Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.   

Stimați cititori, anunțăm că în curând va ieși de sub tipar o nouă ediție a revistei „monitorul fiscal FISC.md”. În nr. 4(59) venim cu o serie de articole în care, cu siguranță, veți găsi răspunsuri la întrebările cu care vă confruntați, inclusiv la unele situații ce au apărut în activitățile Dvs. ca urmare a declarării stării de urgență în legătură cu pandemia COVID-19. Totodată, începând cu această ediție, în „monitorul fiscal FISC.md” veți putea citi articole ce țin de legislația muncii, într-o rubrică dedicată exclusiv acestui domeniu. Astfel, în numărul din iunie vă propunem următoarele trei articole elaborate de autorul nostru Olga Donciu:

Persoana fizică D. s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată către compania aeriană X din RM. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 24 februarie 2017, a achiziţionat de la compania aeriană biletul la cursa Chişinău-Birmingham (Marea Britanie) pentru data de 31 august 2017. Fiind prezent la data indicată la Aeroportul International Chişinău, D. a observat că acest zbor nu apărea pe monitoarele curselor aeriene, motiv pentru care clientul s-a adresat reprezentanţilor companiei X, iar aceştia i-au comunicat despre anularea zborului respectiv. În aceeaşi zi, reclamantul a depus o cerere către reprezentanţa companiei din cadrul aeroportului, iar a doua zi, acesta s-a adresat cu o plângere nemijlocit la sediul companiei aeriene.

Care urmează a fi acțiunile agentului economic ce a importat mărfuri, în cazul în care plata aferentă procurării nu a fost efectuată și nu urmează a fi efectuată? Ce se întâmplă cu suma TVA care a fost anterior dedusă?

Întreprinderea X primește în perioada fiscală 2019 de la furnizorul său marfă (de ex: înghețată) spre realizare. Dat fiind faptul că este necesar ca această marfă să fie păstrată în condițiile prielnice, furnizorul oferă în folosință cu titlu gratuity (comodat) un frigider cu logotipul întreprinderii și mărfii. Vor fi permise spre deducere cheltuielile privind reparția acestui frigider cât și suma amortizării acestuia?

În Monitorul Oficial de astăzi, 31 decembrie, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 153 din 27 decembrie 2021 cu privire la modul de achitare și evidență a plăților la bugetul public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2022.  În continuare vă propunem să luați cunoștință de Ordinul publicat. Întru asigurarea achitării și evidenței plăților la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor în anul 2022,

Activitatea întreprinderii constă în fabricarea înghețatei și a altor produse comestibile asemănătoare înghețatei, și corespunde secțiunii C diviziunea 10 „Industria alimentară” al CAEM-2. În cazul respectiv apar depozitele destinate stocării și păstrării mărfurilor fabricate de către întreprinderea în calitate de obiecte ale impunerii la taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii?

Executivul a aprobat ieri Regulamentul de implementare a Programului de stat „Prima Casă”, ce reglementează criteriile de admitere a băncilor în cadrul Programului, condițiile de acordare a creditului de către bancă, cele de acordare și executare a garanției de stat, precum și cele de valorificare a locuinței ipotecate. De asemenea, proiectul dat stabilește marja maximă a dobânzii, care poate fi aplicată de către bănci la acordarea creditelor în cadrul Programului pe parcursul anului 2018 — în mărime de până la 3% anual.

Banca Națională a Moldovei a publicat datele preliminare, pentru trimestrul II al anului 2020, privind soldul contului curent al balanţei de plăţi a Republicii Moldova. Potrivit documentului, acesta a înregistrat un deficit de 19,23 mil. USD (comparativ cu 317,41 mil. USD în trimestrul II 2019). Raportat la PIB, contul curent a constituit -0,8 la sută (față de -11,4 la sută în trimestrul II 2019). Contul de capital a înregistrat un sold negativ de 7,57 mil. USD, iar contul financiar s-a soldat cu intrări nete de capital în valoare 54,41 mil. USD.   În prima jumătate a anului 2020, deficitul contului curent al balanței de plăți a Republicii Moldova s-a redus comparativ cu cel înregistrat în ianuarie-iunie 2019 atât ca valoare absolută, cât și relativ la PIB.

Proiectul hotărârii Guvernului privind modul și condițiile de acordare și retragere a permisiunii de folosire a denumirii oficiale sau istorice a statului ori a abrevierilor sau derivatelor denumirii oficiale sau istorice ale acestuia în denumirea persoanei juridice cu scop lucrativ a fost elaborat de Ministerul Justiției și a fost discutat în cadrul ședinței secretarilor de stat. Acordarea și retragerea permisiunii se va efectua în baza a două regulamente, care sunt parte componentă a proiectului. Documentul prevede că cererile privind eliberarea permisiunii se vor depune la Instituția publică Agenția Servicii Publice, iar deciziile se vor aproba de către o Comisie specială.

Proiectul hotărârii de Guvern, ce urmează a fi discutat în cadrul ședinței secretarilor de stat, prevede reorganizarea prin separare a Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova" în trei societăți pe acțiuni: 1) SA „Infrastructura Căilor Ferate din Moldova”; 2) SA „Transport Feroviar de Marfă”; 3) SA „Transport Feroviar de Călători”. Proiectul a fost elaborat în temeiul Legii nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, precum și Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală,

Conform art. 17 din Legea cu privire la publicitate

Sistemul de determinare a valorii în vamă stabileşte principiul aplicării consecutive a celor şase metode de determinare a valorii în vamă. Pornind de la această regulă, metoda de determinare a valorii în vamă ,,în baza valorii tranzacției cu marfă identică” (Metoda 2) se va aplica în cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor importate nu poate fi determinată „în baza valorii tranzacției, respectiv în baza prețului efectiv plătit sau de plătit”(Metoda 1). Iar metoda ,,în baza valorii tranzacției cu marfă similară” (Metoda 3) se va aplica doar atunci când valoarea în vamă a mărfurilor importate nu poate fi determinată potrivit prevederilor de aplicare a metodei ,,în baza valorii tranzacției cu marfă similară”.

În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede modificarea anexei nr.8 din Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Prin acest proiect se propune includerea în Grupul ocupațional „Cultură, tineret și sport (F)” a artiștilor de balet de la Teatrul de Operă și Balet „Maria Bieșu”, care ar putea avea clasa de salarizare similar funcției „artist, maestru al scenei” – 58. Proiectul este elaborat cu scopul susținerii și încurajării activității artiștilor din Teatrul de Operă și Balet.

În cadrul postului fiscal la entitatea „N” SRL este sigilat depozitul entității la finele zilei de lucru și desigilat în dimineața zilei următoare. Entitatea „N” consideră neîntemeiată sigilarea depozitului, deoarece accesul în depozit este îngreunat, iar în depozit se păstrează și mărfuri care aparțin altor entități. Ce prevede legislația în vigoare la acest capitol?

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

Serviciul Vamal intenționează implementarea unui Ghișeu Unic Vamal, ce va fi lansat după finalizarea modernizării sistemului informational vamal ASYCUDA World. Aplicarea principiului Ghișeului Unic va permite eficientizarea activităților de monitorizare și control a operațiunilor desfășurate, precum și va asigura o mai mare transparență și previzibilitate a acestora. Ieri, în cadrul ședinței extinse a Comitetului Consultativ de pe lângă Serviciul Vamal și Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, a fost discutat și subiectul implementării Ghișeului Unic Vamal, care reprezintă o facilitate ce va permite părţilor implicate în activitatea de comerţ și transport internațional să depună informaţii standardizate la un singur punct de intrare pentru a îndeplini toate cerinţele de reglementare ce țin de import, export și tranzit.

La 1 martie curent va intra în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 705/2019 pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin HG nr.974/2016. Prevederile documentului au fost discutate astăzi în cadrul ședinței extinse a Comitetului Consultativ de pe lângă Serviciul Vamal și Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. După cum au menționat reprezentanții Serviciului Vamal, prin această hotărâre au fost introduse noi prevederi ce au ca scop îmbunătățirea procesului de declarare a valorii în vamă și țin de informarea declarantului prin actul de inspecție referitor la motivul justificat de neacceptare a prețului declarat;

Data de 25 februarie este termenul limită de prezentare a Informațiilor din surse indirecte. Modul, structura și termenele de prezentare a informației este stabilit prin Ordinul SFS nr.427 din 21 august 2018 „Cu privire la stabilirea modului, structurii și termenelor de prezentare a informației de către subiecții nominalizați în art.92 și 22611 din Codul fiscal” cu modificările și completările ulterioare. Informația urmează a fi prezentată exclusiv prin metodă on-line de raportare, accesând serviciul dedicat SIA „Colectarea informației din sursele indirecte” (în continuare – SIA CISI).

Procesul de creare a parcurilor pentru tehnologia informaţiei, precum şi funcţionarea acestora sunt reglementate de Legea cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei nr.77/21.04.2016. Conform art.2, rezident al parcului este persoană juridică sau fizică înregistrată în Republica Moldova în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător, care este inclusă în Registrul de evidenţă al rezidenţilor parcului şi care practică, drept activitate principală, una sau mai multe din activităţile prevăzute la art.8 al Legii menționate, în baza unui contract încheiat cu Administraţia parcului. Activitate principală este activitatea care generează 70% sau mai mult din venitul din vânzări al rezidentului parcului.