„E” S.R.L. nu a achitat restanţele acumulate la capitolul impozitul pe venit şi ca urmare organul fiscal a emis ordinul incaso pentru încasarea mijloacelor băneşti de la contul valutar al entităţii, având în vedere că aceasta nu dispunea de mijloace băneşti la contul bancar în monedă naţională. Entitatea consideră că SFS nu urma să încaseze mijloace băneşti de la contul în valută străină, iar restanţa acumulată urma să fie achitată imediat ce vor fi disponibile mijloace băneşti la contul bancar în valută naţională şi intenţionează să conteste acţiunile fiscului. Care sunt prevederile legislaţiei în cazul dat?

În sensul Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Lege), debitor, în conformitate cu prevederile art. 2 din Lege, se subînțelege orice persoană, indicată la art. 1 alin. (2), care are datorii la plata creanţelor scadente, inclusiv a creanţelor fiscale, împotriva căreia a fost depusă în instanţa de judecată o cerere de intentare a unui proces de insolvabilitate.

Actualitatea campaniei cu genericul „Refuză salariul în plic – cere să îți fie respectate drepturile”, care a fost lansată de Serviciul Fiscal de Stat în luna martie curent în scopul informării, prevenirii și combaterii fenomenului muncii la negru şi achitării salariilor în plic, este confirmată de datele făcute recent publice de către Biroul Național de Statistică. Astfel, conform informaţiei oferite de BNS, munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit în anul precedent 6,2%, fiind, totuşi, în descreștere față de nivelul anului precedent (7,1% în 2016).

Astăzi, 1 octombrie 2018, au intrat în vigoare noi astecte ale legislaţiei ce ţin de comercializarea bunurilor sechestrate. În conformitate cu art. 23 din Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr. 178 din 26 iulie 2018 (art. 496 din MO al RM nr. 309-320 din 17.08.2018), art.203 din Codul fiscal a fost expus într-o redacție nouă și are următorul cuprins: “Articolul 203. Comercializarea bunurilor sechestrate (1) Comercializarea bunurilor sechestrate ale contribuabilului, după evaluarea acestora, se efectuează de către contribuabil doar după coordonarea cu Serviciul Fiscal de Stat și cu acceptul acestuia.

Conform art. 15 alin. (1) Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Legea nr.149), în cazul insolvabilităţii debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicaţii obligatorii pentru debitor ori care pot influenţa în alt mod acţiunile debitorului (insolvabilitate intenţionată ), aceştea poartă răspundere subsidiară solidară faţă de creditori. Aceasta, în măsura în care bunurile debitorului sunt insuficiente pentru executarea creanţelor creditorilor.

Care sunt cazurile și care este procedura depunerii cererii pentru a beneficia de modificarea termenului de stingere a obligației fiscale, în corespundere cu prevederile art. 180 din CF?

Regulamentul privind subvenţionarea creării locurilor de muncă, Lista activităților economice pentru care nu se acordă subvenții şi Acordul-tip de subvenționare care urmează a fi încheiat între Ministerul Finanțelor și beneficiar au fost aprobate în sedinţa de astăzi a Guvernului.

Agenția Proprietății Publice va opta pentru adoptarea deciziei privind distribuirea, pentru plata dividendelor, a unei părţi a profitului net în proporţie de minim 10 % din valoarea totală a acestuia, în dependență de situația economico-financiară a societății respective. Potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern, propus spre consultare de Ministerul Economiei și Infrastructurii, politica va fi promovată prin intermediul reprezentantului statului la adunarea generală a acționarilor societăților pe acțiuni cu cotă majoritară de stat.

În vederea apărării drepturilor creditorilor în cadrul procedurii falimentului, Legea insolvabilității stabilește obiectivul de valorificare a masei debitoare în condiții cât mai avantajoase și în timpul cel mai potrivit.

Procedura de insolvabilitate reprezintă un important mecanism juridico-economic de asigurare a stabilității și siguranței circuitului civil. Acesta permite a diminua la maxim efectele negative ale situației când un subiect de drept se află în incapacitate de plată. Reglementarea legislativă a procesului de insolvabilitate și-a găsit reflectare în Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Lege). Actul legislativ în cauză a fost elaborat în contextul tendinței generale de creștere a numărului proceselor de insolvabilitate ca urmare a crizei economice și necesității excluderii din piață a subiecților economici neviabili.

Conștientizarea riscurilor la care sunt expuşi salariații atunci când acceptă salariul în plic este scopul principal al unei campanii de informare, prevenire și combatere a fenomenului muncii la negru, lansată astăzi de Serviciul Fiscal de Stat. Campania, cu genericul „Refuză salariul în plic – cere să îți fie respectate drepturile”, va include două etape, în care vor fi verificați agenții economici cu risc sporit de utilizare a muncii la negru și a achitării salariului în plic.

VENITURILE ENTITĂȚII STRĂINE. Partea II Partea I. CF prevede, în art.70, că întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obținut: în RM din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă; peste hotarele RM din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă, la determinarea venitului impozabil al nerezidenților: se va ține cont numai de venitul obținut în RM și se va permite deducerea numai a acelor cheltuieli, care vizează direct venitul menționat, supus impunerii în RM.

Art. 234 alin. (2) din CF a fost completat prin Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative (MO, 2017, nr. 464-470, art. 808).

Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) și Guvernul Republicii Moldova (Guvernul) au propus spre aprobare proiectul legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor (Proiectul Legii PCSB). Proiectul noii legi este propus în contextul alinierii legislației naționale la standardele internaționale actualizate recent și anume: Directiva 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului (Directiva) adoptată la 20 mai 2015 de către Parlamentul European și standardele Financial Action Task Force (FATF) care au fost revizuite în 2012, fiind exprimate în 40 Recomandări plus 9 recomandări speciale (Recomandări FATF).

În conformitate cu prevederile al.2 din art.187 al Codului fiscal, cu excepția cazurilor expres prevăzute de legislația fiscală, contribuabilul este obligat să prezinte la unul dintre organele fiscale teritoriale dări de seamă privind impozitele și taxele.

Guvernul a aprobat exercitarea dreptului de preemțiune a statului la vânzarea-cumpărarea bunului imobil proprietate privată, încăpere nelocuibilă cu suprafața de 385,5 m.p, situat în municipiul Chișinău, str/ Mitropolit G. Bănulescu — Bodoni nr 16, monument de arhitectură și istorie, în scopul creării Muzeului victimelor deportărilor și represiunilor politice.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare Regulamentul de implementare a Programului de stat „Prima Casă”. Documentul reglementează criteriile de eligibilitate pentru beneficiari, creditori, locuințe, procedura de acordare a creditului, încheierea contractelor de garanție de stat, a contractului de credit și a celor de vânzare-cumpărare, monitorizarea procesului de garantare, vânzare a locuinței și substituirea beneficiarului etc.

Încercând să remită o somație debitorului său pentru a-l preîntâmpina despre obligativitatea achitării datoriei, agentul economic a aflat că debitorul său a fost lichidat, acest fapt fiind înregistrat la Camera Înregistrării de Stat. Ce acțiuni urmează să întreprindă agentul economic creditor pentru ca datoria acestuia să poată fi calificată ca datorie compromisă în scopuri fiscale? Extrasul de la Camera Înregistrării de Stat despre lichidarea întreprinderii poate servi ca document care permite calificarea datoriei compromise, în scopuri fiscale.

Insolvabilitatea reprezintă un element necesar al economiei de piață. Aceasta este esența însăși a relațiilor preponderent de piață, care implică întotdeauna lipsa de certitudine, riscul de pierdere în obținerea rezultatelor de afaceri în activitatea de întreprinzător.

Insolvabilitate este situația financiară a debitorului caracterizată prin incapacitatea de a-şi onora obligațiile de plată, constatată prin act judecătoresc de dispoziție. Cadrul juridic privind stabilirea unei proceduri colective pentru satisfacerea creanțelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea față de acesta a procedurii de restructurare sau a procedurii falimentului şi prin distribuirea produsului finit este reglementat de prevederile Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Lege).