„Suntem veriga firului de aţă În fiecare lanţ făcut din doi, E greu cu noi, femeile, în viaţă, Dar e şi imposibil fără noi”… Poeții lumii, secole la rând, s-au întrecut în a lăuda și preamări Femeia, pentru că ea este un nesecat izvor de inspirație pentru aceștia.

Conform art. 7 din Lege

În cadrul întreprinderii cu investiţii străine lucrează atât cetăţeni ai Republicii Moldova, cât şi cetăţeni străini. Este oare obligată această întreprindere să efectueze asigurarea socială şi medicală a cetăţenilor străini angajaţi prin contract civil de muncă? În conformitate cu art. 1 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (în continuare – Legea nr. 489) persoană asigurată se consideră persoana fizică aptă pentru muncă, cu domiciliul sau reşedinţa în Republica Moldova, care are obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale în vederea beneficierii de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege.

Lista documentelor confirmative ce reprezintă temei pentru confirmarea bazei valorice a activelor de capital este aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 40 din 6 februarie 2018.

Multe persoane din Republica Moldova obțin venituri de peste hotare fie din activitatea de muncă deșfurată acolo, pentru activitatea pe care o desfășoară în Republica Moldova ca freelanceri, dar sunt remunerați de peste hotare, primesc transferuri de la rude etc. Cum urmează de a fi declarate și impozitate aceste venituri?   Pentru a determina existența obligației aferente impozitului pe venit în situațiile propuse, este necesar să atragem atenția asupra obiectului de impunere la impozitul pe venit.   Ținând cont de prevederile art.14 alin. (1) din Codul fiscal (CF), pentru persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM obiect al impunerii cu impozitul pe venit îl constituie:

Rezultatele financiare raportate de bănci la sfârșitul anului 2018 prezintă o situație stabilă în sector. Principalii indicatori financiari și prudențiali înregistrează valori cuprinse în limitele, sau chiar peste cele admise de banca centrală. Rezervele acumulate suplimentar capitalului mențin nivelul de solvabilitate la un nivel superior, cu oscilații de la o bancă la alta în intervalul 21–62%. Lichiditatea rămâne mult peste limitele reglementate, pe termen scurt atingând un nivel de circa 55% — adică, mai bine de jumătate din expunerile băncilor sunt reprezentate de active lichide (valori mobiliare de stat, certificate ale BNM sau rezerve obligatorii). De asemenea, indicatorii calității activelor continuă să se amelioreze, rata creditelor neperformante înregistrând un nivel de aproximativ 12,5%, cu oscilații pe segmentul 5-31% în funcție de bancă.

Structura financiară a Asociației de economii și împrumut (AEÎ) este cel mai important factor generalizator în determinarea potențialului de creștere, a capacității de a genera avantaje economice, venit, profit și a durabilității financiare generale. Indicatorii ce determină structura financiară a AEÎ exprimă cele mai importante elemente patrimoniale ale acesteia. Structură financiară se consideră eficientă dacă ea asigură AEÎ protecția activelor și creșterea lor reală. Grupa de indicatori E. Eficiența structurii financiare utilizați în sistemul PEARLS estimează activele, datoriile și capitalul propriu și recomandă o structură „ideală” a bilanțului AEÎ:

Noul standard IFRS 161, fiind considerat de experți un adevărat „cutremur” contabil, a reușit deja să ridice întrebări la aplicarea practică. Aceasta se datorează faptului că noile reglementări necesita un efort destul de mare de implementare și fac apel la raționamentul profesional.

În conformitate cu pct. 85 din SNC „Prezentarea situaţiilor financiare”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 118 din 6 august 2013, în rîndul 010 “Venituri din vînzări” se reflectă suma veniturilor din vînzări obţinute în cadrul activităţii operaţionale. Acesta cuprinde veniturile din:

Normele de prudență financiară ale Asociaţiilor de economii și împrumut (Normele) aprobate prin Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr. 17/8 din 30.04.2008, reprezintă reglementări prudenţiale, în scopul protejării intereselor membrilor, prevenirii și controlului riscurilor Asociaţiilor de economii și împrumut (AEÎ), în desfășurarea normală a activității sale.

Un cetățean al RM activează, în baza unui contract individual de muncă, peste hotarele acesteia și regulat efectuează transferuri bancare unei persoane fizice ce se află în RM, în mărime ce depășește 100 000 lei anual. Urmează oare a fi impozitate suplimentar în RM transferurile date? Pentru a determina existența obligației aferente impozitului pe venit pentru sumele care sunt transferate, este necesar de a ține cont de principiile de bază pentru subiectul și obiectul de impunere.

1. (10.2.17) Poate o persoană fizică să solicite eliberarea patentei de întreprinzător pentru unul din genurile de activitate enumerate în anexa la Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr.93-XIV din 15.07.1998, pentru o perioadă mai mare de un an?

La cererea cititorilor – stie ea cine este – abordez si aceasta tema, a managerilor obsedati de control. Si Doamne, nu sunt putini deloc! Acuma as face o distinctie intre managerii obsedati de control si antreprenori sau patroni obsedati de control. Astia din urma sunt mai multi si mai dificili. Este normal, pentru ca este mult mai speriat despre ce se intampla cu banii LUI. Ce-i face sa fie obsedati de control? — Nestiinta sau incompetenta — Obsesia ca vor fi furati — Lipsa de incredere — Pasiunea pentru micro-management — Frica care genereaza tendinta de a fi mereu in control in orice imprejurare a vietii. Le vom lua pe rand, desi cam toate au legatura unele cu altele. O sa va si explic cum.

Investițiile sunt acea verigă a ciclului de viață a unei societăți, fără de care succesul în activitate nu poate fi atins. Indiferent de mărimea entității comerciale, genul de activitate, investițiile sunt cele ce fac ca o entitate sau alta să aibă un mod de activitate eficient, pot să genereze o impulsionare prin creșterea producției sau a volumului de servicii prestate, să îmbunătățească calitatea acestora, să condiționeze extinderea entității și diversificarea activității desfășurate.

În perioada stării de urgență anunțată în condițiile pandemiei provocate de răspândirea coronavirusului COVID-19, mai multe entități au manifestat dorința de a oferi suport, în special instituțiilor medico-sanitare, dar și cetățenilor aflați în situație financiară mai gravă. În prezentul articol ne propunem să analizăm impactul fiscal atât pentru donatori, cât și pentru beneficiari, în contextul legislației în vigoare.

În conformitate cu prevederile stipulate în art. 23 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) toate entitățile mijlocii, entitățile mari și entitățile de interes public întocmesc și prezintă anual, împreună cu situațiile financiare, raportul conducerii, care conține o prezentare fidelă a poziției entității, a dezvoltării și a performanței activităților acesteia și o analiză corelată cu dimensiunea și complexitatea activităților desfășurate.

Contractele individuale de muncă, contractele colective de muncă și convenţiile colective pot stabili pentru salariaţi drepturi și garanţii de muncă suplimentare la cele prevăzute de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la convenţiile colective de nivel naţional, ramural, teritorial. Toate condiţiile contractelor individuale de muncă, contractelor colective de muncă și convenţiilor colective, care înrăutăţesc situaţia salariaţilor în comparaţie cu legislaţia muncii, sunt nule și nu produc efecte juridice.

Guvernul a aprobat Programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2019-2021)”. Potrivit ministrului Finanțelor, Ion Chicu, acesta a fost elaborat reieșind din prevederile Legii cu privire la datoria sectorului public, garanția de stat și recreditarea de stat. Documentul constituie o continuare a programului Managementul datorie de stat pe termen mediu pentru anii 2018-2020, fiind revizuit pentru orizontul 2019-2021, în concordanță cu prognozele datoriei de stat pe termen mediu și prognoza actualizată a indicatorilor macro-economici furnizată de Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Potrivit art.17 alin.(10) al Legii contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007, cu modificările şi completările ulterioare, contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, potrivit naturii sau sursei de provenienţă a acestora.

În țara noastră va fi creat Registrul național al calificărilor (RNC) — un sistem informațional automatizat de înregistrare, dezvoltare și actualizare a calificărilor, instrument de asigurare a calității formării profesionale, precum şi de comparare a calificărilor obţinute în urma absolvirii diferitelor programe de formare profesională, furnizate de instituţiile de învățământ prestatoare de servicii educaționale și formare profesională. În Monitorul Oficial de vineri, 11 ianuarie 2019, a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 1199 din 05.12.2018 cu privire la Registrul național al calificărilor, care conține Conceptul tehnic al Registrului și Regulamentul privind Registrul național al calificărilor.