Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova și Emiratele Arabe Unite privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor a fost aprobat de Parlament. Acordul, structurat în 20 de articole, reglementează condițiile de promovare și protejare reciprocă a investițiilor, modul prin care se vor stabili termenii de intrare în vigoare, modificare și denunțare a instrumentului juridic dat.

Un proiect prin care se propune reglementarea procedurilor comercializării bunurilor imobile, prin învestirea Serviciului Fiscal de Stat cu atribuţii de comercializare a categoriei de bunuri menționate, este propus spre consultare de Ministerul Finanțelor. Potrivit notei proiectului, scopul acestuia constă în majorarea încasărilor la bugetul de stat.

Potrivit prevederilor art. 5 pct. 362) din Codul fiscal (CF), activitate profesională în sectorul justiţiei este activitatea permanentă desfăşurată în cadrul formelor de organizare a activității prevăzute de lege de către: avocat, avocat-sta¬giar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară, traducător/interpret autorizat. Persoanele ce desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei au stabilit un regim fiscal unic de impozitare cu impozitul pe venit a veniturilor obţinute din activităţile desfăşurate şi sunt scutite de TVA.

Poate fi calificată drept nerespectare a normei expuse în art. 101 alin. (5) din CF efectuarea achitării pentru procurările efectuate prin intermediul contului bancar al cumpărătorului constînd în efectuarea transferului mijloacelor de pe contul său în cadrul cesiunii de creanță? Articolul 556 „Dispoziții generale la cesiunea de creanță” din Codul civil stabilește, că o creanță transmisibilă și sesizabilă poate fi cesionată de titular (cedent) unui terț (cesionar) în baza unui contract. Din momentul încheierii unui astfel de contract, cedentul este substituit de cesionar în drepturile ce decurg din creanță.

În ultima perioadă, tot mai frecvente sunt cazurile în care fondatorul întreprinderii de stat sau societății pe acțiuni în care cota statului depăşeşte 50% din capitalul social (statul) solicită majorarea capitalului social cu surplusul din reevaluarea activelor imobilizate. Motivele invocate se bazează pe faptul că entitățile menționate au fost dotate cu imobilizări (în mare parte clădiri, edificii etc.) de către stat, valoarea acestora, consemnată în capitalul social fiind valoarea stabilită la data depunerii în capitalul social al entității (fondării). Ulterior, valoarea de piață a activelor menționate a suferit modificări, de regulă în partea majorării acesteia.

Banca Naţională va constitui, reglementa şi supraveghea Depozitarul central unic al valorilor mobiliare, în conformitate cu Legea nr.234 din 3 octombrie cu privire la Depozitarul central unic al valorilor mobiliare.

Având în vedere prevederile art. 13 alin. (2) lit. e) din Legea contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007 (în continuarea – Legea contabilității) prin care se stipulează că persoanele specificate la alin. (1)1 sunt obligate să organizeze sistemul de control intern inclusiv inventarierea, precum și conform prevederea art. 412 al prezentei legi care stipulează această obligativitate, în prezentul articol vom expune opinia aferent modalității de organizare a sistemului de control intern.

Componența și formatul situațiilor financiare va fi reglementat printr-un Standard Național de Contabilitate nou — „Prezentarea situațiilor financiare”. Un proiect ce prevede completarea şi modificarea SNC cu prevederi ce reies din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale este propus de Ministerul Finanţelor spre consultare.

Odată cu intrarea în vigoare a noii Legi privind statutul municipiului Chişinău, funcţiile de pretor şi vicepretor de sector au trecut din categoria de funcţionari publici la cea de funcţii de deminitate publică.

Sâmbătă, pe 31 octombrie, s-a încheiat expoziția mondială de la Milano, iar pe 1 noiembrie au început lucrările de dezasamblare a pavilionului Republicii Moldova, care va dura până în luna martie 2016. Lucrările de demontare sunt realizate de compania italienească de construcții, care a și asamblat pavilionul.

Activitatea caselor de amanet (lombardurilor) este reglementată de Regulamentul cu privire la modul de organizare şi funcționare a caselor de amanet (lombardurilor), aprobat prin HG nr. 204 din 28 martie 1995. Lombardurile sunt instituții creditare care oferă populației posibilitatea de a-şi păstra obiectele de uz personal şi casnic, precum şi de a primi împrumuturi cu amanetarea acestor obiecte.

[modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării art. 116 din Codul fiscal prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 138 din 17 iunie 2016, în vigoare 01.01.2017)] (în vigoare până la data 01.01.2017) Cum se va reflecta de către furnizor și cumpărător suma TVA aferentă unei datorii compromise? Răspunsul este perfectat în conformitate cu explicaţiile prezentate de către Ministerul Finanțelor nr.14/4-13/185 din 30.09.2014.

Rezultate implementării soluțiilor din Planul de acţiuni privind reforma de modernizare a serviciilor publice pentru anii 2017-2021, prezentarea acţiunilor întreprinse de către Ministerul Economiei pentru implementarea ghişeului unic de eliberare a actelor permisive şi optimizarea serviciilor, la compartimentul cost-calitate, ce derivă din crearea Agenției Serviciilor Publice (ASP) au fost puse în discuţii în cadrul şedinţei grupului de lucru a Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Evenimentul a avut loc pe data de 13 iulie curent.

În Monitorul Oficial nr. 25-30 din 05.02.2016 a fost publicată Legea nr. 239 din 29.12.2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 414 din 22.12.2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule.

Standardul Național de Contabilitate Modificarea Până la modificare Prezent pct. 153 al SNC „Prezentarea situațiilor financiare" pct.153 se exclude Modul de întocmire a situaţiei fluxurilor de numerar este exemplificat în anexa 5. - pct.57 al SNC „Imobilizări necorporale și corporale" după cuvintele „cheltuieli anticipate" se completează cu cuvintele „pe termen lung sau" Costurile ulterioare aferente întreţinerii, asistenţei tehnice şi reparaţiei imobilizărilor corporale se efectuează pentru menţinerea lor în stare funcţională. Aceste costuri (inclusiv remunerarea personalului, valoarea materialelor consumate şi părţilor componente înlocuite) de la care nu se aşteaptă beneficii economice suplimentare, se reflectă ca costuri/cheltuieli curente. Cînd costurile menţionate sînt semnificative în comparaţie cu pragul de semnificaţie stabilit de entitate, ele pot fi raportate la cheltuieli anticipate curente cu includerea ulterioară în componenţa costurilor şi/sau cheltuielilor curente în modul stabilit de politicile contabile a entităţii. Costurile ulterioare aferente întreţinerii, asistenţei tehnice şi reparaţiei imobilizărilor corporale se efectuează pentru menţinerea lor în stare funcţională. Aceste costuri (inclusiv remunerarea personalului, valoarea materialelor consumate şi părţilor componente înlocuite) de la care nu se aşteaptă beneficii economice suplimentare, se reflectă ca costuri/cheltuieli curente. Cînd costurile menţionate sînt semnificative în comparaţie cu pragul de semnificaţie stabilit de entitate, ele pot fi raportate la cheltuieli anticipate pe termen lung sau curente cu includerea ulterioară în componenţa costurilor şi/sau cheltuielilor curente în modul stabilit de politicile contabile a entităţii. pct. 31 al SNC „Contracte de leasing" după cuvintele „cheltuielilor anticipate" se completează cu cuvîntul „curente" Costurile de reparaţie suportate de locatar, care potrivit SNC «Imobilizări necorporale şi corporale» nu se capitalizează, se contabilizează ca costuri/cheltuieli curente în funcţie de destinaţia şi locul de utilizare a activului primit în leasing şi diminuare a cheltuielilor anticipate (costurilor activităţilor auxiliare). Costurile de reparaţie suportate de locatar, care potrivit SNC «Imobilizări necorporale şi corporale» nu se capitalizează, se contabilizează ca costuri/cheltuieli curente în funcţie de destinaţia şi locul de utilizare a activului primit în leasing şi diminuare a cheltuielilor anticipate curente (costurilor activităţilor auxiliare) pct. 18 SNC „Creanțe și investiții financiare" după cuvîntul „veniturilor," se completează cu cuvintele „după caz, a" Creanţele comerciale se contabilizează pe măsura livrării bunurilor, prestării serviciilor şi executării lucrărilor ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor sau datoriilor curente. Creanţele comerciale se contabilizează pe măsura livrării bunurilor, prestării serviciilor şi executării lucrărilor ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor sau după caz, a datoriilor curente. Exemplul 2 SNC „Creanțe și investiții financiare" se exclude cuvîntul „comerciale"; În luna noiembrie 201X o entitate a livrat 200 unităţi de produse la preţul de 300 lei/unitatea (fără TVA). Suma TVA aferentă livrării constituie 12000 lei [(300 lei × 200 unităţi) × 20%]. În luna decembrie 201X entitate a acceptat o cambie emisă de către cumpărător pentru achitarea produselor livrate cu scadenţa 5 luni şi o dobîndă anuală de 10%. Dobînda se calculează lunar din suma totală a creanţelor. În baza datelor din exemplu, entitatea contabilizează: în noiembrie 201X: — valoarea produselor livrate în sumă de 60000 lei — ca majorare concomitentă a creanţelor comerciale şi veniturilor curente; — TVA aferentă livrării în sumă de 12000 lei — ca majorare concomitentă a creanţelor comerciale şi datoriilor curente; în decembrie 201X: — cambia emisă de cumpărător în sumă de 72000 lei (60000 lei + 12000 lei) — ca corespondenţă internă în cadrul creanţelor comerciale; — dobînda lunară în sumă de 600 lei [(72000 lei × 10%): 12 luni] — ca majorare concomitentă a creanţelor comerciale şi veniturilor curente. În luna noiembrie 201X o entitate a livrat 200 unităţi de produse la preţul de 300 lei/unitatea (fără TVA). Suma TVA aferentă livrării constituie 12000 lei [(300 lei × 200 unităţi) × 20%]. În luna decembrie 201X entitate a acceptat o cambie emisă de către cumpărător pentru achitarea produselor livrate cu scadenţa 5 luni şi o dobîndă anuală de 10%. Dobînda se calculează lunar din suma totală a creanţelor. În baza datelor din exemplu, entitatea contabilizează: în noiembrie 201X: — valoarea produselor livrate în sumă de 60000 lei — ca majorare concomitentă a creanţelor comerciale şi veniturilor curente; — TVA aferentă livrării în sumă de 12000 lei — ca majorare concomitentă a creanţelor comerciale şi datoriilor curente; în decembrie 201X: — cambia emisă de cumpărător în sumă de 72000 lei (60000 lei + 12000 lei) — ca corespondenţă internă în cadrul creanţelor comerciale; — dobînda lunară în sumă de 600 lei [(72000 lei × 10%): 12 luni] — ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente. pct. 39 SNC „Creanțe și investiții financiare" după cuvintele „veniturilor curente și" se completează cu cuvintele „, după caz," Restabilirea creanţelor compromise decontate anterior la cheltuieli curente se contabilizează ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente şi a datoriilor curente. Restabilirea creanţelor compromise decontate anterior la cheltuieli curente se contabilizează ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente şi, după caz, a datoriilor curente. Exemplul 8 tabelul 2 SNC „Creanțe și investiții financiare" cifra „1 102 000" se substituie cu cifra „1 202 000" 1 102 000 1 202 000 Exemplul 12 tabelul 2 SNC „Creanțe și investiții financiare" cuvintele „la 1 iunie 201X" se substituie cu „la 1 iulie 201X", iar cuvintele „în iunie 201X" se substituie cu „în iulie 201X" La 1 iunie 201X o entitate, prin intermediul băncii licenţiate, a procurat contra numerar 300 de obligaţiuni cu scont la preţul 95 lei/obligaţiunea. Valoarea nominală — 100 lei/obligaţiunea, iar dobînda fixă anuală — 10%. Serviciile de brokeraj prestate de bancă constituie 342 lei. Termenul de deţinere al obligaţiunilor — 5 ani. Dobînda se achită de 2 ori pe an: la 30 iunie şi 31 decembrie. Conform politicilor contabile diferenţa dintre costul de intrare şi valoarea nominală se decontează concomitent cu calcularea dobînzilor. În baza datelor din exemplu, entitatea contabilizează: în iunie 201X: — valoarea obligaţiunilor la preţul de procurare în sumă de 28500 lei (300 obligaţiuni × 95 lei) — ca majorare a investiţiilor financiare şi diminuare a numerarului; — serviciile de brokeraj achitate în sumă de 342 lei — ca majorare a investiţiilor financiare şi diminuare a numerarului; în decembrie 201X: — dobînda semestrială în sumă de 1500 lei [(300 obligaţiuni × 100 lei) × 0,1: 2 semestre] — ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente; — diferenţa dintre costul de intrare şi valoarea nominală a obligaţiunilor aferentă perioadei de calculare a dobînzii în sumă de 115,80 lei [(300 obligaţiuni × 100 lei) — (300 obligaţiuni × 95 lei + 342 lei): 5 ani: 2 semestre] — ca majorare concomitentă a investiţiilor financiare şi veniturilor curente. La 1 iulie 201X o entitate, prin intermediul băncii licenţiate, a procurat contra numerar 300 de obligaţiuni cu scont la preţul 95 lei/obligaţiunea. Valoarea nominală — 100 lei/obligaţiunea, iar dobînda fixă anuală — 10%. Serviciile de brokeraj prestate de bancă constituie 342 lei. Termenul de deţinere al obligaţiunilor — 5 ani. Dobînda se achită de 2 ori pe an: la 30 iunie şi 31 decembrie. Conform politicilor contabile diferenţa dintre costul de intrare şi valoarea nominală se decontează concomitent cu calcularea dobînzilor. În baza datelor din exemplu, entitatea contabilizează: în iulie 201X: — valoarea obligaţiunilor la preţul de procurare în sumă de 28500 lei (300 obligaţiuni × 95 lei) — ca majorare a investiţiilor financiare şi diminuare a numerarului; — serviciile de brokeraj achitate în sumă de 342 lei — ca majorare a investiţiilor financiare şi diminuare a numerarului; în decembrie 201X: — dobînda semestrială în sumă de 1500 lei [(300 obligaţiuni × 100 lei) × 0,1: 2 semestre] — ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente; — diferenţa dintre costul de intrare şi valoarea nominală a obligaţiunilor aferentă perioadei de calculare a dobînzii în sumă de 115,80 lei [(300 obligaţiuni × 100 lei) — (300 obligaţiuni × 95 lei + 342 lei): 5 ani: 2 semestre] — ca majorare concomitentă a investiţiilor financiare şi veniturilor curente. Exemplul 75 tabelul 2 SNC „Creanțe și investiții financiare" după cuvintele „din aceste cote" se completează cu cuvîntul „se" Intrarea şi ieşirea cotelor de participaţie, precum şi veniturile din aceste cote contabilizează în modul stabilit în pct.50, 51, 58, şi 69-71 din prezentul standard. Intrarea şi ieşirea cotelor de participaţie, precum şi veniturile din aceste cote se contabilizează în modul stabilit în pct.50, 51, 58, şi 69-71 din prezentul standard. pct. 8 al SNC „Stocuri" a doua propoziție și subpct.1)-4) se exclud Deţinerea de către entitate a stocurilor cu orice titlu, înregistrarea surselor de provenienţă a acestora şi a faptelor economice fără documentarea şi reflectarea lor în contabilitate sînt interzise. În acest scop entitatea trebuie să asigure: 1) recepţionarea tuturor stocurilor intrate şi înregistrarea acestora în locurile de depozitare. Dacă anumite loturi de stocuri se transmit nemijlocit în folosinţă, ele se reflectă în contabilitate ca intrate la depozit şi transmise în folosinţă. În acest caz, în documentele de primire şi de consum se face menţiunea că stocurile au fost primite de la furnizori şi transmise în folosinţă fără depozitare (în tranzit). Nomenclatorul stocurilor care pot fi achiziţionate în tranzit (nemijlocit în locurile de utilizare) se determină şi se aprobă prin ordinul (dispoziţia) conducătorului entităţii; 2) reflectarea distinctă în contabilitate a stocurilor entităţii, transmise temporar terţilor; 3) concordanţa dintre datele evidenţei cantitative la depozite şi datele evidenţei cantitativ-valorice a stocurilor în contabilitate pe locuri de păstrare; 4) înregistrarea stocurilor primite de la terţi pentru prelucrare, în custodie sau în comision, în conturi extrabilanţiere. Deţinerea de către entitate a stocurilor cu orice titlu, înregistrarea surselor de provenienţă a acestora şi a faptelor economice fără documentarea şi reflectarea lor în contabilitate sînt interzise. pct. 44 al SNC „Stocuri" ultima propoziție cuvintele „costul de intrare" se substituie cu „valoarea contabilă" Evaluarea ulterioară a stocurilor se efectuează la data raportării ţinînd cont de metoda de evaluare curentă aplicată de entitate în cursul perioadei de gestiune. La data raportării stocurile se evaluează la suma cea mai mică dintre costul de intrare şi valoarea realizabilă netă. Evaluarea ulterioară a stocurilor se efectuează la data raportării ţinînd cont de metoda de evaluare curentă aplicată de entitate în cursul perioadei de gestiune. La data raportării stocurile se evaluează la suma cea mai mică dintre valoarea contabilă şi valoarea realizabilă netă. pct. 54 al SNC „Stocuri" după prima propoziție se completează cu propoziția: „Conform politicilor contabile, contoarele de evidență (a energiei electrice, gazelor naturale, apei etc.) și alte dispozitive similare se supun uzurii pe toată durata de funcționare utilă."; în ultima propoziție cuvintele „dispozitive și instalații" se substituie cu „ dispozitivelor, instalațiilor, contoarelor de evidență și altor dispozitive similare". Pentru construcţiile speciale provizorii neprevăzute în lista de titluri, dispozitivele şi instalaţiile speciale, uzura se calculează pe toată durata de funcţionare utilă, iar dacă această durată depăşeşte termenul de construcţie a obiectului de bază — pornind de la durata construcţiei acestuia. Uzura construcţiilor speciale provizorii neprevăzute în lista de titluri, dispozitive şi instalaţii se contabilizează ca majorare concomitentă a costurilor/cheltuielilor curente şi uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată. Pentru construcţiile speciale provizorii neprevăzute în lista de titluri, dispozitivele şi instalaţiile speciale, uzura se calculează pe toată durata de funcţionare utilă, iar dacă această durată depăşeşte termenul de construcţie a obiectului de bază — pornind de la durata construcţiei acestuia. Conform politicilor contabile, contoarele de evidență (a energiei electrice, gazelor naturale, apei etc.) și alte dispozitive similare se supun uzurii pe toată durata de funcționare utilă. Uzura construcţiilor speciale provizorii neprevăzute în lista de titluri, dispozitivelor, instalațiilor, contoarelor de evidență și altor dispozitive similare se contabilizează ca majorare concomitentă a costurilor/cheltuielilor curente şi uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată. pct.80 al SNC „Capital propriu și datorii" — prima propoziție după cuvîntul „subvențiile" se completează cu cuvintele „aferente activelor"; — a doua propoziție se exclude; — în a treia propoziție după cuvîntul „subvențiilor" se completează cu cuvintele „aferente activelor"; — după propoziția a treia se introduce o nouă propoziție cu următorul conținut: „Decontarea subvențiilor aferente veniturilor se contabilizează conform pct.77 din prezentul standard."; Entităţile de stat, municipale şi alte entităţi similare, inclusiv instituţiile publice cu autonomie financiară, decontează (după îndeplinirea condiţiilor contractuale) subvenţiile înregistrate iniţial ca datorii (venituri anticipate) la majorarea altor elemente de capital propriu. În conformitate cu decizia fondatorilor (organelor administraţiei publice) subvenţiile utilizate pot fi decontate la capitalul social sau la venituri curente. Decontarea subvenţiilor utilizate se înregistrează ca diminuare a altor elemente de capital propriu şi, respectiv, ca majorare a capitalului social şi/sau a veniturilor curente. Entităţile de stat, municipale şi alte entităţi similare, inclusiv instituţiile publice cu autonomie financiară, decontează (după îndeplinirea condiţiilor contractuale) subvenţiile aferente activelor înregistrate iniţial ca datorii (venituri anticipate) la majorarea altor elemente de capital propriu. Decontarea subvenţiilor aferente activelor utilizate se înregistrează ca diminuare a altor elemente de capital propriu şi, respectiv, ca majorare a capitalului social şi/sau a veniturilor curente. Decontarea subvențiilor aferente veniturilor se contabilizează conform pct.77 din prezentul standard. pct.90 subpct.(2), lit. b) al SNC „Capital propriu și datorii" cuvîntul „anulate" se substituie cu cuvîntul „decontate". suma datoriilor anulate în perioada de gestiune suma datoriilor decontate în perioada de gestiune pct.15 al SNC „Venituri" se exclud cuvintele „carburanților și lubrifianților, inclusiv sub formă de tichete, a" Veniturile din vînzări cu livrări amînate nu pot fi recunoscute în cazul în care nu există decît intenţia de a achiziţiona sau de a produce bunurile pentru a fi livrate. Vînzările cu livrări amînate apar în cazul tranzacţiilor de comercializare a bunurilor care necesită condiţii speciale de transportare şi de păstrare (de exemplu, vînzarea carburanţilor şi lubrifianţilor, inclusiv sub formă de tichete, a produselor vinicole în loturi mari, a substanţelor chimice). Veniturile din vînzări cu livrări amînate nu pot fi recunoscute în cazul în care nu există decît intenţia de a achiziţiona sau de a produce bunurile pentru a fi livrate. Vînzările cu livrări amînate apar în cazul tranzacţiilor de comercializare a bunurilor care necesită condiţii speciale de transportare şi de păstrare (de exemplu, produselor vinicole în loturi mari, a substanţelor chimice). pct.15 al SNC „Cheltuieli" subpct.1) și 3) se exclud Nu se recunosc ca cheltuieli: 1) costul de intrare al activelor primite în gestiunea economică a entităţii; 2) cotele retrase din capitalul social şi alte plăţi efectuate pe seama capitalului propriu; 3) valoarea activelor care aparţin entităţii, dar se află temporar în gestiunea altor persoane (active transmise în baza contractelor de leasing operaţional, mandat, comision, păstrare, prelucrare etc.); 4) avansurile acordate în vederea procurărilor ulterioare de bunuri şi servicii; 5) sumele rambursate ale creditelor şi împrumuturilor primite, inclusiv în formă nemonetară, precum şi alte diminuări de datorii care nu micşorează capitalul propriu (de exemplu, achitarea datoriilor faţă de salariaţi, buget, furnizori şi alţi creditori); 6) alte elemente contabile care nu corespund criteriilor de recunoaştere a cheltuielilor. Nu se recunosc ca cheltuieli: 2) cotele retrase din capitalul social şi alte plăţi efectuate pe seama capitalului propriu; 4) avansurile acordate în vederea procurărilor ulterioare de bunuri şi servicii; 5) sumele rambursate ale creditelor şi împrumuturilor primite, inclusiv în formă nemonetară, precum şi alte diminuări de datorii care nu micşorează capitalul propriu (de exemplu, achitarea datoriilor faţă de salariaţi, buget, furnizori şi alţi creditori); 6) alte elemente contabile care nu corespund criteriilor de recunoaştere a cheltuielilor. Nota din Anexa 3 al SNC „Cheltuieli" cuvintele „altor cheltuieli ale activității operaționale" se substituie cu „cheltuielilor administrative" Nomenclatorul altor cheltuieli ale activităţii operaţionale se stabileşte de către entitate, în funcţie de particularităţile activităţii acesteia şi se include în politicile contabile ale entităţii. Nomenclatorul cheltuielilor administrative se stabileşte de către entitate, în funcţie de particularităţile activităţii acesteia şi se include în politicile contabile ale entităţii. pct. 141 SNC „Diferențe de curs valutar și de sumă" se include pct.141 cu următorul conținut - Prin derogare de la prevederile pct.8-10 și 14 ale prezentului standard, diferențele de curs valutar aferente finanțărilor și încasărilor cu destinație specială a instituțiilor publice cu autonomie financiară se recunosc ca majorare/diminuare a finanțărilor și încasărilor cu destinație specială. pct. 17 SNC „Diferențe de curs valutar și de sumă" se exclude propoziția „Drept exemplu pot servi contractele privind operaţiunile de leasing (arendă, locaţiune), procurarea sau vînzarea de active, prestarea sau beneficierea de servicii, primirea sau acordarea de credite şi împrumuturi, alte operaţiuni." Diferenţele de sumă apar în cazul încheierii între rezidenţii Republicii Moldova a contractelor în care părţile au convenit asupra unor datorii pecuniare (băneşti) exprimate în valută străină sau unităţi convenţionale, dacă astfel de contracte nu sunt interzise de legislaţia în vigoare. Drept exemplu pot servi contractele privind operaţiunile de leasing (arendă, locaţiune), procurarea sau vînzarea de active, prestarea sau beneficierea de servicii, primirea sau acordarea de credite şi împrumuturi, alte operaţiuni. Diferenţele de sumă apar în cazul încheierii între rezidenţii Republicii Moldova a contractelor în care părţile au convenit asupra unor datorii pecuniare (băneşti) exprimate în valută străină sau unităţi convenţionale, dacă astfel de contracte nu sunt interzise de legislaţia în vigoare. pct. 19 subpct.3) SNC „Diferențe de curs valutar și de sumă" după cuvintele „în mărime fixă" se completează cu cuvintele „sau în alt mod" stabilit în mărime fixă de către părţile contractante stabilit în mărime fixă sau în alt mod de către părţile contractante pct.22 SNC „Particularitățile contabilității în agricultură" se expune în următoarea redacție: „Activele imobilizate mature sub formă de plantații perene, culturi multianuale, animale de muncă (cai și cîini) se amortizează conform regulilor generale stabilite în SNC „Imobilizări necorporale și corporale." Activele biologice imobilizate mature (de exemplu, viile, livezile, plantaţiile de pomuşoare; animalele de muncă — caii) şi cele menţionate în pct.21 din prezentul standard se amortizează conform regulilor generale stabilite în SNC «Imobilizări necorporale şi corporale» Activele imobilizate mature sub formă de plantații perene, culturi multianuale, animale de muncă (cai și cîini) se amortizează conform regulilor generale stabilite în SNC „Imobilizări necorporale și corporale pct.52 SNC „Particularitățile contabilității în agricultură" cuvintele „(de exemplu, costurile aferente anvelopelor şi acumulatoarelor transmise în exploatare, abonării la literatura specială şi periodică)" se exclud Cheltuieli anticipate reprezintă costuri înregistrate în perioada de gestiune curentă, dar care se referă la perioadele de gestiune ulterioare (de exemplu, costurile aferente anvelopelor şi acumulatoarelor transmise în exploatare, abonării la literatura specială şi periodică). Cheltuieli anticipate reprezintă costuri înregistrate în perioada de gestiune curentă, dar care se referă la perioadele de gestiune ulterioare pct.53 SNC „Particularitățile contabilității în agricultură" cuvintele „ca majorare a cheltuielilor anticipate pe termen lung sau curente, a amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale, a datoriilor curente şi diminuare a stocurilor," se substituie cu „ca majorare a cheltuielilor anticipate pe termen lung sau curente și majorare a amortizării imobilizărilor necorporale și corporale, a datoriilor curente, diminuare a stocurilor," Cheltuielile anticipate se contabilizează în funcţie de termenul de decontare ca majorare a cheltuielilor anticipate pe termen lung sau curente, a amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale, a datoriilor curente şi diminuare a stocurilor, a costurilor activităţilor de bază şi auxiliare etc. Cheltuielile anticipate se contabilizează în funcţie de termenul de decontare ca majorare a cheltuielilor anticipate pe termen lung sau curente și majorare a amortizării imobilizărilor necorporale și corporale, a datoriilor curente, diminuare a stocurilor, a costurilor activităţilor de bază şi auxiliare etc. pct.54 SNC „Particularitățile contabilității în agricultură" se expune în următoarea redacție Cheltuielile anticipate se repartizează uniform în raport cu termenul de decontare sau după altă bază stabilită în politicile contabile. Repartizarea cheltuielilor anticipate se contabilizează ca majorare a costurilor activităţilor de bază, auxiliare şi/sau a cheltuielilor curente şi diminuare a cheltuielilor anticipate curente. Cheltuielile anticipate se repartizează conform normelor stabilite sau, în lipsa acestora, conform politicilor contabile. Anexa 1, ultimul alineat, liniuța a cincea SNC „Particularitățile contabilității în agricultură" cuvintele „ca majorare a cheltuielilor curente, diminuare a costurilor activităţilor auxiliare — 4780 lei şi majorare" se substituie cu „ca majorare a cheltuielilor curente și diminuare a costurilor activităților auxiliare — 4780 lei, majorare" înregistrarea cheltuielilor de defrişare a viei distruse şi de demontare a spalierului în sumă de 7133 lei — ca majorare a cheltuielilor curente, diminuare a costurilor activităţilor auxiliare — 4780 lei şi majorare a datoriilor curente — 2353 lei; înregistrarea cheltuielilor de defrişare a viei distruse şi de demontare a spalierului în sumă de 7133 lei — ca majorare a cheltuielilor curente și diminuare a costurilor activităților auxiliare — 4780 lei, majorare a datoriilor curente — 2353 lei; pct.42 al „Indicațiilor metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfășoară activitatea de întreprinzător" după cuvintele „în expresie" se completează cu cuvintele „valorică, cantitativ-valorică sau" Contabilitatea stocurilor se ţine în expresie cantitativă şi este obligatorie pentru: 1) persoanele fizice-întreprinzători care deţin stocuri destinate procesului de producţie sau stocuri de produse finite; 2) gospodăriile ţărăneşti (de fermier) care prelucrează producţia agricolă în scopul obţinerii venitului; 3) persoanele fizice-întreprinzători care desfăşoară activitatea de comerţ (comercializează mărfuri). Contabilitatea stocurilor se ţine în expresie valorică, cantitativ-valorică sau cantitativă şi este obligatorie pentru: 1) persoanele fizice-întreprinzători care deţin stocuri destinate procesului de producţie sau stocuri de produse finite; 2) gospodăriile ţărăneşti (de fermier) care prelucrează producţia agricolă în scopul obţinerii venitului; 3) persoanele fizice-întreprinzători care desfăşoară activitatea de comerţ (comercializează mărfuri).

Prevederi contractuale principale

În cadrul unui control fiscal s-a stabilit că în contabilitatea SRL „Z” în anul 2015 au fost reflectate la mijloace fixe active a căror valoare nu depășește 6000 lei la care a fost calculată uzura în contabilitate și în scopuri fiscale, argumentând faptul că sunt utilizate în activitatea întreprinderii mai mult de un an. Corect sau nu procedează în acest caz întreprinderea?

SRL „X” are o datorie nestinsă faţă de SRL „Y” ca urmare a unei tranzacții economice în sumă de 16 mii lei. În cazul în care creditorul „Y” nu a înaintat o acțiune în judecată privind recuperarea datoriei creditoare menționate, are dreptul creditorul „X” să reflecte această sumă la venituri?

Proiectul de lege ce se referă la modificarea și completarea procedurilor de efectuarea a controlului de stat vine cu modificări și asupra Codului contravențional, care, în mare parte, prevede micșorarea amenzilor.

Chișinăul nu poate fi lipsit peste noapte de cele aproximativ 5 mii de gherete. Potrivit primarului capitalei Dorin Chirtoacă, în cele 5 mii de puncte de comerț ambulant lucrează aproximativ 15 mii de oameni, iar lichidarea acestora ar însemna și lipsirea de muncă a acestora.