Serviciul Vamal intenționează implementarea unui Ghișeu Unic Vamal, ce va fi lansat după finalizarea modernizării sistemului informational vamal ASYCUDA World. Aplicarea principiului Ghișeului Unic va permite eficientizarea activităților de monitorizare și control a operațiunilor desfășurate, precum și va asigura o mai mare transparență și previzibilitate a acestora. Ieri, în cadrul ședinței extinse a Comitetului Consultativ de pe lângă Serviciul Vamal și Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, a fost discutat și subiectul implementării Ghișeului Unic Vamal, care reprezintă o facilitate ce va permite părţilor implicate în activitatea de comerţ și transport internațional să depună informaţii standardizate la un singur punct de intrare pentru a îndeplini toate cerinţele de reglementare ce țin de import, export și tranzit.

La 1 martie curent va intra în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 705/2019 pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin HG nr.974/2016. Prevederile documentului au fost discutate astăzi în cadrul ședinței extinse a Comitetului Consultativ de pe lângă Serviciul Vamal și Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. După cum au menționat reprezentanții Serviciului Vamal, prin această hotărâre au fost introduse noi prevederi ce au ca scop îmbunătățirea procesului de declarare a valorii în vamă și țin de informarea declarantului prin actul de inspecție referitor la motivul justificat de neacceptare a prețului declarat;

Data de 25 februarie este termenul limită de prezentare a Informațiilor din surse indirecte. Modul, structura și termenele de prezentare a informației este stabilit prin Ordinul SFS nr.427 din 21 august 2018 „Cu privire la stabilirea modului, structurii și termenelor de prezentare a informației de către subiecții nominalizați în art.92 și 22611 din Codul fiscal” cu modificările și completările ulterioare. Informația urmează a fi prezentată exclusiv prin metodă on-line de raportare, accesând serviciul dedicat SIA „Colectarea informației din sursele indirecte” (în continuare – SIA CISI).

Procesul de creare a parcurilor pentru tehnologia informaţiei, precum şi funcţionarea acestora sunt reglementate de Legea cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei nr.77/21.04.2016. Conform art.2, rezident al parcului este persoană juridică sau fizică înregistrată în Republica Moldova în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător, care este inclusă în Registrul de evidenţă al rezidenţilor parcului şi care practică, drept activitate principală, una sau mai multe din activităţile prevăzute la art.8 al Legii menționate, în baza unui contract încheiat cu Administraţia parcului. Activitate principală este activitatea care generează 70% sau mai mult din venitul din vânzări al rezidentului parcului.

În acest articol vom răspunde la întrebarea care dintre ele reprezintă export de servicii și oferă dreptul la restituirea TVA.   Aprecierea unui anumit serviciu drept export de servicii este important în contextul aprecierii livrărilor ca fiind scutite de TVA cu drept de deducere și în situațiile în care este solicitată restituirea TVA din buget aferent acestor livrări.   Conform prevederilor art.104 lit.a) din Codul fiscal (CF), se scutesc de TVA cu drept de deducere  mărfurile și serviciile pentru export. Export de servicii, potrivit art.93 pct.11 din CF, reprezintă prestare de către persoane juridice şi fizice rezidente ale RM persoanelor juridice şi fizice nerezidente ale RM de servicii al căror loc de livrare nu este RM.

Documentarea ajustării bazei impozabile pe faptul returului de marfă în conformitate cu art. 1171 alin. (12) din Codul fiscal, se va efectua prin emiterea facturii fiscale de către furnizor cu semnul

Ce-ar trebui să cunoască un operator economic care realizează tranzacții externe de import despre Declarația valorii în vamă? Potrivit Regulamentului privind modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 974/2016 (Regulament), Declaraţia pentru valoarea în vamă se întocmește și se prezintă pe un formular D.V.1, pentru cazurile în care valoarea în vamă se determină în baza valorii de tranzacţie, respectiv în baza preţului efectiv plătit sau de plătit, conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr. 1380/1997).

În anul 2018 Republica Moldova a exportat produse și servicii în valoare de 2,7 miliarde USD, înregistrând o creștere de 11,8% față de anul precedent. Tendințele la nivel mondial, așteptările, dar și viitoarele acțiuni ale autorităților legate de exporturi au fost discutate la Pro Export Forum 2019. Evenimentul anual, care constituie o platformă de discuții dintre autorități, agenți economici din toate sectoarele economiei, importatori, exportatori, finanțatori experți din țară, dar și de peste hotare, a fost organizat în premieră sub umbrela „Moldova Business Week”. Pe parcursul unei zile, invitații și participanții au pus accent pe instrumentele inovative care pot fi aplicate de producătorii noștri pentru a cuceri noi piețe, pentru a-și promova mai eficient propriile produse, dar și pentru a crește volumul exporturilor.

În conformitate cu prevederile alin. (1) art. 32 din Codul fiscal (CF), dacă, pe parcursul perioadei fiscale1, cheltuielile aferente activității de întreprinzător depășesc venitul brut al contribuabilului în perioada fiscală curentă, suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eșalonat pe următoarele cinci perioade fiscale.   De asemenea, potrivit alin. (2) art. 32 din CF, suma reportată pe una din perioadele fiscale următoare celei în care s-au înregistrat pierderile este egală cu suma totală a pierderilor, redusă cu suma totală permisă spre deducere în fiecare din următoarele patru perioade fiscale.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

În curând va ieși de sub tipar noul număr al Publicației Periodice „Monitorul fiscal FISC.md”, în care veți găsi, ca de obiecei, materiale actuale și utile pentru activitatea DVS. În primul rând, vă punem la dispoziție un articol ce conține mai multe detalii despre particularitățile trecerii de la metoda calculării amortizării mijloacelor fixe pe categorii de proprietate la metoda liniară. Materialul este elaborat de Galina Șpac la solicitarea cititorilor noștri și este publicat în rubrica Practica fiscală.

Joi, 30 ianuarie 2020, la Chișinău se desfășoară Forumul Internațional de Afaceri ”Moldova 2020 – formarea viitoarei cooperări internaționale de afaceri”, în cadrul căruia participă peste 250 de agenți economici atât din Republica Moldova, cât şi din străinătate, reprezentând diverse sectoare precum: agricultură, industria agro-alimentară, tehnologii informaţionale şi comunicaţii, textile, sectorul construcţiilor, energie regenerabilă, sectorul automotiv, industriile creative etc.

Începem în forță un an nou plin de evenimente, schimbări în diferite domenii și provocări. După ce am oferit contribuabililor în primele zile ale lunii ianuarie ediția actualizată a Codului fiscal, în februarie venim cu primul număr din anul 2020 al revistei „monitorul fiscal FISC.md”, care deja de 9 ani este alături de contribuabili pentru a-i ghida în implementarea corectă a legislației fiscale. Astfel, în articolul elaborat de către secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, șeful adjunct al Direcției politici fiscale și vamale, Corina Alexa, și consultantul principal din aceeași direcție, Inga Catană, sunt descrise detaliat principalele aspecte ale politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. Textul este publicat în rubrica Practica fiscală.

Conform prevederilor art.24 alin. (13) din Codul fiscal, deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor. În conformitate cu prevederile Legii privind deşeurile nr.209 din 29 iulie 2016, deşeu reprezintă orice substanţă sau obiect pe care deţinătorul îl aruncă sau are intenţia ori obligaţia să îl arunce.

Declaraţia vamală electronică la export se înregistrează la posturile vamale interne, cu prezentarea mijlocului de transport și mărfii declarate în zona de control vamal al postului respectiv. După înregistrarea declaraţiei vamale electronice, funcţionarul vamal responsabil de recepționarea declaraţiei, în termen de 20 de minute, accesează butonul de selectare a declaraţiilor pe culoare, după care SIIV „ASYCUDA World” stabileşte culoarul declaraţiei vamale, repartizând declaraţia vamală funcţionarului din cadrul postului.

Întreprinderea este producător de țigări. Procesul tehnologic de producere a țigărilor presupune un lanț de procese tehnologice consecutiv de la colectarea frunzelor de tutun, dospirea, uscarea, fermentarea, maturarea până la prelucrarea țigărilor și împachetarea lor. Desfășurarea activității de întreprinzător menționate presupune că, întreprinderea, pe lângă producția finală obține și un șir de rebuturi și deșeuri.

În contextul angajamentelor asumate în cadrul Acordului de Asociere RM-UE, Serviciul Vamal promovează continuu noi facilități pentru agenții economici conformi, implicați în comerțului internațional, prin simplificarea procedurilor de vămuire. Astfel, în vederea accelerării traficului de mărfuri, începând cu 01 octombrie 2019, autoritatea vamală aplică procedura de validare a declarațiilor vamale pe culoarul albastru de control vamal.

Studiu de caz. Pe 15 martie 2017 entitatea a achitat taxa pentru folosirea drumurilor pentru o semiremorca. În luna martie 2018 are loc un accident, în urma caruia semiremorca este distrusă și nu mai poate fi utilizată. Pe data de 5 august 2019 aceasta este vândută la fier vechi și, totodată, este radiata din registrul de stat. În urma unei erori, pe 11 septembrie 2019 este achitată taxa pentru folosirea drumurilor pentru această unitate de transport. Este în drept entitatea să solicite stingerea altor obligații fiscale prin compensare din contul acestei supraplăți?

Deși companiile din sectorul tehnologiilor informaționale și comunicațiilor (TIC) au început să vândă în regim online produse și servicii cu mult înainte de pandemie, totuși magazinele online, sau așa-numitele internet magazine, prin intermediul cărora se comercializează produse și servicii TIC, au apărut și se dezvoltă vertiginos anume în ultima perioadă de timp. Astfel, companiile IT, pentru a putea încasa mijloacele bănești de la clienți, direct pe paginile web, au recurs la așa-numitele instrumente e-Commerce.   Un instrument e-Commerce reprezintă un serviciu de acceptare a cardurilor în mediul online, oferit de către băncile comerciale autohtone. Adică instrumentul e-Commerce este un serviciu care permite achitări cu cardul direct pe site-ul companiei IT, fiind astfel o modalitate sigură și rapidă de plată pentru produsele și serviciile TIC.

INCOTERMS-ul reprezintă o formă cunoscută la nivel internațional ce reglementează într-un format standardizat condițiile exacte de livrare și de primire/recepționare a mărfurilor între vânzător și cumpărător. Totodată, acesta constituie un ansamblu de reguli prin care se determină drepturile şi obligaţiile părţilor în contractul de vânzare internaţională. Alegerea unei reguli de interpretare a termenilor comerciali INCOTERMS este rodul progresului de negociere între părţi şi exprimă raportul de forţe economice dintre acestea. Pentru definirea principalelor reguli INCOTERMS, sunt luate în considerare ca punct de plecare: predarea mărfii, stabilimentul vânzătorului şi cel al cumpărătorului.