„În contextul crizei pandemice, Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat Foaia de Parcurs privind digitalizarea economiei. Pe parcursul ultimilor cinci luni lucrăm la identificarea noilor rezerve de creștere a activității antreprenoriale în Republica Moldova, facilitarea interacțiunii la distanță dintre Guvern, comunitatea de business și consumatori, iar dezvoltarea comerțului electronic și digitalizarea tuturor serviciilor pentru business este o prioritate a Guvernului Republicii Moldova”, a declarat Vitalie Tarlev, secretarul de stat al MEI, în cadrul Forumului economic al țărilor din Comunitatea Statelor Independente (CSI).   Participanții la eveniment au pus în discuție consolidarea cooperării economice în contextul situației pandemice COVID-19, dezvoltarea comerțului electronic,

Continuare. Partea I – nr. 2 (57), 2020) Desfășurarea unei activități eficiente și profitabile a întreprinderii depinde de politicile și capacitățile manageriale ale conducerii acesteia. În acest context, administratorul întreprinderii reprezintă veriga cea mai importantă care are menirea să asigure buna funcționare a entității, astfel încât aceasta să ofere produse și să presteze servicii de calitate, care într-un final vor contribui la maximizarea valorii de piață a întreprinderii și va reprezenta eficient statul în toate sectoarele.

Curtea de Conturi a audiat progresele, impedimentele și riscurile înregistrate în cadrul implementării Proiectului „e-Transformare a Guvernării”, iar raportul misiunii de audit este publicat în Monitorul Oficial din 12 ianuarie 2018.

Elaborarea bugetului de stat pentru anul curent a fost fundamentată pe o creștere economică de 4,7% și un nivel al inflației de 2,7%, iar obiectivul principal al Guvernului este fortificarea poziției bugetar-fiscale și gestionarea responsabilă a finanțelor publice, a menționat Tatiana Ivanicichina, secretarului de stat al Ministerului Finanțelor,  în cadrul conferinței MEGA „Economia și finanțele publice în 2021: riscuri, prognoze și recomandări de politici pentru relansarea economică” organizată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup.

În Monitorul Oficial de astăzi, 22 decembrie curent, a fost publicată Legea bugetului de stat pentru anul 2021 nr. 258 din 16 decembrie 2020, cu venituri aprobate în mărime de 41,415 mld. lei, cheltuieli – în sumă de 55,399 mld. lei și cu un deficit bugetar de 13,984 mld. lei.   Potrivit Legii, din bugetul de stat se prevăd alocații pentru Fondul rutier în sumă de 1532059,8 mii lei, iar defalcările anuale din volumul total al accizelor la produsele petroliere, cu excepția gazului lichefiat, nu vor depăși 54,5%. Totodată, alocațiile pentru Fondul pentru eficiență energetică vor constitui 30000,0 mii lei, cele pentru Fondul național pentru dezvoltare regională – în sumă de 220000,0 mii lei, iar pentru Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural se vor aloca 1100000,0 mii de lei.

Auditorul selectat și instruit pentru efectuarea misiunilor de verificare a cheltuielilor proiectelor finanțate de UE în cadrul Programelor de cooperare transfrontalieră și transnațională trebuie să comunice în timp util cu beneficiarul – persoana juridică cu care s-a încheiat un contract de grant și care este responsabilă de inițierea și implementarea proiectului aprobat spre finanțare.   Ministerul Finanțelor a elaborat și propune spre consultare publică proiectul ordinului cu privire la aprobarea procedurii privind modul de comunicare a auditorilor cu beneficiarii în procesul implementării Programelor de cooperare transfrontalieră și transnațională.

Contractul cu o rețea mare de supermarketuri este deja în sine o realizare pentru furnizor. Însă lupta pentru accesul la cumpărător și atragerea atenției acestuia nu se finalizează cu încheierea unui astfel de contract.   În activitatea economică a producătorilor de bunuri din diferite domenii de activitate, inclusiv din ramurile panificației, agriculturii, industriei ușoare etc. entitățile deseori apelează la transferuri de plăți în favoarea distribuitorilor, rețelelor de supermarketuri (denumiți în practică „retaileri de produse”) cu scopul de a accelera procesul de vânzare cu amănuntul a bunurilor lor (vânzărilor retail).

 Unul din cele mai importante sectoare ale sistemului contabil naţional reprezintă contabilitatea de gestiune, care este un „sistem de colectare, prelucrare, pregătire şi transmitere a informaţiei contabile pentru planificarea, calcularea costurilor, verificarea şi analiza executării bugetelor, în scopul pregătirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale”1. Acest important sistem foloseşte metode şi procedee proprii, are trăsături distinctive şi formează un cerc vast de indicatori, care, la rândul său, influenţează nemijlocit conţinutul şi scopurile contabilităţii financiare. Importanţa acesteia rezultă din tipul de conexiune care prevede realizarea legăturilor reciproce cu ajutorul conturilor de control (adică a

Pentru a fi profitabila si a avea viitor, o afacere trebuie sa indeplineasca o serie de conditii esentiale: sa aiba manageri competenti, angajati dedicati, o misiune bine stabilita si sa aduca inovatii in mod constant.Dintre toate aceste conditii, una este mai mereu lasata la coada: motivarea angajatilor. In articolul urmator iti vom arata de ce este importanta aceasta conditie si cum pot managerii sa adune in jurul lor oameni motivati si sa-i pastreze asa cat mai mult timp.   A. Importanța motivării angajaților

În cadrul ultimei ședințe a Executivului a fost susținut proiectul de lege ce conține un șir de modificări la Legea nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (Legea nr.77/2016) ce prevăd crearea mecanismului de finanțare a proiectelor de dezvoltare a inovațiilor și afacerilor pentru statup-uri IT, precum și revederea venitului asigurat al rezidenților parcului IT.   Autorii inițiativei afirmă că sectorul TIC rămâne a fi unul dintre principalele domenii strategice ale economiei naționale cu o contribuție de 7% la PIB. Totodată, luând în considerare condițiile actuale, consecințele pandemiei se răsfrâng și asupra industriei IT, fiind identificate următoarele provocări pentru sector:

Acordul1 OMC privind Determinarea valorii în vamă impune o cooperare eficientă între importatori și autoritățile vamale. Astfel, ținând cont de faptul că informațiile necesare organului vamal pentru determinarea valorii în vamă, de regulă, le deține importatorul, cum ar fi: prețurile plătite pentru mărfuri, clauzele contractuale, informațiile privind vânzările anterioare de mărfuri similare sau identice, costurile de producție din țara străină sau costurile de revânzare pe piața internă etc., Acordul oferă organului vamal dreptul de a pune întrebări și de a obține informațiile relevante de la importatori.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59), partea III în nr. 5 (60), partea IV în nr. 7 (62))   Indicatorii calculați în baza sistemului PERLAS sunt sistematizați în șase grupe, unde fiecare indicator omogen din grupa respectivă este evaluat pe o scară de valori (baluri și puncte) cuprinsă în intervalul 1 și 10, astfel încât valoarea finală a indicatorilor unei grupe se obține prin însumarea valorii balurilor tuturor indicatorilor mărimii absolute în grupa dată.   Mărimea absolută calculată pe fiecare grupă de indicatori urmează a fi însumată pentru a obține numărul total de baluri care împreună exprimă protecția, structura financiară, calitatea activelor, lichiditatea și semnele de creștere (dezvoltare) ale activității AEÎ.

Ministerul Finanțelor a organizat joi, 13 august 2020, a doua ședință a Grupului de lucru responsabil de implicațiile taxei pe valoare adăugată (TVA) în agricultură. Discuțiile au vizat inițiativa legislativă de modificare a Codului fiscal, precum și propunerile Ministerului Finanțelor privind regimul TVA în agricultură.   Astfel, în debutul ședinței a fost examinată inițiativa legislativă ce vizează propunerea de aplicare a procedurii taxării inverse pentru livrarea de cereale și plante tehnice, inclusiv semințe oleaginoase și sfeclă de zahăr în Republica Moldova. Subiectul a fost abordat prin prisma unor exemple concrete oferite de către Ministerul Finanțelor, fiind, totodată, descris și prezentat detaliat de către autorul proiectului de lege.

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a participat la cea de-a 41-a ședință a Clubului Guvernatorilor băncilor centrale din regiunea Balcanilor, Mării Negre și Asiei Centrale, care s-a desfăşurat, în perioada 24-26 martie 2019, la Istanbul, Turcia. Discuțiile s-au axat pe perspectivele economice și financiare globale. Totodată, s-a vorbit despre punerea în aplicare a reformelor și construirea unor sisteme financiare mai rezistente. La fel, Clubul guvernatorilor a examinat problemele legate de guvernarea băncilor centrale și de comunicarea acestora, vizând o implementare mai eficientă a politicii monetare.

În perioada 27-29 octombrie 2020, Centrul de instruire din cadrul Instituției Publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF),  a desfășurat un curs online, pe platforma Zoom, cu genericul „Activitatea de audit intern în contextul pandemiei COVID-19”. Evenimentul a vizat acțiunile ce au fost și pot fi întreprinse în contextul pandemiei, cum pot fi realizate activitățile de audit intern în situația existentă, care sunt provocările, cum pot fi acestea depășite, la ce resurse se poate apela și, nu în ultimul rând, experiența internațională (PEMPAL), ultima prezentată în ziua de încheiere a seminarului.

Volumul finanțării pentru guvernare democratică şi creşterea economică în Republica Moldova, oferit de Guvernul Statelor Unite ale Americii prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), va fi majorat cu $29 mil. Două scrisori de implementare în acest sens au fost semnate ieri, 8 iulie 2019, de către Prim-ministrul Republicii Moldova, Maia Sandu, și Brock Bierman, Adjunctul Administratorului Biroului USAID pentru Europa şi Eurasia. Finanțarea preconizată pentru guvernare democratică va facilita crearea unor instituții funcționale şi implicarea cetăţenilor în luarea deciziilor, va promova eficientizarea și transparența administrațiilor locale, va îmbunătăţi accesul la serviciile municipale și va promova descentralizarea și reformele judiciare.

Situația cu încasările în bugetul public național se ameliorează după relansarea treptată a unor activități economice. Evident, veniturile sunt mai mici de cele planificate și cu mult mai mici comparativ cu cele ce ni le-am dorit, a anunțat prim-ministrul Ion Chicu în briefingul de astăzi. Amintim că, conform datelor plasate pe pagina oficială a Serviciului Fiscal de Stat, la data de 1 iunie 2020 încasările au atins cifra de circa 15 mld. lei (la 1 mai aceasta constituia 12, 4 mld. lei). Ion Chicu a menționat administrarea fiscală și vamală eficientă, ceea ce oferă un grad sporit de convingere că toate obligațiile bugetare vor fi onorate în termen și în volum deplin. Cu date precizate autoritățile vor veni pe parcursul următoarelor zile, a menționat premierul.

Agenția Relații Funciare  și Cadastru propune spre consultări publice proiectul  de lege privind reglementarea regimului proprietăţii funciare, cadastru şi monitoring funciar.   Documentul a fost elaborat în scopul ajustării cadrului normativ ce ține de stabilirea priorităților fundamentale definite pe termen lung privind gestionarea eficientă a fondului funciar, evidența și protecția tuturor resurselor funciare de pe întreg teritoriul țării și crearea condițiilor de ameliorare a mediului înconjurător ce vor contribui la o dezvoltare teritorială echilibrată. 

Hotărârea Guvernului nr.390 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Turcia privind transportul combinat de mărfuri, întocmit la 30 decembrie 2019 la Ankara, a fost publicată în MO și a intrat în vigoare.   Amintim că proiectul respectiv a fost aprobat în cadrul ședinței Cabinetul de miniștri din 17 iunie 2020. Potrivit ministrului Economiei și Infrastructurii, Sergiu Railean, obiectivul Acordului este stabilirea principiilor de reglementare a funcționării transportului combinat de mărfuri între Părți și presupune utilizarea eficientă a infrastructurii existente pentru transportul de marfă prin aplicarea sistemelor de transport feroviar, naval și a celui rutier, cu oferirea soluțiilor sociale, economice și de mediu alternative.

Dezvoltarea afacerilor și forța de muncă, protecția consumatorului, calitatea produselor și serviciilor, domeniul construcțiilor, amenajarea teritoriului și urbanism, tehnologia informației, securitate și eficiență energetică, transport și infrastructura drumurilor sunt domenii de activitate ale Guvernului cu relevanță directă asupra obiectivelor dezvoltării economice durabile și incluzive. Acestea sunt incluse în documentele de politici publice monitorizate de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Autoritatea a prezentat viziunea privind documentul de planificare strategică racordat la strategia națională „Moldova 2030” în cadrul unei ședințe cu participarea Primului ministru, Ion Chicu, ministrului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju, ministrului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu.