Conform prevederilor art. 5 din Legea cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală nr. 246/2017 (Legea nr. 246/2017)și art. 47 din Legea privind societățile pe acțiuni nr. 1134/1997 (Legea nr. 1134/1997), entitățile cu capital de stat (întreprinderile de stat și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat) sunt obligate să achite anual, în bugetul de stat, defalcări și respectiv, dividende din rezultatele financiare obținute, acestea reprezentând venituri în bugetul de stat.

Prin Legea nr.180 din 26 iulie 2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală (în continuare Lege), Parlamentul a aprobat procedura de stimulare fiscală care constă în anularea sumelor amenzilor și majorărilor de întârziere (penalităților) la plățile administrate de Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, potrivit art.2 lit.a) din Lege, stimularea fiscală la plățile administrate de Serviciul Fiscal de Stat reprezintă, anularea sumelor amenzilor aferente bugetului de stat sau fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală și majorărilor de întârziere (penalităților) calculate pentru neplata în termen a impozitelor, taxelor și a altor plăți obligatorii

Asigurarea colectării la nivel a veniturilor la bugetul public național de către Serviciul Fiscal de Stat (în continuare SFS), este o condiție importantă și indispensabilă pentru bunul mers al dezvoltării societății. Administrația fiscală nu trebuie să se limiteze doar la încasarea dinamică a veniturilor la buget, dar și recuperarea pe deplin și în termen restrâns a restanțelor la buget.

Asociațiile centrale ce dețin licențe de activitatea în baza Legii asociațiilor de economii și împrumut se vor reorganiza prin fuziune, constituind o singură asociație centrală națională. Comisia economie, buget și finanțe a susținut ieri o inițiativă legislativă propusă de președintele acesteia, deputatul Ștefan Creangă. Proiectul are ca scop îmbunătățirea activităţii asociațiilor de economie și împrumut (AEÎ).

Cum se întocmeşte bilanţul final de lichidare, există un anumit model? În cazul dizolvării persoanei juridice, după înregistrarea desemnării sale, conform prevederilor art.91 din Codul civil nr.1107 din 06.06.2002, lichidatorul publică în “Monitorul Oficial al Republicii Moldova”

Conform art. 1 din Legea taxei de stat nr.1216 din 03.12.92, taxa de stat este suma percepută de către organele de stat, împuternicite special pentru acest fapt, de la persoanele fizice şi juridice, în ale căror interese sunt exercitate acţiuni sau eliberate documente de importanţă juridică. Cuantumurile tarifare ale taxei de stat sunt stabilite în art. 3 din Legea taxei de stat, iar înlesnirile la achitarea ei — în art. 4.

Publicația Periodica ”Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea recomandărilor privind completarea anexelor 1D și 2D din Declarația VEN12. Pentru o bună însușire a celor expuse în continuare, sugerăm utilizatorilor noștri să ia cunoștință și de partea publicată anterior. Capitolul I.

Banca Națională a Moldovei (BNM) informează că urmare vizitei reprezentanților Kroll în Republica Moldova a primit în mod oficial toate documentele de investigație ale consorțiului internațional Kroll și Steptoe & Johnson, care au fost transmise Procuraturii Anticorupție.

În conformitate cu art. 259 din Codul civil, termenul se instituie prin lege, hotărâre judecătorească sau prin acordul părţilor și, indiferent de temeiul apariţiei, termenul se calculează după regulile stipulate în Titlul IV din Codul civil. Concomitent, termenele de achitare a obligațiilor fiscale sunt stipulate expres în Codul fiscal (CF).

Guvernul a avizat pozitiv inițiativa legislativă propusă de un grup de deputați ce prevede completarea Codului penal și a Codului Contravențional cu prevederi referitoare la sancționarea în cazul încălcării legislației cu privire la tichetele de masă. Astfel, autorii propun completarea Codului Contravențional cu un nou articol — 2721 care se referă la încălcarea legislației cu privire la tichetele de masă pe suport de hârtie sau electronic.

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova solicită Parlamentului să examineze și să susțină proiectul de lege privind constituirea, funcționarea și utilizarea Fondului de garantare a creanțelor, din ale cărui resurse financiare ar putea fi asigurată plata restanțelor salariale ce decurg din contractele individuale de muncă și din contractele colective de muncă încheiate de salariați cu angajatorii, împotriva cărora au fost pronunțate hotărâri judecătorești de intentare a procesului de insolvabilitate.

„E” S.R.L. nu a achitat restanţele acumulate la capitolul impozitul pe venit şi ca urmare organul fiscal a emis ordinul incaso pentru încasarea mijloacelor băneşti de la contul valutar al entităţii, având în vedere că aceasta nu dispunea de mijloace băneşti la contul bancar în monedă naţională. Entitatea consideră că SFS nu urma să încaseze mijloace băneşti de la contul în valută străină, iar restanţa acumulată urma să fie achitată imediat ce vor fi disponibile mijloace băneşti la contul bancar în valută naţională şi intenţionează să conteste acţiunile fiscului. Care sunt prevederile legislaţiei în cazul dat?

În sensul Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Lege), debitor, în conformitate cu prevederile art. 2 din Lege, se subînțelege orice persoană, indicată la art. 1 alin. (2), care are datorii la plata creanţelor scadente, inclusiv a creanţelor fiscale, împotriva căreia a fost depusă în instanţa de judecată o cerere de intentare a unui proces de insolvabilitate.

Actualitatea campaniei cu genericul „Refuză salariul în plic – cere să îți fie respectate drepturile”, care a fost lansată de Serviciul Fiscal de Stat în luna martie curent în scopul informării, prevenirii și combaterii fenomenului muncii la negru şi achitării salariilor în plic, este confirmată de datele făcute recent publice de către Biroul Național de Statistică. Astfel, conform informaţiei oferite de BNS, munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit în anul precedent 6,2%, fiind, totuşi, în descreștere față de nivelul anului precedent (7,1% în 2016).

Astăzi, 1 octombrie 2018, au intrat în vigoare noi astecte ale legislaţiei ce ţin de comercializarea bunurilor sechestrate. În conformitate cu art. 23 din Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr. 178 din 26 iulie 2018 (art. 496 din MO al RM nr. 309-320 din 17.08.2018), art.203 din Codul fiscal a fost expus într-o redacție nouă și are următorul cuprins: “Articolul 203. Comercializarea bunurilor sechestrate (1) Comercializarea bunurilor sechestrate ale contribuabilului, după evaluarea acestora, se efectuează de către contribuabil doar după coordonarea cu Serviciul Fiscal de Stat și cu acceptul acestuia.

Conform art. 15 alin. (1) Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Legea nr.149), în cazul insolvabilităţii debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicaţii obligatorii pentru debitor ori care pot influenţa în alt mod acţiunile debitorului (insolvabilitate intenţionată ), aceştea poartă răspundere subsidiară solidară faţă de creditori. Aceasta, în măsura în care bunurile debitorului sunt insuficiente pentru executarea creanţelor creditorilor.

Care sunt cazurile și care este procedura depunerii cererii pentru a beneficia de modificarea termenului de stingere a obligației fiscale, în corespundere cu prevederile art. 180 din CF?

Regulamentul privind subvenţionarea creării locurilor de muncă, Lista activităților economice pentru care nu se acordă subvenții şi Acordul-tip de subvenționare care urmează a fi încheiat între Ministerul Finanțelor și beneficiar au fost aprobate în sedinţa de astăzi a Guvernului.

Agenția Proprietății Publice va opta pentru adoptarea deciziei privind distribuirea, pentru plata dividendelor, a unei părţi a profitului net în proporţie de minim 10 % din valoarea totală a acestuia, în dependență de situația economico-financiară a societății respective. Potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern, propus spre consultare de Ministerul Economiei și Infrastructurii, politica va fi promovată prin intermediul reprezentantului statului la adunarea generală a acționarilor societăților pe acțiuni cu cotă majoritară de stat.

În vederea apărării drepturilor creditorilor în cadrul procedurii falimentului, Legea insolvabilității stabilește obiectivul de valorificare a masei debitoare în condiții cât mai avantajoase și în timpul cel mai potrivit.