dezvoltatori.

Reformele în sistemul de administrare fiscală din Moldova sunt implementate de peste 20 de ani, însă pînă în prezent, serviciul fiscal şi contribuabilii se află pe diferite părţi ale baricadelor. Noi îi acuzăm pe inspectorii fiscali de corupţie şi idei preconcepute, iar ei – de nedorinţa de a ne onora obligaţiile financiare faţă de stat. Şi unii, şi alţii au suficiente motive pentru aceste acuzaţii. Ion Prisăcaru, care a fost numit în vara acestui an în funcţia de şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, a decis să spargă aceste stereotipuri. El propune inspectorilor fiscali să aibă grijă de contribuabili, iar contribuabililor – să-şi împartă conştient veniturile cu statul. Despre aceasta Ion Prisăcaru i-a relatat, într-un interviu, jurnalistei Irina Astahova.

Fiecare procent suplimentar de utilizare a cardurilor de plată majorează Produsul Intern Brut mondial cu 15 mlrd de dolari SUA, potrivit estimărilor Agenţiei de rating Moody’s. Datele pentru Republica Moldova din ultimii ani arată că există o corelație pozitivă între dinamica PIB pe cap de locuitor și dinamica numărului de carduri, precum şi a numărului de POS terminale.

Banca Centrală a Rusiei a anunţat că este pregătită să legalizeze moneda virtuală bitcoin, în ciuda riscurilor imense şi a reacţiilor înregistrate pe plan mondial, scrie Agerpres. Noi susţinem o abordare prudentă faţă de bitcoin şi monitorizăm situaţia, alături de Banca Reglementelor Internaţionale (BIS), a declarat Georgy Luntovsky, adjunctul preşedintelui Băncii Rusiei, la Congresul bancar internaţional de la Sankt Petersburg.

Agenţii economici vor avea la dispoziţie 10 zile calendaristice pentru achitarea benevolă a obligaţiei vamale. Cel puțin aceasta prevede completarea la articolul 128 al Codul Vamal, aprobată astăzi de către Guvern. Potrivit proiectului, necesitatea elaborării documentului este generată de situaţiile constrânse create pentru plătitorii vamali la momentul efectuării operaţiunilor vamale.

Guvernul a examinat proiectul de lege privind completarea articolului 103 din Codul fiscal nr. 1163-X III din 24 aprilie 1997, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.l66 din 6 mai 2014) de către un grup de deputaţi în Parlament, şi relevă următoarele. Referitor la propunerea privind reintroducerea scutirii de TVA şi extinderea acesteia pentru tractoarele agricole de la poziţia tarifară 870190 şi tehnica agricolă de la poziţiile tarifare 842481100, 842481910, 8432, 843320, 843330, 843340, 843351000, 843352000, 843353, 843359, 8436, 8437, comunicăm că, facilitatea fiscală în cauză a fost abrogată recent prin Legea nr.47 din 27 martie 2014 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

În Grecia, salariații firmelor elene primesc mărfuri sau servicii în contul salariilor. Această practică a fost reînviată de firmele elene, în contextul recesiunii prelungite, al austerității și al nevoii firmelor de a-și menține competitivitatea, scrie site money.ro Rezultatele unui studiu realizat de Institutul pentru Muncă al Confederației Uniunii Muncitorilor (GSEE) din Grecia arată că angajații greci își primesc lefurile cu o întârziere care poate fi cuprinsă între trei și 12 luni. Altfel spus, sunt muncitori greci care își iau salariile abia cu un an mai târziu.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a elaborat Proiectul Hotărîrii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului şi a formularelor ce atestă reţinerea.

Biroul Naţional de Statistică informează că, în luna februarie 2014, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 3717,9 lei, înregistrând o creştere cu 9,8% faţă de luna februarie 2013. În sfera bugetară câştigul salarial mediu a constituit în luna februarie curent 3492,0 lei (+12,8% faţă de februarie 2013). În sectorul economic (real) câştigul salarial a înregistrat 3815,3 lei (+8,7% faţă de februarie 2013).

Rezerva Federală a SUA (Fed) a avertizat băncile active pe piaţa americană că va înăspri testele prin care evaluează capacitatea acestora de a rezista la o eventuală criză financiară, iar verificările vor avea loc regulat, pentru ca instituţiile de credit să remedieze vulnerabilităţile identificate.

Începând cu luna martie curent, Ministerul Finanţelor, cu suportul Programului PNUD „Finanţele Publice pentru Dezvoltare” şi în parteneriat cu Ministerul Finanţelor al Slovaciei, lansează o campanie de instruire în domeniul bugetării în bază de programe şi performanţă pentru administraţia publică locală. Astfel, în perioada 18-27 martie curent în cadrul Academiei de Studii Administrative se va desfăşura un curs de instruire, în cadrul căruia 70 de specialişti din cadrul Direcţiilor finanţe ale UAT vor fi instruiţi în calitate de formatori în domeniul bugetării pe programe şi performanţă.

Guvernul Republicii Moldova a finalizat cu succes etapa de pilotare a tehnologiilor Cloud Computing în cadrul ministerelor şi agenţiilor guvernamentale. Lansat în februarie 2013, cu sprijinul Băncii Mondiale, sistemul de cloud privat (MCloud) al guvernului este folosit în prezent de 19 ministere şi agenţii în scopul de a pune servicii de guvernare electronică la dispoziţia publicului. Principalele produse MCloud: IaaS, MPass (serviciul guvernamental de autentificare şi control al accesului), MSign (serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură digitală), şi MPay (serviciul guvernamental de plăţi electronice) – sunt asimilate în mod rapid atât de către clienţii guvernamentali cât şi de către cetăţeni.

Problemele care înconjoară Banco Espirito Santo (BES), a doua bancă în funcţie de mărime din Portugalia, au început să se propage în afara sistemului bancar al ţării atingând sectorul de telecomunicaţii, unde a alterat fuziunea a doi mari jucători, scrie CNBC.

Experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) au apreciat joi că măsurile de austeritate implementate în unele ţări bogate, uneori sub presiunea Fondului, au contribuit la creşterea inegalităţilor sociale. "Vasta consolidare bugetară în curs în mai multe economii a dat naştere unor îngrijorări legate de potenţialul său impact asupra inegalităţilor", admit economişti ai FMI într-un raport privind inegalităţile, al doilea publicat de instituţie în mai puţin de trei săptămâni.

Potrivit formulei de calcul în baza căreia va fi aplicat impozitul forfetar începând cu ianuarie 2014, obligaţiile către stat pentru afacerile supuse acestui impozit vor ţine seamă de rangul localităţii, zonă, suprafaţă sau coeficient de sezonalitate. Impozitul forfetar, prin care se înlocuieşte cota de 16% pe profit sau de 3% pe cifra de afaceri cu o sumă fixă, se va aplica de la 1 ianuarie 2014, potrivit unui proiect de lege discutat şi avizat în primă lectură în guvern în şedinţa de săptămâna trecută şi care va fi trimis Parlamentului spre adoptare în regim de urgenţă.

Ţări printre care Irlanda, Marea Britanie şi Norvegia au vacante posturi de asistent medical şi bucătar, salariile oferite putând ajunge la 43.000 de euro brut pe an, conform anunţurilor angajatorilor, publicate în reţeaua europeană Eures. Un angajator din Irlanda are nevoie de 10 asistenţi medicali, a căror responsabilitate principală va fi să se asigure că toate standardele de îngrijire răspund nevoilor asistaţilor din punct de vedere social, spiritual, al sănătăţii fizice şi mentale.