Conform prevederilor art. 4 alin. (1) al Legii asociaţiilor de economii și împrumut nr. 139/2007 (Legea nr. 139/2007), asociaţia de economii și împrumut (AEÎ) are drept scop sprijinirea activităţilor legale ale membrilor săi în vederea îmbunătăţirii condiţiilor economice și sociale ale acestora prin acordarea serviciilor specificate la art. 7 din Legea nr. 139/2007.12 Art. 7 alin. (1) din Legea nr. 139/2007 stabilește lista serviciilor prestate de asociație membrilor săi, în funcţie de categoria licenţei deținute, după cum urmează:

Începând cu luna octombrie 2019, Serviciul Fiscal de Stat a demarat acțiuni ordinare de verificare a persoanelor fizice sub aspectul corectitudinii onorării obligației de declarare și achitare a impozitului pe venit pentru perioadele fiscale ale anilor 2015 – 2018. Criteriile ce au stat la baza identificării persoanelor fizice față de care au fost inițiate acțiuni de verificare sunt următoarele:

 În Monitorul Oficial din 27 iulie 2020 a fost publicată  Legea nr. 86 din 11 iunie 2020 cu privire la organizațiile necomerciale care va intra în vigoare pe 27 august 2020,  fiind abrogată, concomitent,  Legea nr. 837/1996 cu privire la asociațiile obștești și Legea nr. 581/1999 cu privire la fundații.    Noua lege reglementează mult mai detaliat regimul juridic al organizațiilor necomerciale impunând, totodată, noi reguli în partea ce ține de activitatea organizațiilor necomerciale.   În conținuare, o să specificăm cele mai esențiale modificări stabilite aferent organizațiilor necomerciale: 

Donațiile pentru orice entitate, în special pentru autorități/instituții bugetare au scopul de a trezi interesul sau a încuraja o comunitate, echipă, grupă de oameni să obţină acele avantaje sau să dezvolte acele activități, acceptate din punct de vedere economic și/ sau social care, în mod normal, nu puteau fi atinse în cazul când donația nu ar fi fost acordată. Ele sunt orientate spre atingerea unor obiective, pentru a aborda o temă, pentru a rezolva o problemă sau pentru a schimba ceva spre binele societății, pentru finanțarea cheltuielilor urgente legate de înlăturarea consecințelor calamităților naturale, în caz de epidemii, precum și în alte situații excepționale.

În acest articol ne-am propus să dezvăluim metodele de contabilizare a activelor primite cu titlu gratuit (donație) prin prisma prevederilor actelor normative și, totodată, să înaintăm unele propuneri de soluționare a subiectului abordat, pe care poate să le aplice entitatea.   În partea ce ține de modul de contabilizare a tranzacțiilor economice aferente activelor primite cu titlu  gratuit de către entitățile din sectorul corporativ, ținem să menționăm că este necesar de dezvăluit următoarele aspecte: • reglementarea normativă a tranzacțiilor aferente activelor primite cu titlul gratuit sub formă de: donații, ajutoare umanitare etc.;

Din 1 ianuarie 2021, mărimea minimă a capitalului social pentru organizațiile de creditare nebancară (OCN) va constitui 1 mil. lei, ceea ce va contribui la consolidarea stabilităţii financiare a acestora (actualmente indicatorul este de 300 mii lei). Prevederea este inclusă în Legea nr. 1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară (Legea nr. 1/2018), modificările fiind publicate în „Monitorul oficial”. Cerințele au fost elaborate de Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) în scopul consolidării capacității în domeniul reglementării şi supravegherii activității OCN,

Sunt fost deținător de patentă deschisă în baza punctului 2.13. Predarea si meditarea diferitelor discipline, cu exceptia muzicii, coregrafiei si artelor plastice (instruire individuala sau în grupe cu un număr de pâna la 20 persoane). Activam într-un cabinet privat, dar ma aflu în concediu de maternitate și aș dori să reîncep activitatea, deplasându-mi activitatea la domiciliu. Indiferent de locul desfășurării acesteia, este nevoie de patentă?

Astăzi, la 31 ianuarie 2020, în MO al RM a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.19 din 28 ianuarie 2020 prin care s-au introdus modificări în formularul dării de seamă forma IPC18, aprobat prin Ordinul MF nr.126 din 4 octombrie 2017. În continuare examinăm care sunt modificările operate la formularul dării de seamă forma IPC18, condiționate de modificările operate la Codul fiscal și anume la Titlul II „Impozitul pe venit”, introduse prin Legea nr.171 din 19.12.2019 (în continuare – Legea nr.171/2019).

Contractele individuale de muncă, contractele colective de muncă și convenţiile colective pot stabili pentru salariaţi drepturi și garanţii de muncă suplimentare la cele prevăzute de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la convenţiile colective de nivel naţional, ramural, teritorial. Toate condiţiile contractelor individuale de muncă, contractelor colective de muncă și convenţiilor colective, care înrăutăţesc situaţia salariaţilor în comparaţie cu legislaţia muncii, sunt nule și nu produc efecte juridice.

Lista actelor adoptate de către Serviciul Fiscal de Stat care vor prevedea expres dreptul de contestare a acestora de către contribuabili va fi completată cu formularele actelor: • de sechestru • de sechestru ca măsură de asigurare a stingerii obligației fiscale • acordului aferent transferării la buget a mijloacelor bănești sechestrate ca măsură de asigurare a stingerii obligației fiscale, precum și a hotărârilor • cu privire la asigurarea stingerii obligației fiscale

Care este modalitatea de depunere a dezacordului la actul de control fiscal de către contribuabil și procedura de examinare a acestuia de către SFS? În cazul în care contribuabilul nu este de acord cu conținutul actului de control, ținând cont de prevederile art. 216 alin. (8) din Codul fiscal (CF), acesta este obligat să prezinte în scris, în termen de 15 zile calendaristice de la data semnării actului, dezacordul cu argumente care confirmă poziția acestuia, anexând documentele confirmative respective.

Persoana fizică D. s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată către compania aeriană X din RM. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 24 februarie 2017, a achiziţionat de la compania aeriană biletul la cursa Chişinău-Birmingham (Marea Britanie) pentru data de 31 august 2017. Fiind prezent la data indicată la Aeroportul International Chişinău, D. a observat că acest zbor nu apărea pe monitoarele curselor aeriene, motiv pentru care clientul s-a adresat reprezentanţilor companiei X, iar aceştia i-au comunicat despre anularea zborului respectiv. În aceeaşi zi, reclamantul a depus o cerere către reprezentanţa companiei din cadrul aeroportului, iar a doua zi, acesta s-a adresat cu o plângere nemijlocit la sediul companiei aeriene.

Contractul colectiv de muncă (CCM) între angajator și salariaţi conține norme ale dreptului muncii, care reglementează raporturile de muncă și alte raporturi legate nemijlocit de acestea în unitate. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la perfectarea CCM la nivel de unitate. În el pot fi prevăzute, în funcţie de situaţia economico-financiară a angajatorului, înlesniri şi avantaje pentru salariaţi, precum și condiţii de muncă mai favorabile în raport cu cele prevăzute de legislaţia naţională și de convenţiile colective (CC).

Formularul IPC18 va fi completat cu doi indicatori (rânduri) prin care agenții economici vor avea posibilitatea să declare impozitul pe venit reținut final de la două categorii de contribuabili. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul Ordinului cu privire la modificarea și completarea Ordinului MF nr. 126 din 4 octombrie 2017. Proiectul este elaborat în urma modificărilor operate în Codul fiscal, prin Legea nr. 171 din 19 decembrie 2019, potrivit căreia, începând cu 1 ianuarie 2020, agenții economici care procură de la persoanele fizice produse agricole din horticultură vor reține 5% din plățile efectuare în folosul acestora.

În prezentul articol sunt oferite răspunsuri la unele întrebări, care apar în activitatea agenților economici cu referință la modul de documentare și de contabilizare a operațiunilor derulate în cazul importului de mărfuri, care, până a fi puse în libera circulație, sunt plasate într-un regim vamal temporar, ce are drept efect suspendarea de drepturile de import.  Ce acte normative reglementează regimul de antrepozit vamal?

În momentul de față progresul tehnologic și informațional remodelează interacțiunea dintre cererea și oferta de servicii și produse. Posibilitățile și comoditatea pe care le oferă mediul online are un impact  asupra tuturor domeniilor, inclusiv domeniul serviciilor de taxi. În prezent, unele companii de taxi și-au remodelat procesele pentru a obține o eficiență sporită. Modelul vechi de afacere prin care clienții interacționau cu operatorii prin intermediul apelurilor telefonice este unul tot mai puțin utilizat, fiind substituit cu cel de interacțiune prin aplicațiile dezvoltate de companiile IT. Aceasta oferă comoditate pentru clienți și noi posibilități pentru companiile de taxi.

Banca Națională a Moldovei îndeamnă publicul să reclame cazurile în care se percep comisioane mai mari decât cele legale, la plățile interbancare electronice. Pentru procesarea unui document de plată în regim normal, se percep cel mult 3,5 lei, iar în regim de urgență – 20 de lei. Acestea sunt valorile maxime la comisioanele/tarifele pentru ordinele de plată recepționate în mod electronic, în lei moldovenești, prin intermediul sistemelor automatizate de deservire la distanță: internet payments, pc-payments, mobile payments. În cazul în care comisioanele nu sunt aplicate în limitele tarifare legale, persoanele fizice sau juridice, în afara acțiunilor de revendicare a drepturilor lor legale, sunt îndemnate să înainteze o petiție Băncii Naționale (BNM), conform procedurii prevăzute de Codul administrativ.

În conformitate cu art. 95 alin.(1) lit. c) din Codul fiscal importul serviciilor în Republica Moldova constituie obiect impozabil cu TVA. La rîndul său punctul 9) al articolului 93 în calitate de import de servicii specifică prestarea de servicii de către persoanele juridice şi fizice nerezidente ale Republicii Moldova persoanelor juridice şi fizice rezidente sau nerezidente ale Republicii Moldova, pentru care locul prestării se consideră a fi Republica Moldova.

Suma totală a desemnărilor procentuale pentru anul curent constituie 7,6 mil. lei, de care au beneficiat 504 organizații, potrivit informației Serviciului Fiscal de Stat cu privire la rezultatele desemnării procentuale în anul 2019. Astfel, 35937 de contribuabili au efectuat desemnarea procentuală, fiind validate desemnările ale 34066 dintre aceștia. Celelalte 3358 de desemnări au fost nevalidate din cauza că beneficiarul desemnării procentuale nu este inclus în Lista actualizată a beneficiarilor publicată de către Agenţia Servicii Publice sau că contribuabilul persoană fizică are datorii la impozitul pe venit la data-limită de depunere a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit.

Întreprinderile și organizațiile înregistrate în Republica Moldova indiferent de forma de proprietate, precum și persoanele fizice care produc bunuri materiale sau prestează servicii pe teritoriul țării, sunt invitate să participe la concursul „Marca comercială a Anului”, organizat de Camera de Comerț și Industrie în parteneriat cu Agenția pentru Proprietatea Intelectuală. Acesta a fost lansat astăzi, 5 februarie, în cadrul unei conferințe de presă. Pretendenții urmează să depună dosarul de participare până la 1 aprilie 2020, la sediul CCI. Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț, a menționat că, în acest an, a fost simplificată procedura de prezentare a pachetului de documente, fiind stabilit un număr mai mic de acte.