În anul 2020 va fi implementat Sistemul Informațional Automatizat „Registrul electronic al angajaților”. Acesta va permite automatizarea proceselor de evidență a persoanelor angajate în câmpul muncii, a salariaților, inclusiv a zilierilor și va asigura păstrarea istoricului aferent raporturilor de muncă. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Conceptului Sistemului informațional automatizat „Registrul electronic al angajaților” (SIA REA). Conceptul este elaborat ca urmare a modificărilor operate în Codul muncii și abrogării Hotărârii nr. 1449 din 24 decembrie 2017, conform cărora, din 1 ianuarie 2019, mecanismul privind carnetele de muncă nu mai este aplicabil, precum și în contextul lipsei, la momentul actual, a unui sistem electronic de evidență integrată și sistematizată a informației aferente persoanelor angajate și a raporturilor de muncă ale acestora.

În urma solicitării Băncii Naționale a Moldovei, instituțiile mass-media și site-urile de știri din Republica Moldova au obținut posibilitatea să adreseze întrebări guvernatorului BNM, Octavian Armașu. Acest interviul este unul cumulativ, fiind realizat în baza întrebărilor adresate. — Ați venit de scurt timp în funcția de guvernator al Băncii Naționale. Cum vedeți sistemul bancar din noul fotoliu? Ce garanții puteți oferi că nu vom mai avea parte de surpriza unei fraude bancare?

Serviciul Fiscal de Stat desfășoară cu regularitate acțiuni de specialitate menite să sporească nivelul de informare și conformare a contribuabililor și în scopul combaterii fenomenului de neutilizare a echipamentelor de casă și de control (ECC) la efectuarea decontărilor în numerar. Astfel, în luna septembrie a anului curent, SFS a monitorizat un eșantion de agenți economici cu risc sporit de admitere a încălcărilor privind disciplina de casă, care activează în domeniile comerțului cu amănuntul a produselor alimentare, a mărfurilor de larg consum și comerțul cu amănuntul a materialelor de construcție.

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date. Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

În vederea derulării corecte și obiective a procedurilor de achiziții publice, autoritățile contractante sunt obligate să respecte o serie de principii ce derivă din cadrul legal. Principiile achizițiilor publice, ca și toate principiile de drept, sunt acele idei de bază care au stat la temelia elaborării cadrului normativ în domeniu și care îndrumă întru aplicarea corectă a acestuia. Toate acțiunile desfășurate de către subiecții achizițiilor publice trebuie să fie realizate având în permanentă vedere principiile de bază ale achizițiilor publice. Este foarte importantă cunoașterea principiilor de reglementare a relațiilor privind achizițiile precum și modalitatea de aplicare a acestora în timpul derulării

Veniturile încasate la bugetul de stat de către Serviciul Vamal, pe parcursul săptămânii trecute, au constituit 510,7 mil. lei (în creștere față de perioada precedentă cu 57,2 mil. lei), în total fiind perfectate 11 860 declarații vamale. După cum a relatat Serviciul Vamal, la capitolul combaterea fraudelor, pe parcursul săptămânii trecute, au fost relevate 221 de încălcări ale legislației vamale, dintre care 173 se referă la depășirea termenului de aflare pe teritoriul RM a autoturismelor cu numere de înmatriculare străine. Totodată, au fost întocmite 60 de procese-verbale și aplicate amenzi în sumă de circa 225 mii lei.

Autoritățile trebuie să prevadă o serie de măsuri fiscale pentru diminuarea inegalităților, cum ar fi reintroducerea sistemului progresiv de impozitare, însă după o evaluare de impact sau combaterea evaziunii fiscale. Aceste și alte recomandări de politici sunt incluse în Raportul de Stare a Țării, ediția 2019, elaborat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Principalele mesaje ale publicației au fost prezentate în cadrul Conferinței Macro 2019: Atenuarea inegalităților — o precondiție fundamentală pentru o creștere economică durabilă.

În primele șapte luni ale anului curent, Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat 12,3 mld. lei, depășind cu 817 mil. lei încasările pentru aceeași perioadă a anului 2018. Conform datelor oficiale, în luna iulie 2019, veniturile colectate de Serviciul Vamal la bugetul de stat au crescut cu 182,5 mil. lei sau 10% față de indicatorii din perioada similară a anului trecut, însumând peste 2 mld. lei. Numărul declarațiilor vamale perfectate în această perioadă se cifrează la 52 mii.

Membrii consiliilor de administrare ale autorităților publice subordonate Parlamentului ar putea fi revocați din funcție în cazul constatării executării necorespunzătoare sau neexecutării obligațiilor, prerogativelor sau atribuțiilor sale, inclusiv ca urmare a audierii raportului de activitate în Legislativ. Constatarea se va face de către Comisia economie, buget și finanțe printr-un raport în care se vor indica faptele și circumstanțele ce denotă neexecutarea obligațiilor și care vor servi drept temei pentru revocarea din funcție. În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea unor acte legislative, scopul căruia este eficientizarea activității mai multor autorități publice autonome aflate sub control parlamentar.

În ediția nr. 5(60) este publicat un interviu realizat cu Directorul interimar al Serviciului Fiscal de Stat, Ludmila Botnari.   - La 1 iulie Serviciul Fiscal de Stat a marcat 30 de ani de activitate. Pe parcursul acestei perioade, autoritatea fiscală națională a trecut prin mai multe reforme structurale.În opinia Dumneavoastră, ce a stat la baza creării unei structuri eficiente ce reușește să promoveze o administrare fiscală echilibrată?

Combaterea transportului rutier ilicit în regim de taxi a fost scopul verificărilor ce au avut loc în acest weekend pe teritoriul mun. Chișinău. Inspectorii de patrulare, împreună cu reprezentanții ANTA și IFPS, au supus verificării circa 500 de șoferi auto care prestează servicii de transportare a pasagerilor.

În perioada 22-28 iulie 2019, veniturile încasate la bugetul de stat de către Serviciul Vamal au constituit 451,5 milioane de lei, fiind perfectate 12.020 de declarații vamale. La capitolul combaterea fraudelor vamale, pe parcursul săptămânii trecute, au fost relevate 218 de încălcări ale legislației vamale, dintre care 156 se referă la depășirea termenului de aflare pe teritoriul RM a autoturismelor cu numere de înmatriculare străine. Totodată, au fost întocmite 56 de procese-verbale și aplicate amenzi în sumă de circa 814 mii de lei.

În contextul intrării în vigoare la 1 iulie 2016 a Acordului de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora (Acordul), pe de altă parte, semnat în septembrie 2014 la Vilnius, Lituania, un interes sporit îl prezintă atât prevederile acestuia, cât şi baza juridică şi procesuală europeană la care urmează a fi ajustate legislația şi procedurile autohtone.

Angajații Serviciul Fiscal de Stat de comun cu cei de la Agenția Națională Transport Auto și Inspectoratul Național de Patrulare au descins astăzi, 30 august 2019, în mai multe locații și pe traseele naționale pentru a verifica conformarea transportatorilor auto de pasageri de pe rutele interurbane la legislația fiscală. Acțiunea face parte din cadrul operațiunilor ordinare desfășurate cu regularitate, care au drept scop combaterea activității ilicite și a evaziunii fiscale. Agenții de patrulare au tras pe dreapta autobuze şi microbuze ce transportă pasageri, iar angajații fiscali și cei de la ANTA au verificat dacă aceștia dispun de actele necesare pentru acest gen de activitate, dacă au eliberat bilete, dacă au înregistrat pasagerii în borderoul de evidență a biletelor și dacă nu au alte abateri de la legislație.

În scopul asigurării continuității măsurilor de conformare voluntară a contribuabililor și combaterea comerțului ilicit desfășurat în incinta piețelor autorizate din republică, în prima jumătate a anului 2019 au fost desfășurate acțiuni ample de monitorizare, identificare și conformare a comercianților care practică comerțul ilicit în piețe. În acest context, în luna aprilie au fost efectuate vizite fiscale la 244 de piețe, administratorilor piețelor fiindu-le înmânate scrisori de conformare privind asigurarea respectării legislației pe segmentul comerțului în piețe. Astfel, în mun. Chișinău au fost informați administratorii a 36 de piețe, în regiunea de Nord a țării – a 86 de piețe, în regiunea centru – a 87 de piețe și în zona de sud – a 35 de piețe.

Serviciul Fiscal de Stat a încheiat procesul de monitorizare a sălilor de ceremonii prin instalarea posturilor fiscale. Astfel, în perioada 26 august — 30 noiembrie curent, în localurile monitorizate s-a atestat o creștere a volumului de livrări cu circa 11 mil. lei sau cu 42,08% comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

«Autorităţile Moldovei au elaborat un proiect de lege ce urmăreşte intensificarea măsurilor în lupta cu crimele financiare şi implementarea recomandărilor Comitetului de experţi al Consiliului Europei pentru Evaluarea Măsurilor de Combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului (Moneyval)», susţine şeful adjunct al Serviciului prevenire şi combatere a spălării banilor din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), Adrian Corcimari, şeful delegaţiei Moldovei la Moneyval. Tot el a comunicat că Moldova se află sub «monitorizarea regulată» a experţilor europeni începând cu anul 2012. «Experţii Moneyval au remarcat progresul Moldovei pentru anii 2015 — 2016 în eliminarea mai multor deficienţe din legislaţia privind combaterea spălării banilor. Ei monitorizează activitatea autorităţilor moldoveneşti cu privire la elaborarea acestor legi, pentru ca ţara să se îndrepte în direcţia corectă. Scopul noii legi este reducerea numărului crimelor financiare şi apropierea de standardele internaţionale», a mai spus el.

În cadrul ședinței din 18 iulie curent Guvernul s-a expus asupra inițiativei legislative a unui grup de deputați, care propun modificarea Legilor privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali; privind achizițiile publice; cu privire la asigurări; Codul civil. Avizul Executivului asupra proiectului conține un șir de obiecții și propuneri de îmbunătățire a conținutului inițiativei. Proiectul de lege înregistrat în parlament urmărește scopul de ajustare a cadrului legislativ național în vederea asigurării implementării eficiente și comprehensive a angajamentelor asumate de RM, inclusiv prin Acordul de Asociere între RM și UE, în domeniul prevenirii spălării banilor și asigurarea transparenței fondurilor.

Înainte de vizita la Bruxelles a Prim-ministrului Maia Sandu, astăzi, 23 iulie, a fost convocată o ședință de Guvern pentru a aproba inițierea negocierilor și semnarea a trei Acorduri de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană. Primul Acord de finanțare, în valoare de 8,49 mil. euro, se referă la consolidarea supremației legii și a mecanismelor anticorupție în Republica Moldova. Acesta include o serie de măsuri pentru reforma justiției, dezvoltarea programului de toleranță zero față de corupție în rândul cetățenilor, consolidarea mecanismelor de investigare și urmărire penală, precum și eficientizarea sistemelor naționale de recuperare a bunurilor și de declarare a averii. Acordul urmează a fi implementat de către Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei.