În cadrul ședinței din 21 octombrie a Executivului a fost aprobată decizia de inițiere a negocierilor și semnarea Protocolului de amendare a Acordului privind comerțul liber dintre Guvernele Republicii Moldova și al Ucrainei. Acesta prevede revizuirea regulilor de determinare a originii mărfurilor, aplicate de părți aplicate în cadrul comerțului bilateral.   Aprobarea amendamentelor vine în contextul în care Ucraina aplică din luna ianuarie 2019 prevederile Convenției cu privire la regulile de origine preferențiale Pan-Euro-Mediteraneene în comerțul cu Uniunea Europeană, la care țara noastră este membru încă din anul 2015. Conform Protocolului II al Acordului de Asociere RM-UE, Moldova aplică prevederile Convenției în comerțul cu țările UE.  

Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, la exportul de fructe în stare proaspătă a crescut ponderea produselor cu valoare adăugată înaltă. Comparativ cu perioada respectivă a anului precedent, volumul cireșelor exportate a crescut de la 5 mii de tone la 10 mii de tone, exportul de mere s-a majorat până la 91 mii tone, cu trei mii de tone mai mult decât în perioada de referință a anului trecut, exportul de zmeură în anul curent este 1,3 mii tone ( în anul 2016 a fost de mai puțin de o mie de tone), volumul căpșunilor exportate a crescut de la 360 tone în anul 2016 până la 794 tone în anul 2017.

Activitatea autorităților contractante în procesul de achiziție publică de lucrări va fi facilitată. În acest sens, Guvernul a aprobat proiectul  hotărârii pentru aprobarea Regulamentului privind achizițiile publice de lucrări, care stabilește o ierarhie de principii, procese, tehnici și instrumente pentru a oferi suport autorităților în cadrul procesului de achiziție. Potrivit ministrului Finanțelor, Serghei Pușcuța, proiectul a  fost elaborat în vederea asigurării unei gestionări eficiente a banilor publici de către beneficiari, investitori, proiectanți, antreprenori și alte părți implicate în lucrările publice.

Oportunitățile investiționale din Republica Moldova au fost discutate la Washington în cadrul Mesei rotunde „Oportunități economice și investiționale în Moldova”, găzduite de Asociația de Afaceri Americană-Central Europeană (ACEBA), care reunit reprezentanţi ai agențiilor federale și de stat americane în domeniul comerțului, ai companiilor, ai partenerilor de dezvoltare și instituțiilor financiare internationale şi a fost organizată cu prilejul vizitei de lucru în Statele Unite ale Americii a delegației Republicii Moldova, condusă de prim-ministrul Pavel Filip, în perioada 25-26 iunie.

Asigurarea unei legislații fiscale și vamale favorabile dezvoltării economice, consolidarea veniturilor bugetare în vederea finanțării cheltuielilor publice și susținerea mediului de afaceri sunt prioritățile politicii fiscale și vamale pentru anul 2021.   Astăzi, 30 septembrie 2020, în cadrul ședinței comune a comitetelor sectoriale ale Camerei de Comerț și Industrie, secretarul Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, a prezentat principalele subiecte discutate în cadrul întâlnirilor organizate în contextul politicii fiscale și vamale pentru anul 2021 cu asociațiile de business.

În anul 2000 compania belgiană Alpha Industries, lider pe piața europeană în producerea de saune IR și cabine, a decis să testeze piața de investiții din Moldova, în căutarea destinației pentru extinderea afacerii. După câteva luni de studiu al pieţei, investitorul belgian Koen Heeren a decis să extindă afacerea în țara noastră, iar după doi ani a transferat aici întreaga linie de producție din Belgia.

Aprecierea impactului pandemiei asupra mediului de afaceri din Republica Moldova, măsurile de susținere a activității de întreprinzător pe domeniul fiscal și de asigurărilor sociale în aceste condiții, dar și provocările pentru angajatori și angajați pe segmentul relațiilor de muncă au fost subiectele examinate în prima zi a Conferinței Naționale a Contabililor MoldTax 2.0.   Riscurile economice, fiscale, psiho-emoționale au fost evidențiate de toți speakerii  Conferinței, sinceritatea acestora fiind înalt apreciată de 125 de contabili participanți la evenimentul organizat de Proactive.

Republica Moldova va beneficia de asistență tehnică adițională în valoare de 8,6 mil. euro din partea Germaniei, pentru finanțarea unor proiecte în derulare. În cadrul ședinței de ieri Executivul a aprobat proiectul hotărârii pentru inițierea negocierilor și aprobarea semnării Înțelegerii, întocmite prin schimb de note, dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Federale Germania privind cooperarea tehnică pentru perioada 2019-2020.

Studiu de caz: Persoana fizică X,  cetățean și rezident fiscal  al Republicii Moldova, a obținut în anul 2020 venituri din locațiunea unui apartament în străinătate, care îi aparține cu drept de proprietate, în sumă de trei mii euro. Urmează a fi declarate aceste venituri și în Republica Moldova?   Potrivit prevederilor alin. (1) art.14 din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător îl constituie venitul din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea în RM, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, precum și venitul din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara RM.  

Modificările operate în formatul nou al situațiilor financiare/1, elaborate în conformitate cu prevederile stipulate în noile Standarde Naționale de Contabilitate (intrate în vigoare din 2015, cu titlu de recomandare - din 2014) au condus la apariția unor aspecte legate de modul de prezentare a informațiilor în situațiile financiare anuale. Printre acestea aspecte se evidențiază și prezentarea informațiilor privind părțile afiliate în situațiile financiare.

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.

 Criza epidemiologică cauzată de COVID-19 a creat dificultăți în activitatea mediului de business, iar recuperarea sectorului va dura mai mult timp. Pentru a depăși efectele acestei crize sunt necesare eforturi comune atât din partea autorităților, partenerilor de dezvoltare, cât și mediului de afaceri.   Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) - Acordul între UE și Republica Moldova, ce urmărește o relație comercială preferențială, bazată pe condiții mutual avantajoase, este unul din instrumentele ce oferă oportunități în dezvoltarea afacerilor.  

Ieri, 7 mai, ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, a avut o întrevedere cu Ambasadorul SUA în Republica Moldova, James Pettit, Administratorul Adjunct pentru Europa şi Eurasia în cadrul Agenţiei Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltare Internațională (USAID), Brock Bierman, și directorul misiunii USAID Moldova, Karen Hilliard. În cadrul întrevederii, oficialii au discutat despre intensificarea relațiilor de colaborare, precum și despre oportunitățile de dezvoltare a climatului de afaceri.

Până la lansarea oficială, „Chișinău Arena” necesită a fi conectată la drumul național R6 (pe direcția Chișinău-Orhei) prin construirea unui drum de acces care va cuprinde o intrare pentru transport special și de urgență, stație pentru transportul public cu conectarea acesteia prin trotuar destinat pietonilor și persoanelor cu dizabilități către arenă, pista de decelerare/accelerare, intersecție și drum de acces local cu sens retur paralel cu drumul național R6, iluminat stradal, semnalizare etc. Elaborarea proiectului pentru lucrarea respectivă a fost contractată de către Compania Publică de Implementare. Proiectul elaborat a fost avizat și transmis partenerului privat.

 În scopul simplificării elaborării de către contribuabili a balanței timpului de muncă pentru anul 2022, care urmează a fi perfectată de fiecare entitate independent, propunem lista zilelor de sărbătoare oficiale și profesionale pentru anul viitor. Astfel, ținând cont de necesitatea utilizării optime de către salariați a zilelor de repaus și de sărbătoare nelucrătoare, conducătorul unității, după consultarea reprezentanților salariaților, este în drept să transfere

Prima reuniune a Comitetului de coordonare al proiectului de asistență tehnică finanțat de Uniunea Europeană „Politici de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii din zonele rurale” (SME Policy Support Window) a avut loc în format online. La videoconferință au participat reprezentanții Delegației UE la Chișinău, Unitatea de implementare a proiectului, reprezentanții Ministerului Economiei și Infrastructurii, Ministerului Finanțelor și Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Proiectul își propune reducerea decalajului economic și social din zonele rurale prin introducerea inițiativelor active de ocupare a forței de muncă și dezvoltarea IMM-urilor în aceste zone.

Proiectul de lege elaborat de Ministerul Justiției prevede introducerea modificărilor în Codului penal, Codului de procedură penală și Legea nr.48/2017 privind Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (Legea nr.48/2017) și implementarea măsurilor care vor spori capacitățile instituționale ale ARBI. Autorii susțin că revizuirea normelor existente va contribui semnificativ la eficientizarea exercitării atribuțiilor Agenției.   Proiectul înaintat pentru consultări publice a fost elaborat în conformitate cu recomandările expuse în Raportul privind evaluarea RM în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor

Potrivit art.124 alin.(1) din Codul fiscal, accizele nu se achită de către persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită în legislaţia în vigoare. În cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor depăşeşte limita neimpozabilă de 300 de euro pentru mărfurile introduse de către călătorii care folosesc transportul terestru sau de 430 de euro pentru mărfurile introduse de către călătorii care folosesc transportul aerian sau maritim, accizul se va calcula pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu micşorează valoarea impozabilă a acestora.

Ministerul Afacerilor Interne propune spre consultare un proiect de regulament privind organizarea și funcționarea Serviciului Tehnologii Informaționale din subordinea sa. Elaborarea unui nou regulament privind organizarea și funcționarea Serviciului Tehnologii Informaționale este dictată de aducerea în concordanță a cadrului normativ existent cu noile prevederi ale Legii cu privire la Guvern, Legii privind administrația publică central de specialitate, Convenţiei privind cooperarea poliţienească în Europa de Sud — Est, semnată la Viena la 5 mai 2006 și alte acte normative.

Definitivarea proiectului de lege privind risipa alimentară a fost genericul unei ședințe desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute pe platforma Ministerului Economiei și Infrastructurii. Scopul documentului este asigurarea unui cadru juridic, care să reglementeze pentru agenții economici din sectorul alimentar opțiunile legale ce se referă la prevenirea deșeurilor alimentare, prin intermediul direcționării prin donații a alimentelor către asociațiile obștești, care ulterior le vor distribui direct și prin intermediul cantinelor sociale. „Proiectul de lege privind risipa alimentară va avea un puternic impact economic, reducând cuantumul cheltuielilor inutile provenite din irosirea alimentelor. Mai mult ca atât, proiectul oferă opțiuni legale operatorilor din domeniul alimentar și comerț de redistribuire a surplusului de produse alimentare nevândute către diverși utilizatori, în cursul normal al desfășurării activității de antreprenor”, a declarat secretarul de stat al MEI, Iuliana Drăgălin.