Ieri a avut loc prima ședință a Legislativului din sesiunea de primăvară, în care deputații și-au reconfirmat votul pentru proiectele remise de Președintele țării spre reexaminare, dar au votat şi câteva noi proiecte de lege. Astfel, s-a votat în lectură finală proiectul de lege cu privire la organizațiile de creditare nebancară, care interzice organizației să atragă depozite sau alte fonduri rambursabile de la persoane fizice, inclusiv împrumuturi, cu excepția când aceasta este fondator al organizației și deține o cotă de cel puțin 3% din capitalul ei sau dacă este considerat investitor calificat ce corespunde criteriilor stabilite de legea privind piața de capital.

În realizarea funcțiilor sale în domeniul administrării fiscale, Serviciul Fiscal de Stat are atribuția de a aplica modalitățile de executare silită în privința restanțelor admise de către contribuabili. În acest articol vom prezenta care sunt obligațiile contribuabilului în cazul în care a fost inițiată executarea silită a obligației fiscale și cum trebuie să acționeze contribuabilul, astfel încât să fie evitată aplicarea sancțiunilor, precum și vom expune care sunt nemijlocit sancțiunile pentru fiecare încălcare.   Condițiile în care este inițiată executarea silită a obligației fiscale sunt prevăzute în art.193 din Codul fiscal (CF), iar modalitățile de efectuare ale acesteia – în art.194 din același Cod.

Implementarea Sistemului Informațional Automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor” (SIA MEV) va asigura un control on-line a vânzărilor prin intermediul mecanismului de verificare a integrității datelor și securizarea acestora la transferul de la echipamentelor de casă și de control (ECC) către serverul Serviciului Fiscal se Stat (SFS). Aceasta este opinia autorilor Conceptului SIA MEV, prezentat recent de către Ministerul Finanțelor în cadrul ședinței secretarilor de stat. Documentul descrie scopul, obiectivele, funcțiile și arhitectura SIA MEV, stabilește posesorul, deținătorul, furnizorii de date și utilizatorii acestuia, precum și va servi drept punct central pentru coordonarea și schimbul de informații între autoritățile publice, furnizorii de date fiscale și alți actori implicați în procesele și scenariile descrise în Concept.

Veniturile bugetului public național se vor majora cu 963, 9 mil. lei, iar cheltuielile – cu 1 312, 5 mil. lei. Guvernul a susținut în cadrul ședinței de săptămâna trecură proiectul de modificare și completare a Legii bugetului de stat pentru anul 2018. Astfel, veniturile bugetului de stat vor spori cu 303,5 mil. lei. Potrivit ministrului Finanțelor, Octavian Armașu, se estimează că veniturile bugetului de stat vor avea o creștere datorită accelerării ritmului de creștere până la 3,8% față de prognoza inițială de 3% și majorarea ritmului de creștere a comerțului exterior – la export până la 15 % și la import până la 17,4%, precum și creșterea salariului mediu cu 7,8% față de 7,2% cât a fost prognozat inițial.

Ministerul Finanţelor va aloca autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul al doilea, din contul mijloacelor prevăzute în bugetul de stat pentru anul 2019, mijloace financiare în sumă de 614,0 mii lei în vederea acordării indemnizaţiilor unice pentru construcţia unei case individuale ori a unei locuinţe cooperatiste, procurarea spaţiului locativ sau restaurarea caselor vechi unor categorii de cetăţeni. Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de hotărâre cu privire la alocarea mijloacelor financiare, care astăzi, 13 septembrie, este publicat în MO. Astfel, mijloacele financiare vor fi repartizate la nouă autorități publice locale.

Guvernul a aprobat în ședința de ieri, 17 decembrie, avizele asupra amendamentelor la proiectul politicii fiscale și vamale 2020, precum și avizele asupra amendamentelor la proiectele legii bugetului de stat pe anul 2020, Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 și Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020. Astfel, după cum a menționat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, la proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2020, au fost recepționate 131 amendamente si 2 avize, prin care sunt solicitate resurse suplimentare în sumă totală de 3578,7 mil. lei. Însă, ca rezultat al examinării acestora și în urma revizuirii alocațiilor bugetare incluse în proiectul de lege, Guvernul susține 73 amendamente, dintre care integral 68 și parțial 5.

Legea nr.133 din 17 iunie 2016 privind declararea averii și a intereselor personale (Legea nr.133) poate fi modificată. Proiectul respectiv este propus pentru dezbateri publice de Ministerul Justiţiei şi are drept scop revizuirea formularului declarației de avere și interese personale.

În după-amiaza zilei de ieri doi inspectori fiscali ai Direcţiei Generale Administrare Nord din cadrul Serviciului Fiscal de Stat au fost reţinuţi de ofiţerii Centrului Național Anticorupție (CNA) şi procurorii anticorupţie, după ce au fost denunțaţi de un bărbat la linia naţională anticorupţie. Potrivit denunţătorului, inspectorii fiscali ar fi pretins şi primit de la el 2 mii de lei în cadrul unui control, sub pretextul că pot lua o decizie favorabilă, aplicând o amendă mai blândă administratorului întreprinderii pentru încălcările fiscale depistate.

În Republica Moldova, în a doua jumătate a anului viitor, se preconizează implementarea Sistemului Informațional Automatizat „Registrul electronic al angajaților”, conceptul căruia a fost prezentat astăzi la Serviciul Fiscal de Stat, în cadrul unei ședințe cu reprezentanți ai sectorului construcțiilor. Sistemul va fi o resursă informațională unică la nivel de țară, în care se va regăsi baza de date a tuturor angajaților, angajatorilor și a raporturilor de muncă ale acestora.

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

Parlamentul a votat în lectură finală ratificarea Acordului de împrumut dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, precum și a Acordului de grant dintre cele două părți.

Autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare) au misiunea de a executa funcțiile statului în diferite domenii și activități: educație, cercetare, sănătate, cultură, apărare și asigurarea ordinii publice, diplomație și menținerea relațiilor externe, administrare, evidență și controlul executării bugetului public național etc. Diversitatea funcțiilor statului duce la utilizarea din partea entităților bugetare a unui larg spectru de stocuri de materiale circulante.

Fluxurile de procesare în cadrul procesului de evidență a amenzilor contravenționale vor fi automatizate, iar cooperarea dintre autoritățile care au aplicat amenzi va fi optimizată prin implementarea unei soluţii moderne de e-guvernare ce va oferi un serviciu public calitativ şi va spori transparența procesului de evidență a amenzilor contravenționale. Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea conceptului tehnic al sistemului informațional automatizat „Registrul amenzilor contravenționale” (SIA „RAC”).

Ministerul Finanțelor propune spre consultare două proiecte ce se referă la măsuri anticorupție pentru anii următori. Este vorba despre: 1. Planul sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul fiscal pentru anii 2018-2020 2. Planul sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul vamal pentru anii 2018-2020.

Întreprinderea noastră a contractat un împrumut în numerar, fără dobândă, de la o persoană fizică. Suma va fi restituită creditorului peste două luni. Urmează să reflectăm această sumă drept venit, cu efectuarea încasărilor băneşti în numerar prin intermediul mașinii de casă și control? Principale acte normative care reglementează domeniul aplicării echipamentelor de casă și de control sunt: • Codul fiscal nr. 1163/1997 (CF) • Codul contravențional nr. 218/2008 (CC) • Hotărârea Guvernului 141/2019 cu privire la aplicarea echipamentelor de casă şi de control la efectuarea decontărilor

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

Autoritățile preconizează ca până în anul 2030 nivelul de sărăcie absolută, dar și sărăcia în toate dimensiunile sale, să fie redus cu 50%. Creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților economice este una din măsurile incluse în proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Moldova 2030. Potrivit documentului, majorarea veniturilor populației va fi atinsă prin impulsionarea acumulării de venituri din activitatea salarială și cea economică, astfel încât presiunea pe sistemul de asistență socială să fie, pe cât e posibil, minimă.

Caracterul global al proceselor social-economice contemporane, globalizarea procesului de producere (mărfuri, servicii) necesită comparabilitatea și coerența informațiilor statistice, prezentate de către diferite țări, precum și de către diverse organisme internaționale. Unul dintre aspectele importante ale soluționării problemelor comparabilității informațiilor la nivel internațional este armonizarea sistemelor statistice naționale cu standardele internaționale, în special, armonizarea clasificărilor naționale atât pe verticală (nivel mondial, european, național), cât și pe orizontală (cu alte sisteme), care asigură coerența reciprocă a fluxurilor de informații cu scop funcțional diferit.

Guvernul a dat aviz pozitiv proiectului de lege pentru modificarea Legii privind alocațiile sociale de stat pentru unele categorii de cetățeni. Prin acest proiect se propune majorarea cuantumului alocațiilor sociale cu 40% pentru persoanele cu dizabilități severe, accentuate și medii și va constitui 80% din cuantumul pensiei minime pentru persoanele cu aceste dizabilităţi stabilit anual de către Guvern, cu 30% – pentru persoanele vârstnice și va constitui 50% din cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă stabilit anual de către Guvern. Totodată, victimele reabilitate ale represiunilor politice din perioada anilor 1917-1990 vor beneficia de alocația lunară de stat.

Parte a contractului individual de muncă (CIM) în calitate de salariat poate fi persoană fizică la împlinirea vârstei de 15 ani în condiţiile stabilite de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă pentru salariaţii în vârstă de până la 18 ani. În cadrul raporturilor de muncă nu constituie discriminare în sfera muncii stabilirea unor diferenţieri, excepţii, preferinţe sau drepturi ale salariaţilor minori în legătură cu grija deosebită a statului faţă de persoanele în vârstă de până la 18 ani care necesită o protecţie juridică sporită.