Procedura de insolvabilitate reprezintă un important mecanism juridico-economic de asigurare a stabilității și siguranței circuitului civil. Acesta permite a diminua la maxim efectele negative ale situației când un subiect de drept se află în incapacitate de plată. Reglementarea legislativă a procesului de insolvabilitate și-a găsit reflectare în Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Lege). Actul legislativ în cauză a fost elaborat în contextul tendinței generale de creștere a numărului proceselor de insolvabilitate ca urmare a crizei economice și necesității excluderii din piață a subiecților economici neviabili.

Conștientizarea riscurilor la care sunt expuşi salariații atunci când acceptă salariul în plic este scopul principal al unei campanii de informare, prevenire și combatere a fenomenului muncii la negru, lansată astăzi de Serviciul Fiscal de Stat. Campania, cu genericul „Refuză salariul în plic – cere să îți fie respectate drepturile”, va include două etape, în care vor fi verificați agenții economici cu risc sporit de utilizare a muncii la negru și a achitării salariului în plic.

VENITURILE ENTITĂȚII STRĂINE. Partea II Partea I. CF prevede, în art.70, că întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obținut: în RM din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă; peste hotarele RM din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă, la determinarea venitului impozabil al nerezidenților: se va ține cont numai de venitul obținut în RM și se va permite deducerea numai a acelor cheltuieli, care vizează direct venitul menționat, supus impunerii în RM.

Art. 234 alin. (2) din CF a fost completat prin Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative (MO, 2017, nr. 464-470, art. 808).

Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB) și Guvernul Republicii Moldova (Guvernul) au propus spre aprobare proiectul legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor (Proiectul Legii PCSB). Proiectul noii legi este propus în contextul alinierii legislației naționale la standardele internaționale actualizate recent și anume: Directiva 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului (Directiva) adoptată la 20 mai 2015 de către Parlamentul European și standardele Financial Action Task Force (FATF) care au fost revizuite în 2012, fiind exprimate în 40 Recomandări plus 9 recomandări speciale (Recomandări FATF).

În conformitate cu prevederile al.2 din art.187 al Codului fiscal, cu excepția cazurilor expres prevăzute de legislația fiscală, contribuabilul este obligat să prezinte la unul dintre organele fiscale teritoriale dări de seamă privind impozitele și taxele.

Guvernul a aprobat exercitarea dreptului de preemțiune a statului la vânzarea-cumpărarea bunului imobil proprietate privată, încăpere nelocuibilă cu suprafața de 385,5 m.p, situat în municipiul Chișinău, str/ Mitropolit G. Bănulescu — Bodoni nr 16, monument de arhitectură și istorie, în scopul creării Muzeului victimelor deportărilor și represiunilor politice.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare Regulamentul de implementare a Programului de stat „Prima Casă”. Documentul reglementează criteriile de eligibilitate pentru beneficiari, creditori, locuințe, procedura de acordare a creditului, încheierea contractelor de garanție de stat, a contractului de credit și a celor de vânzare-cumpărare, monitorizarea procesului de garantare, vânzare a locuinței și substituirea beneficiarului etc.

Încercând să remită o somație debitorului său pentru a-l preîntâmpina despre obligativitatea achitării datoriei, agentul economic a aflat că debitorul său a fost lichidat, acest fapt fiind înregistrat la Camera Înregistrării de Stat. Ce acțiuni urmează să întreprindă agentul economic creditor pentru ca datoria acestuia să poată fi calificată ca datorie compromisă în scopuri fiscale? Extrasul de la Camera Înregistrării de Stat despre lichidarea întreprinderii poate servi ca document care permite calificarea datoriei compromise, în scopuri fiscale.

Insolvabilitatea reprezintă un element necesar al economiei de piață. Aceasta este esența însăși a relațiilor preponderent de piață, care implică întotdeauna lipsa de certitudine, riscul de pierdere în obținerea rezultatelor de afaceri în activitatea de întreprinzător.

Insolvabilitate este situația financiară a debitorului caracterizată prin incapacitatea de a-şi onora obligațiile de plată, constatată prin act judecătoresc de dispoziție. Cadrul juridic privind stabilirea unei proceduri colective pentru satisfacerea creanțelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea față de acesta a procedurii de restructurare sau a procedurii falimentului şi prin distribuirea produsului finit este reglementat de prevederile Legii insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Lege).

Procedura de lichidare (dizolvare) a persoanei juridice cuprinde anumite operaţii care declanşează şi pregătesc încetarea existenţei persoanei juridice. Dizolvarea persoanei juridice duce la radierea acesteia din Registrul de stat şi deci la dispariţia ei ca subiect de drept. Conform prevederilor art. 86 din Codul civil nr. 1107 din 06.06.2002, persoana juridică se dizolvă în temeiul:

În Monitorul Oficial nr. 364-370 din 20 octombrie 2017 fost publicată Legea nr. 166 din 21 septembrie 2017 cu privire la tichetele de masă (în continuare – Legea nr. 166). Aceasta reglementează procedura de emitere, acordare, acceptare şi rambursare a valorii tichetelor de masă, statutul operatorilor, precum şi raporturile dintre operatori, angajatori şi unitățile comerciale/de alimentație publică.

Reprezentanții companiilor Kroll și Steptoe & Johnson au efectuat, pe 7 noiembrie 2017, o vizită la Chișinău pentru a avea întrevederi cu reprezentanții mai multor instituții publice, cu scopul de a agrea structura și termenele strategiei de recuperare a activelor delapidate ca urmare a fraudei care a dus în 2014 la insolvabilitatea a trei bănci din Republica Moldova: Banca de Economii SA, Banca Socială SA și Unibank S.A.

Notă: Acest articol este al doilea din seria de articole dedicate impozitării persoanelor fizice și juridice străine pentru activitatea în țara noastră, inclusiv prin prisma convențiilor de evitare a dublei impuneri la care Republica Moldova este parte. ENTITATE STRĂINĂ

Ministerul Economiei şi Infrastructurii propune spre consultare proiectul cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informației Moldova IT Park, care conține și Regulamentul privind organizarea și funcționarea Administrației parcului IT, precum și Regulamentul de înregistrare a rezidenților parcului.

În conformitate cu prevederile Legii cu privire la principiile de subvenționare a producătorilor agricoli nr. 276 din 16.12.2016 (Legea nr. 276/2016), subvenția este definită ca sprijin financiar nerambursabil şi neimpozabil acordat din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru susținerea investițiilor efectuate în producția agricolă şi în dezvoltarea infrastructurii rurale și care corespund criteriilor de eligibilitate.

Asociațiile de economii și împrumut au un an pentru conformarea activității, statutului şi regulamentelor interne prevederilor Legii nr.216 din 23 noiembrie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii asociațiilor de economii și împrumut nr. 139/2007. Documentul a fost publicat în MO pe data de 15 decembrie curent.

Procedura de insolvabilitate este reglementată de prevederile Legii insolvabilității, al cărei scop se rezumă la asigurarea satisfacerii colective a creanțelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului, prin aplicarea față de acesta a procedurii de restructurare sau a procedurii falimentului și prin distribuirea produsului finit.

Partea I. Partea II. Partea IV. Agentul economic care doreşte să desfăşoare activitate de operare cu tichetele de masă (în continuare – operator economic), inclusiv de emitere și de rambursare a valorii acestora, trebuie să desfăşoarea activitatea în una din următoarele forme organizatorico — juridice: a) Societate pe acţiuni b) Societate cu răspundere limitată.