În perioada stării de urgență anunțată în condițiile pandemiei provocate de răspândirea coronavirusului COVID-19, mai multe entități au manifestat dorința de a oferi suport, în special instituțiilor medico-sanitare, dar și cetățenilor aflați în situație financiară mai gravă. În prezentul articol ne propunem să analizăm impactul fiscal atât pentru donatori, cât și pentru beneficiari, în contextul legislației în vigoare.

În conformitate cu prevederile stipulate în art. 23 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) toate entitățile mijlocii, entitățile mari și entitățile de interes public întocmesc și prezintă anual, împreună cu situațiile financiare, raportul conducerii, care conține o prezentare fidelă a poziției entității, a dezvoltării și a performanței activităților acesteia și o analiză corelată cu dimensiunea și complexitatea activităților desfășurate.

Contractele individuale de muncă, contractele colective de muncă și convenţiile colective pot stabili pentru salariaţi drepturi și garanţii de muncă suplimentare la cele prevăzute de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la convenţiile colective de nivel naţional, ramural, teritorial. Toate condiţiile contractelor individuale de muncă, contractelor colective de muncă și convenţiilor colective, care înrăutăţesc situaţia salariaţilor în comparaţie cu legislaţia muncii, sunt nule și nu produc efecte juridice.

Guvernul a aprobat Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2019-2021)”. Potrivit ministrului Finanțelor, Ion Chicu, acesta a fost elaborat reieșind din prevederile Legii cu privire la datoria sectorului public, garanția de stat și recreditarea de stat. Documentul constituie o continuare a programului Managementul datorie de stat pe termen mediu pentru anii 2018-2020, fiind revizuit pentru orizontul 2019-2021, în concordanță cu prognozele datoriei de stat pe termen mediu și prognoza actualizată a indicatorilor macro-economici furnizată de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Potrivit art.17 alin.(10) al Legii contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007, cu modificările şi completările ulterioare, contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, potrivit naturii sau sursei de provenienţă a acestora.

În țara noastră va fi creat Registrul național al calificărilor (RNC) — un sistem informațional automatizat de înregistrare, dezvoltare și actualizare a calificărilor, instrument de asigurare a calității formării profesionale, precum şi de comparare a calificărilor obţinute în urma absolvirii diferitelor programe de formare profesională, furnizate de instituţiile de învățământ prestatoare de servicii educaționale și formare profesională. În Monitorul Oficial de vineri, 11 ianuarie 2019, a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 1199 din 05.12.2018 cu privire la Registrul național al calificărilor, care conține Conceptul tehnic al Registrului și Regulamentul privind Registrul național al calificărilor.

Capitolul I Capitolul I, partea a II-a Capitolul II Capitolul III

Banca Angliei a adoptat o decizie istorică, a redus dobânda de referinţă, pentru prima dată din 2009, pentru a stimula creşterea economiei, afectată de incertitudinile privind ieşirea Marii Britanii din UE.

Conform prevederilor art. 228 alin. (1) din Codul fiscal, prin majorare de întîrziere (penalitate) se semnifică suma calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei şi de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp. Aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat sau alt organ abilitat a majorării de întîrziere este obligatorie, independent de forma de constrîngere. Majorarea de întîrziere reprezintă o parte din obligaţia fiscală şi se percepe în modul stabilit pentru impunerea fiscală.

În conformitate cu prevederile art. 89 din Codul fiscal

Proiectul „Suport pentru Cadrul Infrastructurii Calității în contextul DCFTA în Republica Moldova“ în cooperare cu Ministerul Economiei și Infrastructurii lansează un apel pentru selectarea a 75 de companii private (viabile la export) care vor beneficia de suport și ghidaj pentru a-și spori nivelul de performanţă (evaluarea potențialului de export al companiei; formularea unui business plan și a unei strategii de business; consultanță privind cerințele preliminare ale produselor pentru a intra pe piața europeană; evaluarea piețelor potențiale folosind date statistice și indicii de performanță; suport pentru companii în vederea stabilirii prețurilor și dezvoltarea unui plan de export, procedurile vamale pentru efectuarea acestuia, dificultăți legate de certificarea ISO,

În conformitate cu art.23 alin.(2) din Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală

Autoritățile publice centrale și locale, asociațiile create prin acord de asociere și instituțiile de învățământ superior vor fi în drept să fondeze parcuri științifico-tehnologice și incubatoare de inovare. Crearea parcurilor științifico-tehnologice și incubatoarele de inovare se va efectua la decizia Guvernului, în baza documentelor de constituire depuse de către fondatori la Agenția Națională pentru Cercetare și Dezvoltare. Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de lege cu privire la parcurile științifico-tehnologice și incubatoarele de inovare într-o nouă redacție.

La evenimentul de lansare a brandului de țară pentru atragerea investițiilor cu sloganul „Grow in Moldova” (Crește în Moldova), Chiril Gaburici a declarat că Guvernul a creat toate condițiile pentru ca o afacere de succes să „prindă rădăcini” în țara noastră. Republica Moldova are acces la o piață de aproape un mld. de consumatori, un regim fiscal blând, o creștere economică stabilă și oferă facilități substanțiale antreprenorilor străini care își doresc să investească într-o piață emergentă. Conform Agenției de Investiții, logo-ul reprezintă o evoluție firească a brandului turistic național „Pomul Vieții”, completat cu simbolurile celorlalte 5 domenii strategice

Centrul Naţional Anticorupţie și Consiliul Concurenţei au lansat, în premieră, platforma de cooperare anticorupţie cu sectorul privat, pentru a stabili o comunicare eficientă cu reprezentanţii mediului de afaceri în vederea promovării principiilor de integritate şi onestitate. Autorii iniţiativei şi-au propus să îmbunătăţească schimbul de experienţă şi a bunelor practici, dar şi să convingă exponenţii mediului privat să participe la acţiunile Consiliului Concurenţei și CNA de promovare a toleranţei zero față de fenomenul corupţiei.

Te aşteptăm în echipa Publicației Periodice „Monitorul Fiscal FISC.MD” dacă îți place comunicarea și vrei un job interactiv și interesant în domeniul comercializării revistei „Monitorul Fiscal FISC.MD”. Scopul postului este de a dezvolta rețeaua de clienți și de a contribui la creșterea vânzărilor.

Deținerea informațiilor şi indicilor, susținute prin probe aflate în posesia organelor de control şi a altor instituții de stat despre existența situațiilor privind încălcarea prevederilor Legii nr. 202 privind contractele de credit pentru consumatori va fi considerată temei pentru efectuarea controalelor inopinate asupra unei persoane, în baza evaluării riscurilor, precum şi pentru emiterea inspectorului delegaţiei de control. Această prevedere este inclusă în Legea privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, odată cu publicarea în MO din 29 iunie curent a Legii nr. 94 din 31 mai 2018 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Toate modificările şi completările operate prin această Lege ţin de informarea corectă şi deplină a beneficiarilor de credite şi protecţia drepturilor acestora.

Autorităţile administrației publice locale (APL) sunt în drept să emită obligaţiuni, care urmează a fi înregistrate în Registrul de stat al valorilor mobiliare (RSVM), conform prevederilor noii Instrucţiuni privind modul de înregistrare a obligațiunilor, aprobate de Comisia Naţională a Pieţei Financiare. Astfel, titlurile financiare de împrumut pe termen scurt (până la un an) şi lung (mai mare de un an), emise de APL în formă de înscrisuri în conturi

Ce impozite se reţin şi se calculează la acordarea de către angajator a unui împrumut angajatului? Prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeaşi sumă sau bunuri de acelaşi gen, calitate şi cantitate, la expirarea termenului pentru care i-au fost date, după cum prevede art. 867 din Codul civil. În cazul când angajatorul acordă salariatului un împrumut, suma dobânzii pentru acest îmrumut se consideră facilitate acordată de angajator.

În prezent, tot mai multe tranzacții economice se efectuează cu plata amânată sau în credit comercial, care este un tip de împrumut acordat de un furnizor unui cumpărător sub forma unei amânări sau a unei plăți în rate pentru bunurile, lucrările sau serviciile achiziționate. De regulă, creditul comercial se acordă pe termen scurt, scadențele fiind stipulate în contractul încheiat între vânzător și cumpărător. Care sunt avantajele, dar și riscurile unui credit comercial atât pentru entitatea-cumpărător, cât și pentru furnizor?