Soldul brut (prudențial) al creditelor în sectorul bancar a constituit 58,1 mld. lei la data de evidență 31 martie din anul curent, majorându-se pe parcursul trimestrului I cu 3% sau 1,7 mld. lei. Totodată, volumul creditelor noi acordate în lunile ianuarie-martie ale anului 2022 s-a majorat cu 16,6% față de aceeași perioadă a anului precedent, comunică Banca Națională a Moldovei.   Potrivit regulatorului, cea mai mare creștere în perioada de raportare a fost înregistrată la creditele acordate pentru procurarea/construcția imobilului, al căror sold a sporit cu 4,8% sau 545,7 mil. lei (până la 12 mld. lei), la cele acordate mediului financiar nebancar – cu 25,2% sau 454,8 mil. lei (până la 2,3 mld. lei), creditele oferite industriei alimentare – cu 6,6% sau 226,9 mil. lei (depășind 3,6 mld. lei),

În trimestrul I al anului 2019, câștigul salarial mediu lunar nominal brut a fost de 6923,0 lei, înregistrând o creștere de 17,2% față de trimestrul I al anului 2018, comunică Biroul Național de Statistică. În sectorul bugetar, câștigul salarial mediu lunar a constituit în anul curent 6842,0 lei, în creștere cu 26,5% față de trimestrul I al anului precedent, iar în sectorul economic – 6954,3 lei, în creștere cu 13,9% în comparație cu trimestrul I din 2018. Conform datelor, în agricultură salariul mediu lunar a constituit 4241,1 lei, în creștere cu 14,2% față de aceiași perioadă din anul 2018. Totodată, în industrie salariul a fost de 6480,8 lei, mai mult cu 9,8% față de anul 2018, iar în construcții câștigul salarial mediu lunar a fost de 6558 lei, în creștere cu 17,2%

Normele de prudență financiară (în continuare – NPF) ale Asociațiilor de economii și împrumut (în continuare – AEÎ), aprobate prin Hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (în continuare – CNPF) nr. 17/8 din 30 aprilie 2008,

Săptămâna trecută, Guvernul a anunțat lansarea începând cu 1 iunie 2023 a unui nou Program guvernamental de suport a antreprenoriatului și stimularea investițiilor inovaționale, întitulat generic Programul ”373” , elaborat de către Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și care va fi implementat de către Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA).

Urmare modificărilor efectuate prin Legea nr.356/2022 pentru modificarea unor acte normative, conform prevederilor art.901 alin.(38) din CF, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 12% din veniturile sub formă de dobânzi şi/sau creştere de capital determinată conform art.40 alin.(7) de la VMS obţinute de către persoanele fizice.

Banca Națională a Moldovei a făcut publice datele preliminare privind datoria externă brută a Republicii Moldova. Conform regulatorului, aceasta a crescut față de începutul anului cu 5,0 la sută și a înregistrat $7785,38 mil. la 30 iunie 2020, ceea ce constituie 66,1% raportat la PIB, cu 4,1 p.p. mai mult față de situația din 31 decembrie 2019.   Datoria externă publică şi public garantată a reprezentat 27,6% din totalul datoriei externe, însumând $2146,98 mil. (+11,9 la sută de la începutul anului). Structura pe creditori a datoriei externe publice, conform situației la 30 iunie 2020, arată că principalul creditor al statului a rămas Grupul Băncii Mondiale cu o pondere de 33,7% din total, urmat de FMI cu 31,4% și BEI cu 14,4%.

În ultimul Raport asupra inflației din anul 2021 publicat de Banca Națională a Moldovei se constată că rata anuală medie trimestrială a inflației a crescut până la 4,9%, iar la finele trimestrului trecut inflația anuală a constituit 6,7%. Potrivit regulatorului, majorarea a fost determinată de factori interni și externi. Astfel, a sporit cererea pe fondul creșterii veniturilor populației, dar și prețurile pe piața locală au fost influențate de scumpirea produselor alimentare, petrolului și a altor materii prime pe piața internațională. Un impact l-a avut și ajustarea unor tarife aferente prețurilor reglementate.   Dacă la începutul anului creșterea la nivel global a presiunilor pro-inflaționiste era văzută ca un efect temporar, la momentul de față majoritatea autorităților monetare,

Pe lângă Ministerul Finanțelor este instituit Consiliul de contabilitate și raportare financiară, misiunea căruia este dezvoltarea continuă și perfecționarea domeniului. Acesta este instituit ca organ consultativ pentru examinarea proiectelor actelor normative în domeniul dat, inclusiv a proiectelor Standardelor Naţionale de Contabilitate, indicaţiilor metodice, regulamentelor, instrucţiunilor şi altor acte normative ce reglementează ținerea contabilității și raportarea financiară. În Monitorul Oficial de astăzi a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 101 din 28 iunie 2019 cu privire la aprobarea componenței nominale a Consiliului de contabilitate și raportare financiară de pe lângă Ministerul Finanțelor.

În luna august 2021, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice (procurări nete de valută contra lei moldovenești de la persoanele fizice, în numerar și prin virament) a constituit 79,8%, comparativ cu 97,9% în luna iulie, comunică Banca Națională a Moldovei.   În raport cu luna precedentă, oferta netă de valută de la persoanele fizice a scăzut cu $16,3 mil. sau cu 6,6%, iar cererea netă de valută din partea agenților economici a sporit cu 14,7%, până la $37,0 mil.

În trimestrul I din anul curent, veniturile asigurătorilor au crescut în raport cu perioada respectivă a anului 2018 cu 28,0%, iar cheltuielile – cu 23,0%. Profitul până la impozitare s-a majorat de 5 ori comparativ cu perioada respectivă a anului precedent, informează Biroul Național de Statistică cu referire la activitatea asiguratorilor în ianuarie-martie 2019. Astfel, veniturile totale constituie 646,4 mil. lei, dintre care 569,9 mil. lei provin din activitatea operațională. Cheltuielile constituie 614,6 mil. lei, cele aferente activității operaționale fiind 556,7 mil. lei.

Activele totale ale sectorului bancar a Moldovei la situația din 30 iunie 2021 au constituit 109,7 mld. lei, majorându-se pe parcursul semestrului I cu 5,7% sau 5,9 mld. lei. Conform datelor Băncii Naționale a Moldovei (BNM), în structura activelor cea mai mare pondere a revenit articolului din bilanț „Credite și avansuri la cost amortizat”, care a constituit 44,3% (48,6 mld. lei), fiind în creștere cu 1,0 p.p. Ponderea investițiilor băncilor în valorile mobiliare de stat și în certificatele BNM (CBN) a constituit 19,3% (21,2 mld. lei), fiind în creștere cu 1,6 p.p.   Totodată, în perioada analizată ponderea mijloacelor la BNM a constituit 18,5% (20,3 mld. lei), fiind în descreștere cu 3,2 p.p.

Ministerul Economiei a publicat Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova.  Potrivit acestuia, tendința de recuperate a economiei naționale este clară, iar principalele domenii care au contribuit la creșterea reală a Produsului Intern Brut cu 11,7% (până la 104,2 mld. lei în semestrul I) sunt activitatea investițională (contribuția în PIB cu 13,7%), consumul final (cu 11,9%), sectorul public (cu 2,3% contribuție la PIB), comerțul, transportul şi depozitarea; activitățile de cazare și alimentație publică (cu 2,1%); industria (cu 1,9%) și construcțiile (respective, 1,6%). Descreșteri sunt înregistrate la exporturi, care a sustras 13,9% din creșterea PIB.

Piramida populației pentru 2019 arată clar un model de micșorare a populației la vârsta de 30-54 ani, ceea ce reflectă efectul cumulativ al ratelor migrației nete negative pentru adulții tineri din ultimele decenii, constată Biroul Național de Statistică în raportul Numărul populaţiei cu reședința obișnuită în Republica Moldova pe sexe şi grupe de vârstă la începutul anului 2019. Acesta cuprinde numărul populației cu reședință obișnuită și include persoanele care au locuit în ultimele 12 luni pe teritoriul Republicii Moldova (indiferent de absențele temporare). Estimarea numărului populației are la bază populația cu reședință obișnuită corectată de la Recensământul Populației și al Locuințelor (RPL) din anul 2014, la care s-a adăugat nașterile și s-au scăzut decesele (sporul natural), precum și s-a inclus sporul migrator (migrația netă).

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a aprobat unanim, în ședință extraordinară, o hotărâre prin care recomandă băncilor licențiate să se abțină de la distribuirea dividendelor către acționari și alte forme de distribuire a capitalului, cel puțin până la 30 septembrie 2020. Decizia vine în contextul atenuării efectelor cauzate de pandemia COVID-19 pentru a menține băncile suficient de bine capitalizate și stabile. În aceeași ședință, au fost aprobate măsuri de relaxare a cerințelor amortizoarelor de capital. Astfel, BNM permite băncilor să utilizeze temporar (până la o dată ce va fi comunicată ulterior) amortizorul de conservare a capitalului constituit anterior.

Prin intermediul Sistemului automatizat de plăți interbancare (SAPI) au fost procesate 12,6 mil. tranzacții în valoare de 1,1 bil. lei, diminuându-se pe parcursul anului 2020 ca număr cu 7,3% și majorându-se ca valoare cu 5,4% comparativ cu anul 2019. Volumul maxim al plăților decontate zilnic în SAPI a fost atins pe 28 decembrie 2020, fiind decontate 105,5 mii de plăți, potrivit datelor din Raportul Băncii Naționale ale Moldovei (BNM) privind evoluția infrastructurilor pieței financiare din RM.   Astfel, în anul 2020 au obținut calitatea de participant la SAPI doi prestatori de servicii de plată nebancari, la sfârșitul anului în SAPI fiind înregistrați 19 participanți:

Potrivit art. 118 din Codul vamal, în cazul în care cuantumul drepturilor de import sau de export nu este plătit în modul prevăzut de legislație, Serviciul Vamal execută garanția și, după caz, inițiază executarea silită a datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităților), a amenzilor și a contravalorii mărfurilor.

Creditele noi acordate în luna decembrie 2021 au depășit 4,7 mld. lei, în creștere cu 41,4% față de luna decembrie 2020. Din suma totală a creditelor acordate, 73,5% reprezintă creditele în moneda națională, care au constituit circa 3,46 mld. lei, fiind cu 31,7% mai mare în raport cu luna noiembrie 2021 și cu 46,7% comparative cu luna decembrie 2020.   Conform datelor Băncii Naționale a Moldovei (BNM), 24,4% din creditele acordate în decembrie 2021 au fost solicitate în valută, al căror volum recalculat în lei moldovenești a constituit aproape 1,15 mld. lei, în diminuare cu 2,1% față de luna precedentă și în creștere cu 31,7% față de decembrie 2020.

Banca Națională a Moldovei și Ministerul Finanțelor au publicat pe paginile sale oficiale Calendarul desfăşurării licitaţiilor de vânzare a valorilor mobiliare de stat pentru trimestrul IV al anului 2021. Amintim că, potrivit reglementărilor în vigoare, calendarul se prezintă la BNM cu 5 zile calendaristice până la începutul trimestrului următor celui gestionat.   Potrivit documentului publicat, în lunile octombrie-decembrie curent sunt preconizate 12 licitații de plasare a VMS, inclusiv bonuri de trezorerie pe termen de 91 zile, 182 zile și 364 zile, dar și obligațiuni de stat cu termenul de circulație cuprins între 2 și 7 ani.

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.   Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

În această perioadă dificilă de pandemie, este foarte importantă exercitarea atribuțiilor băncilor centrale pentru menținerea stabilității prețurilor și a stabilității financiare. Nicio criză nu va anula aceste atribuții temeinice, dar ne determină să regândim experiența anterioară și să venim cu viziuni noi. Această afirmație a fost enunțată de guvernatorul BNM, Octavian Armașu, în cadrul conferinței organizate în contextul marcării a 30 de ani de la fondarea Băncii Naționale a Moldovei.   Conferința cu genericul „Recuperarea economiei în post-pandemie: realități și perspective” a reunit oficiali ai Republicii Moldova și ai organizațiilor internaționale, guvernatori ai băncilor centrale de peste hotare, reprezentanți ai băncilor comerciale locale, ai mediului de afaceri, precum și experți în politici economice.