Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru și-a prezentat ieri principalele realizări și prioritățile pentru perioada următoare, în cadrul unei ședințe, la care a participat premierul Pavel Filip, dar și reprezentanți ai comunității de afaceri și ai partenerilor de dezvoltare. Prim-ministrul Pavel Filip a trecut în revistă reformele inițiate de Guvern pentru îmbunătățirea mediului de afaceri și a evidențiat aportul Consiliului Economic în promovarea acestora. „Este o echipă la care țin și pe care contez foarte mult. Am încercat în această perioadă, împreună cu dvs, să venim cu mai multe proiecte care să îmbunătățească situația economică în Republica Moldova, oferind posibilitatea Guvernului să vină cu investiții sociale. Ne considerăm un Guvern pro-business pentru că ne dorim foarte mult să schimbăm situația socială în Republica Moldova și nu există altă cale decât cea a dezvoltării economice”, a spus premierul.

La Chișinău, în perioada 12-13 iunie, sunt desfășurate lucrările celui de-al IV-lea Atelier de lucru „EU4Digital: Trust & Security” al Panelului pentru Armonizarea Pieței Digitale din cadrul Parteneriatului Estic. Obiectivele acestui instrument regional de cooperare, creat de Comisia Europeană și implementat prin DG Connect, sunt promovarea principalelor domenii ale economiei digitale în regiunea Parteneriatului Estic și implementarea unor proiecte comune de cooperare, în conformitate cu normele și cele mai bune practici ale UE, pe direcțiile legislației în comunicații electronice, securității cibernetice, e–Comerț, inovație și educație digitală, e–Sănătate.

Excelența Sa, ambasadorul SUA în Republica Moldova, domnul Dereck J. Hogan a efectuat o vizită la Serviciul Fiscal de Stat. Evenimentul a avut loc astăzi, 25 iulie 2019, scopul acestuia fiind consolidarea dialogului de parteneriat și asigurarea suportului Ambasadei SUA în realizarea reformelor guvernamentale. În cadrul întrevederii dintre Excelența Sa și conducerea SFS au fost abordate subiecte ce țin de continuitatea reformelor și angajamentul asumat în cadrul proiectelor inițiate.

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

Din numărul total de 35 de dosare depuse spre finanțare în cadrul programului „DAR 1+3” (Diaspora Acasă Reușește) 30 de propuneri de proiecte au fost declarate eligibile. Acestea vizează domeniile protecției mediului înconjurător, economic, eficienței energetice, culturii, infrastructurii, educației și protecției sociale. Proiectele vor fi susținute financiar în baza formulei „1+3”: Guvern, diasporă, autoritatea publică locală și partenerii de dezvoltare/ donatorii. Membrii Comitetului de evaluare și supraveghere a proiectelor au remarcat interesul sporit al autorităților administrației publice locale față de Programul „DAR 1+3”. Totodată, ei au exprimat recunoștință față de partenerii implicați în realizarea proiectelor, care au un impact major asupra dezvoltării socio-economice locale a țării.

În perioada 3-10 iunie curent, Agenția de recuperare a bunurilor infracționale (ARBI) a aplicat sechestru pe bunuri infracționale și conturi în valoare de 2,5 mil. lei, potrivit datelor Centrului Național Anticorupție cu referire la sinteza săptămânii. Totodată, în această perioadă au fost efectuate 11 analize operaţionale şi una strategică, alte 25 fiind în proces de elaborare. În sinteză se mai spune că Direcţia legislaţie a expediat autorilor de proiecte 8 rapoarte de expertiză anticorupţie şi 18 avize, iar alte 22 materiale sunt în proces de examinare.

La 1 octombrie, colectivul Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) marchează, pentru prima dată, Ziua fondării CTIF. Această zi a fost instituită, în calitate de sărbătoare profesională a angajaților instituției, printr-un ordin al Ministerului Finanțelor, fondatorul CTIF, emis la 1 octombrie 2018. Decizia a fost luată la solicitarea mai multor angajați ai CTIF în legătură cu împlinirea, la 1 octombrie 2018, a 45 de ani de la constituirea Centrului de calcul al Ministerului Finanțelor, care în decursul anilor și-a schimbat statutul de câteva ori, fiind transformat anul trecut, prin Hotărârea Guvernului nr. 125 din 6.02.2018, în CTIF. Cu acest prilej, am discutat cu directorul CTIF, Corneliu Jaloba, despre unele bilanțuri ale activității instituției, preocupările curente, provocările și proiectele de viitor ale acesteia.

Biroul relații cu diaspora (BRD) din cadrul Cancelariei de Stat lansează apelul pentru o nouă rundă de granturi în cadrul Programului Diaspora Engagement HUB (DEH). DEH este un program de granturi tematice, destinat cetățenilor originari din RM aflați peste hotare și se desfășoară cu suportul financiar al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților instituționale ale Republicii Moldova în domeniul migrației și dezvoltării”, în faza a II-a.

În perioada 11-17 martie curent,Agenţia de recuperare a bunurilor infracţionale (ARBI) a aplicat sechestru pe bunuri în valoare de aproximativ 1 000 000 de lei, informează Centrul Național Anticorupție (CNA). Totodată, ARBI a desfăşurat investigaţii paralele în baza a 7 delegaţii ale procurorilor, alte 95 de delegaţii, în privinţa a 399 de subiecţi, fiind în procedură de examinare. Direcţia analitică a efectuat 8 analize operaţionale, una strategică, iar 46 de analize operaţionale se află în proces de studiu.

Astăzi, 17 iunie 2019, noul ministru al Finanțelor, Natalia Gavrilița, a fost prezentată echipei. Moștenesc cea mai profesionistă echipă în serviciul public. Sarcina numărul unu este să ne putem permite un deficit bugetar pentru a menține cheltuielile publice, să putem investi și după aceasta să ne putem orienta spre creșterea capacității de absorbție a țării, a spus ministrul. Natalia Gavrilița este economist de profesie și ultimii trei ani a activat la Londra, în calitate de economistă la Fondul Global pentru Inovații. Are experienţă în domeniul guvernării și consultanţă în dezvoltare.

În contextul intrării în vigoare la 1 iulie 2016 a Acordului de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora (Acordul), pe de altă parte, semnat în septembrie 2014 la Vilnius, Lituania, un interes sporit îl prezintă atât prevederile acestuia, cât şi baza juridică şi procesuală europeană la care urmează a fi ajustate legislația şi procedurile autohtone.

Ministerul Finanțelor, în conformitate cu art.9 din Legea nr.239/2008 privind transparența în procesul decizional, anunță despre inițierea procesului de elaborare a două proiecte de hotărâri de Guvern. Primul document ține de modificarea Hotărârii Guvernului nr.289/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind evidenţa şi calcularea uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale”, al doilea este intitulat „Cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe”.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe a reușit (CTIF) să-și onoreze obiectivele stabilite pentru anul 2018 și primul semestru al anului 2019, să mențină și să consolideze colectivul, fapt care mă face încrezător că echipa noastră va putea face față viitoarelor provocări în domeniul IT. Declarație a fost făcută de directorul CTIF, Corneliu Jaloba, într-un interviu acordat revistei Monitorul Fiscal FISC.md cu prilejul împlinirii la 1 august 2019 a unui an de activitate a instituției, creată anul trecut în urma reorganizării și fuziunii întreprinderilor de stat „Fintehinform”, „Fiscservinform” și „Vamservinform”. El a menționat că în acest răstimp echipa CTIF a înregistrat două rezultate importante: a asigurat continuitatea în administrarea și dezvoltarea sistemelor informatice ale Ministerului Finanțelor și autorităților din subordinea acestuia și a efectuat toate lucrările de ajustare și actualizare a sistemelor IT legate de modificarea legislației în domeniile finanțe publice, fiscal și achiziții publice.

Un proiect de lege ce vizează modificarea, dar și completarea Legii privind protecția consumatorilor este propus pentru consultare de Ministerul Economiei. În primul rând, se propune completarea Legii cu un nou capitol ce va reglementa cooperarea multilaterală privind încălcările transfrontaliere în domeniul protecției consumatorilor.

Prezentarea în rapoartele financiare consolidate a unor venituri anticipate, rezultate din încasarea garanțiilor de bună execuție a angajamentelor contractuale nesoluționate, în sumă de 211,4 mil. lei la categoria „Alte venituri și venituri neidentificate”, a generat majorarea nejustificată și raportarea eronată a informațiilor în cauză, precum și a rezultatului financiar al anului de gestiune. Aceasta este una din concluziile misiunii de audit a Curții de Conturi, efectuată asupra rapoartelor financiare ale Ministerului Economiei și Infrastructurii. Hotărârea nr. 27 din 19.04.2019 cu privire la Raportul auditului rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Economiei și Infrastructurii, încheiate la 31 decembrie 2018, a fost publicată în Monitorul Oficial din 24 mai curent.

În cadrul ședinței Comisiei economie, buget și finanțe a fost aprobat proiectul de hotărâre pentru aprobarea Raportului privind executarea bugetului de stat pentru anul 2018, conform căruia exercițiul bugetar pentru anul 2018 s-a încheiat cu un sold în sumă de 2275,6 mil. lei, fiind cu 2786,9 mil. lei sau 55,0% sub nivelul prevederilor precizate sau la nivel de 0,85% din PIB. Astfel, veniturile bugetului de stat au fost realizate în sumă de 36432,7 mil. lei, cu 536,7 mil. lei mai puțin decât suma planificată. Totodată, potrivit ministrului Finanțelor, Natalia Gavrilița, dacă comparăm cu anul 2017, veniturile bugetului de stat au fost în creștere cu 2,485 mld. lei sau cu 7,3%.

În perioada 28 ianuarie – 4 februarie curent, Agenția de recuperare a bunurilor infracționale (ARBI) a aplicat sechestru pe bunuri în valoare de peste 300 mii lei şi a desfăşurat investigaţii paralele în baza a 87 de delegaţii în privinţa a 346 de subiecţi, comunică Centrul Național Anticorupție (CNA). Astfel, timp de o săptămână, în cancelaria CNA au fost înregistrate 1058 de materiale, iar 214 cetăţeni au fost primiţi în audienţa ofiţerilor CNA. La Linia naţională anticorupţie au fost recepţionate 67 de apeluri, dintre care doar 4 sunt de competenţa CNA.

Pentru consolidarea terenurilor în Republica Moldova agricultorii au nevoie de un sprijin, inclusiv metodologic, care ar oferi posibilitatea aplicării practicilor moderne de cultivare a terenurilor prin rotația culturilor și diversificarea produselor agricole, cu utilizarea sistemelor și tehnici de irigare rentabile pe terenurile consolidate, consideră Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, care propune pentru consultări publice proiectul hotărârii Executivului cu privire la modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1075/2007 cu privire la aprobarea Regulamentului privind consolidarea terenurilor agricole.

Fondul Ecologic Naţional (FEN) se formează din alocațiile anuale de la bugetul de stat și reprezintă totalitatea mijloacelor bugetare destinate finanţării programelor în domeniul protecţiei mediului înconjurător. Volumul FEN se aprobă prin legea anuală a bugetului de stat, iar sursele sunt gestionate de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM), în baza deciziilor aprobate de către Consiliul de Administrare al FEN.

Măsura de sprijin sub formă de subsidii investiționale, acordată pentru dezvoltare regională, orientată către regiunea de dezvoltare UTA Găgăuzia, este considerată ajutor de stat. Consiliul Concurenței a făcut publică Decizia nr. ASO – 25 din 25.04.2019, potrivit căreia temei pentru instituirea schemei de ajutor de stat constituie prevederile Strategiei de dezvoltare social-economică a Găgăuziei pentru anii 2017-2022. Acordarea măsurilor de sprijin este justificată și de necesitatea susţinerii dezvoltării regionale a UTA Găgăuzia prin sprijinirea investiţiilor şi crearea de noi locuri de muncă.