Oferirea angajatorilor, angajaţilor şi autorităţilor statutului a instrumentelor automatizate de evidenţă a raporturilor de muncă vor contribui la simplificarea proceselor de prezentare, extragere, eliberare, păstrare, monitorizare a informaţiilor ce țin de raporturile de muncă a devenit o necesitate odată cu excluderea din normele legale a prevederilor de aplicare a carnetului de muncă. Totodată, evidența perioadelor contributive și celor ce se referă la experiența de muncă a angajaților este importantă pentru toți actorii implicați în relațiile de muncă. Conceptul Sistemului Informațional Automatizat „Registrul electronic al angajaților” (SIA „REA”) va fi examinat astăzi, 13 februarie, în cadrul ședinței secretarilor de stat.

Autoritățile vamale ale Republicii Moldova și Republicii Finlanda își vor acorda reciproc asistență pentru aplicarea corectă a legislației din domeniu, prevenirea, investigarea și combaterea încălcărilor legislației vamale, precum și în vederea asigurării securității împotriva criminalității organizate transnaționale și a grupurilor teroriste. Asistența va fi acordată în conformitate cu legislația națională și în limitele competențelor și resurselor disponibile ale autorităților vamale. Cabinetul de miniștri a susținut în ședința de ieri, 23 octombrie curent, proiectul de hotărâre pentru aprobarea semnării Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Finlanda privind asistenţa reciprocă și cooperarea în domeniul vamal.

Procedura planificării controlului fiscal, cele mai frecvente erori depistate în cadrul verificărilor și sancțiunile aplicate, drepturile și obligațiile contribuabilului și ale agentului de control au fost discutate în cadrul atelierului de lucru privind practicile și metodologiile de planificare, organizare și efectuare a controlului fiscal desfășurat la solicitarea Asociației Investitorilor din România în Republica Moldova, la care au participat reprezentanți ai Serviciului Fiscal de Stat.

Serviciul Fiscal de stat de mai mulți ani are o colaborare fructuoasă cu partenerii străini, menită să dezvolte și să fortifice capacitățile, abilitățile de exercitare a sarcinii de bază, de asigurare a administrării fiscale prin crearea pentru contribuabili a condițiilor pentru conformare la respectarea legislației, aplicarea uniformă a politicii și reglementărilor în domeniul fiscal. Printre pașii întreprinși întru asigurarea exercitării acestei sarcini, inclusiv cu asigurarea continuității acțiunilor de sporire a gradului de conformare fiscală voluntară, Serviciul Fiscal de Stat și-a propus să definească prioritățile și acțiunile de combatere a evaziunii și fraudei fiscale.

Întreprinderile mici și mijlocii vor primi granturi pentru implementarea planurilor de acțiuni de ecologizare privind utilizarea eficientă a resurselor, aplicarea modelelor de producție și consum durabile, introducerea eco-inovațiilor în procesele tehnologice, reducerea și gestionarea deșeurilor, prevenirea poluării și gestionarea resurselor de apă etc. În acest sens se prevede finanțarea nerambursabilă pentru implementarea acțiunilor de ecologizare de valoare mică, care va constitui până la 70% din costul proiectului investițional, dar nu va depăși 200 mii lei. În Monitorul Oficial din 6 decembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 592 din 27 noiembrie 2019 cu privire la aprobarea Programului de ecologizare a întreprinderilor mici și mijlocii.

Cu începere din 1 ianuarie 2019, Legea privind auditul situațiilor financiare nr. 271/2017 (Legea nr. 271/2017) stabileşte cadrul juridic privind organizarea auditului de către entităţile de audit, reglementează exercitarea profesiei de auditor, supravegherea auditului, precum şi cerinţele specifice auditului entităţilor de interes public. Supravegherea publică a auditului, importanța căreia este subliniată de Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17.05.2006 privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate, reprezintă unul din factorii de bază ai asigurării unui proces eficient de auditare a situațiilor financiare ale entităților.

- Pe parcursul anului curent Serviciul Fiscal de Stat a întreprins mai multe acțiuni în vederea majorării nivelului de conformare benevolă în rândul contribuabililor. Despre ce rezultate putem vorbi la acest capitol și cum apreciați impactul măsurilor întreprinse?

Exercițiul de declarare voluntară a bunurilor, în condițiile prevederilor art. 10 din Legea nr. 180/2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală, a fost finalizat prin prezentarea la Serviciul Fiscal de Stat a notificărilor cu achitarea taxei de declarare voluntară în sumă totală de peste 1,067 mil. lei, după cum urmează: – declararea proprietarului de iure a cotelor-părți, suma taxei de declarare voluntară achitate fiind de 30 024,24 lei; – reevaluarea bunurilor imobile/mijloacelor de transport cu valoarea totală a bunurilor după reevaluare în sumă de 3 118 989 lei, suma taxei de declarare voluntară achitate fiind de 93 569,67 lei;

În anul 2020 va fi implementat Sistemul Informațional Automatizat „Registrul electronic al angajaților”. Acesta va permite automatizarea proceselor de evidență a persoanelor angajate în câmpul muncii, a salariaților, inclusiv a zilierilor și va asigura păstrarea istoricului aferent raporturilor de muncă. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Conceptului Sistemului informațional automatizat „Registrul electronic al angajaților” (SIA REA). Conceptul este elaborat ca urmare a modificărilor operate în Codul muncii și abrogării Hotărârii nr. 1449 din 24 decembrie 2017, conform cărora, din 1 ianuarie 2019, mecanismul privind carnetele de muncă nu mai este aplicabil, precum și în contextul lipsei, la momentul actual, a unui sistem electronic de evidență integrată și sistematizată a informației aferente persoanelor angajate și a raporturilor de muncă ale acestora.

Excluderea obligației utilizării echipamentelor de casă și control de către casele de schimb valutar în tranzacțiile de schimb va face imposibilă monitorizarea acestor tranzacții în scopuri fiscale, se menționează în avizul Guvernului la o inițiativă legislativă. Este vorba despre proiectul nr. 417 din 21 noiembrie 2018 ce prevede amendarea mai multor acte legislative, printre care: Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, Legea instituţiilor financiare, Legea asociaţiilor de economii și împrumut, Legea privind activitatea băncilor, Legea cu privire la contractele de garanție financiare etc.

Entitățile bugetare gestionează patrimoniul public, care, în cea mai mare parte, este contabilizat în subclasa 31 Mijloace fixe. Contabilitatea operațiunilor de scoatere din evidență a mijloacelor fixe uzate și care nu se mai utilizează în activitatea acestora are o serie de particularități. În acest articol vom pune accent pe următoarele aspecte ale contabilității operațiunilor de casare a mijloacelor fixe în autoritățile/instituțiile bugetare:

Viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Ion Sturzu, a menționat la întrevederea subgrupurilor de lucru desfășurată luni, 16 septembrie 2019, la sediul Misiunii OSCE din Tiraspol, că există o deschidere maximă din partea băncilor licențiate de la Chișinău de a conlucra cu agenții economici, inclusiv cei din regiunea transnistreană. Oficialul BNM a precizat că băncile își tratează clienții în mod echitabil, iar singura condiție impusă este respectarea legislației. „Republica Moldova se aliniază cerințelor internaționale de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului. Astfel, în anul 2018, a intrat în vigoare Legea pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, conform căreia clienții băncilor trebuie să fie transparenți în realizarea tranzacțiilor.

Astăzi,  7 august 2020, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 199 - 204 au fost publicate  ordinele  Ministerului Finanțelor prin care s-au aprobat două nou formulare tipizate a dărilor de seamă forma IPC21 și IALS21 (vezi linkul). Potrivit formularelor menționate contribuabilii vor declara obligațiile fiscale aferente plăților salariele și altor recompense achitate angajaților, altor persoane fizice, începând cu luna ianuarie 2021.   Aprobarea noilor formulare tipizate (Forma IPC21 și IALS21) a fost condiționată de modificările operate prin  Legea nr.60/2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător şi modificarea unor acte normative (MO nr. 108-109 art. 186 din 25.04.2020).  

Compania QXS ÎCS este membră a unui holding internațional. În corespundere cu politicile interne, pentru monitorizarea activității și evaluarea indicatorilor de rentabilitate trimestrial Consiliul de administrație se convoacă pentru a discuta strategia de dezvoltare. În Consiliu, pe lângă reprezentații locali, mai sunt și persoane nerezidente angajați ai holdingului. Întrunirile se realizează pe o durată de 3–5 zile. Pentru aceste ședințe QXS ÎCS are obligația de a remunera membrii Consiliului. Aferent acestor remunerații apar anumite obligații fiscale, ținând cont că persoanele au statut de nerezident?

Un cetățean al Republicii Moldova activează în calitate de angajat în cadrul unei reprezentanțe permanente de pe teritoriul RM a unei companii din România. Ulterior, acesta se deleagă să activeze în cadrul entității-mame din România pe o perioada de 8 luni. Unde urmează a fi impozitate veniturile salariale achitate de către angajatorul din Republica Moldova ale persoanei vizate? În conformitate cu prevederile art.4 alin.(1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decât cele prevăzute de legislația fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional.

Crearea condițiilor pentru dezvoltarea acvaculturii cât și păstrarea și restabilirea fondului genetic piscicol; dezvoltarea potențialului științific și tehnologic, introducerea tehnologiilor inovatoare în domeniul acvaculturii capturării resurselor biologice acvatice; prelucrarea și depozitarea materiilor prime ale produselor finite; asigurarea eficienței activităților autorităților de stat în acvacultură și îmbunătățirea cadrului legal de reglementare sunt sarcinile Programului Național de Consolidare și Dezvoltare a Sectorului de Acvacultură în Republica Moldova pentru anii 2020-2026 și a Planului de acțiuni privind implementarea acestuia pentru anii 2020-2022. Proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea documentului este propus pentru consultări publice de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Moldova va încerca să pună capăt risipei alimentare. Mai multe instituţii de stat şi reprezentanţi ai sectorului privat au aprobat o foaie de parcurs pentru prevenirea pierderilor de alimente. Documentul a fost validat în cadrul unui atelier cu participarea Ministerului Agriculturii, Ministerului Economiei, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor desfășurat sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie. La eveniment a fost prezentată o evaluare a proporțiilor, cauzelor și impactului pierderilor și risipei alimentare. Totodată, au fost studiate lanțurile cu alimentele selectate și au fost intervievați actorii implicați în acest proces. Printre aceștia: fermieri, procesatori și vânzători.

Periodic, pe parcursul desfășurării activității de întreprinzător, entitatea suportă diferite tipuri de cheltuieli pentru a menține activele sale într-o stare satisfăcătoare în scopul exploatării eficiente (răscumpărarea costului activelor puse în exploatare). În aceste condiţii, deseori apare întrebarea: care sunt criteriile de atribuire a costurilor la cheltuieli curente sau la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate?

Facilitarea comerțului și securizarea lanțului de aprovizionare internațional reprezintă o prioritate comună atât a autorităților vamale cât și agenților economici antrenați în comerțul extern. În acest scop sunt elaborate și implementate instrumente care simplifică formalitățile vamale pentru agenții economici care se conformează benevol legislației și respectă măsurile de siguranță și securitate înaintate.

Organele executive al societăților de audit, dar şi auditorii întreprinzători individuali vor desemna persoane responsabile de implementarea Legii nr. 308 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului din 22 decembrie 2017. Prevederea dată este inclusă în proiectul Ordinului Ministrului Finanţelor „Pentru aprobarea modificărilor şi completărilor la Ordinul nr. 63 din 10 august 2009 ”, propus pentru consultări publice.