În multe părţi din SUA, al doilea mare consumator de electricitate la nivel mondial, marile ferme eoliene şi solare au ajuns la fel de eficiente din punctul de vedere al costurilor cu centralele electrice pe gaze naturale chiar şi fără subvenţii, ceea ce anunţă schimbări importante pe această piaţă ale căror efecte se vor simţi probabil şi în alte regiuni, scrie Financial Times.

Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri Hotărârea privind instituirea unei scheme prin care statul va susţine o parte din cheltuielile salariale ale unei companii care creează minimum 20 de noi locuri de muncă.

Agricultorii vor putea să solicite on-line subvenţii sau autorizaţii de export, începând cu anul viitor. Cel puţin asta au promis autorităţile la deschiderea unui centru informaţional agricol. Potrivit ministrului Agriculturii, fermierii nu vor mai fi nevoiţi să bată la uşile instituţiilor după acte, dar le vor obţine cu un simplu click de la calculator.

Începând cu 1 iulie 2014, antreprenorii din 66 de ţări, inclusiv cei din Republica Moldova, pot beneficia de mijloacele financiare ale Fondului olandez pentru Creştere Pozitivă (The Dutch Good Growth Fund – DGGF). Acesta este parte a bugetului Ministerului Afacerilor Externe al Olandei. Scopul DGGF este de a acorda suport întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) din Olanda şi antreprenorilor din pieţele emergente şi ţările în curs de dezvoltare prin facilitarea finanţării investiţiilor locale şi exporturilor.

Fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli va constitui în anul curent 500 mln de lei, cu 100 mln mai mult decît anul trecut. Regulamentul privind modul de repartizare a mijloacelor fondului a fost aprobat astăzi de Guvern, comunică MOLDPRES. Vasile Bumacov, ministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare a declarat după şedinţa Executivului că proiectul stabileşte că fermieri tineri vor fi considerate persoanele cu vîrsta de pînă la 35 de ani, şi nu pînă la 30 de ani cum era pînă în prezent.

Tranziţia Europei spre un sistem energetic bazat pe energiile regenerabile a înregistrat progrese atât de mari încât ar putea fi posibil ca instalaţiile regenerabile să fie oprite din cauza supraproducţiei, transmite Bloomberg. Creşterea de cinci ori înregistrată la producţiile de energii verzi în Europa în ultimul deceniu a condus la scăderea preţurilor la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani şi, totodată, a şters 400 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă a companiilor de utilităţi.

Consiliul de administrare al Proiectului UE-PNUD „Energie şi Biomasă” a decis să permită micro-întreprinderilor, în urma numeroaselor solicitări, accesul la subvenţiile pentru instalarea cazanelor moderne ce funcţionează pe bază de biomasă.

România va beneficia de o alocare financiară de aproximativ un miliard de euro în perioada 2014-2020, din partea Uniunii Europene /UE/, pentru măsuri privind prevenirea riscului de sărăcie și a excluziunii sociale, a declarat marți ministrul Muncii, Rovana Plumb, la un forum pe tema fondurilor europene. Autoritățile au identificat ca nevoie de finanțare în acest domeniu al asistenței sociale o sumă totală de aproximativ două miliarde euro, a precizat Plumb.

Statul nu va acorda subvenții masive agricultorilor prin taxarea altor sectoare ale economiei. Este declarația făcută de premierul Iurie Leancă în cadrul unui interviu pentru IPN. „Agricultura este, fără îndoială, un sector foarte important pentru economia moldovenească, deoarece asigură baza de materie primă pentru câteva alte industrii competitive şi oferă oportunităţi de angajare pentru rezidenţii din mediul rural. Răspundem solicitărilor fermierilor de a susţine acest sector, dar cred că toată lumea înţelege că nu putem să subvenţionăm un anumit sector prin taxarea altora”, a menţionat şeful executivului.

Mijloacele băneşti reprezintă activele cele mai lichide ale întreprinderii şi se clasifică: a) în dependenţă de valuta în care sunt exprimate: mijloacele băneşti în valută naţională;mijloace băneşti în valută străină;b) în dependenţă de locul păstrării şi forma de existenţă:

Cultura şi creaţia — muzică, teatru, cinema, cărţi, televiziune, radio, presă, arte şi jocuri video — generează în Franţa o cifră de afaceri mai mare decât cele generate de industria automobilului şi de industria produselor de lux, potrivit unui studiu publicat joi. Cifra de afaceri directă generată de industriile culturale şi creative (ICC) din Franţa este de 61,4 miliarde de euro, depăşind astfel industria automobilului, care generează 60,4 miliarde de euro şi de industria luxului, care generează 52,5 miliarde de euro, potrivit unui studiu realizat de cabinetul Ernst & Young, pe baza datelor din anul 2011.

Guvernul intentioneaza sa reduca limita veniturilor pentru microintreprinderi, de la 65.000 de euro la 220.000 de lei (circa 50.000 de euro), nivel peste care firmele vor putea intra in regim de plata a impozitului pe profit, potrivit unui proiect de lege.

În fiecare an, peste jumătate din Produsul Intern Brut al Serbiei merge către plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor. Aceste cheltuieli uriaşe au adus statul încă o dată la mâna FMI, însă partidele din cadrul coaliţiei aflate la guvernare nu reuşesc să ajungă la un acord cu privire la implementarea unor măsuri de austeritate.

Desi impovarate de datorii, statele membre UE pierd 39 de miliarde de euro anual, suma ce reprezinta taxa pe valoare adaugata (TVA) si taxele de combustibil pe care transportatorii aerieni nu le platesc. Aceasta este concluzia unui raport realizat de compania de consultata olandeza CE Delft pentru Federatia Transport & Environment (T&E). Potrivit autorilor, aceasta pierdere importanta este cauzata de legislatia depasita a UE, care scuteste zborurile internationale de plata taxelor de combustibil ce se aplica celorlalte moduri de transport si de la TVA, care se percepe pentru aproape toate bunurile de consum, se arata intr-un comunicat remis Ziare.com. In timp ce fiecare consumator, transportator sau IMM din UE este obligat sa plateasca o taxa de 48 de eurocenti/litru de combustibil la fiecare alimentare a autovehiculului, marile linii aeriene — atat din interiorul, cat si din afara spatiului Uniunii Europene — nu platesc nicio taxa pentru combustibili.

Întreprinderea de stat „X”, ca rezultat al activităţii sale în perioada gestionară aferentă anului 2011, a achitat toate datoriile istorice și a obţinut profit. Totodată, conform Rapoartelor financiare ale întreprinderii, mărimea activelor nete constituie 8256412 lei, iar mărimea capitalului social — 8658789 lei. În conformitate cu prevederile subpunctului 5) al Hotărîrii Guvernului nr. 110 din 23.02.2011, societăţile pe acţiuni cu cotă-parte a statului şi întreprinderile de stat nu promovează decizia cu privire la plata dividendelor/defalcărilor în bugetul de stat, în cazul în care valoarea activelor nete, conform ultimului bilanţ al întreprinderii, este mai mică decît capitalul ei social sau va deveni mai mică în urma plăţii dividendelor/defalcărilor în bugetul de stat. Ţinînd cont că valoarea activelor nete a agentului economic este mai mică ca valoarea capitalului social defalcarea la bugetul de stat nu se determină.

Reformele în sistemul de administrare fiscală din Moldova sunt implementate de peste 20 de ani, însă pînă în prezent, serviciul fiscal şi contribuabilii se află pe diferite părţi ale baricadelor. Noi îi acuzăm pe inspectorii fiscali de corupţie şi idei preconcepute, iar ei – de nedorinţa de a ne onora obligaţiile financiare faţă de stat. Şi unii, şi alţii au suficiente motive pentru aceste acuzaţii. Ion Prisăcaru, care a fost numit în vara acestui an în funcţia de şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, a decis să spargă aceste stereotipuri. El propune inspectorilor fiscali să aibă grijă de contribuabili, iar contribuabililor – să-şi împartă conştient veniturile cu statul. Despre aceasta Ion Prisăcaru i-a relatat, într-un interviu, jurnalistei Irina Astahova.

Calcularea şi virarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare — contribuţii), se efectuează în conformitate cu prevederile Legii privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din 08 iulie 1999 (Monitorul Oficial nr. 1-4 din 06.01.2000), Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 nr. 270 din 23.12.2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 15 (4053) din 17.01.2012) (în continuare — Lege) şi altor acte legislative. În sistemul public de asigurări sociale de stat sunt stabilite două tipuri de contribuţii obligatorii: