Deputații, în ședința plenară din 10 noiembrie curent au votat, în lectură finală, proiectul legii privind modificarea și completarea Legii bugetului de stat pentru 2017(rectificarea bugetului).

Începând cu data de 1 martie 2019, înregistrarea de stat a persoanelor juridice, a sucursalelor și a întreprinzătorilor individuali va fi efectuată de către Serviciile înregistrare a unităţilor de drept în cadrul centrelor multifuncţionale ale Agenției Servicii Publice, indiferent de locul aflării sediului acestora, informează ASP. Precizăm că, în urma modificărilor operate prin Legea nr. 133 din 15 noiembrie 2018 privind modernizarea Codului civil, a fost exclus principiul teritorial la înregistrarea persoanelor juridice.

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” va fi restructurată în trei societăți separate independente. Astfel, CFM va fi divizată în sectoare responsabile pentru infrastructură, călători și mărfuri. Guvernul a aprobat în cadrul ședinței din 4 octombrie curent un proiect ce se referă la restructurarea sectorului feroviar.

SRL XXX a fondat o întreprinderi în străinătate LTD CCC căreia îi livrează mărfuri pentru a fi comercializate pe teritoriul ţării unde LTD CCC îşi desfăşoară activitate de întreprinzător. Se aplică prevederile Legii cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe pentru tranzacţiile economice desfăşurate dintre SRL XXX (rezidentă a RM) şi întreprinderea din străinătate fondată de aceasta (LTD CCC)?

La 30 octombrie curent va intra în vigoare procedura declarării periodice a mărfurilor exportate de către agenții economici prin intermediul trimiterilor poștale internaționale, aprobată prin Ordinul Serviciului Vamal nr.408-O din 04.09.2019. Acest subiect, dar și multe altele legate de consolidarea parteneriatului dintre Serviciul Vamal și mediul de afaceri au fost discutate pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. În cadrul evenimentului, directorul interimar al Serviciului Vamal, Iurie Ceban, s-a referit la unele priorități ale organului vamal pentru următoarea perioadă, printre care se regăsesc extinderea declarației electronice pentru toate destinațiile, inclusiv pentru perfecționarea activă, modernizarea ASYCUDA, aprobarea noului Cod vamal, dezvoltarea e-Comerț, implementarea procedurilor vamale simplificate etc.

Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei (în continuare — IT) practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea și gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum și prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (în continuare — Legea) și HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”.

Actualmente, legislația vamală a Republicii Moldova este formată din Codul vamal (CV), Legea cu privire la tariful vamal, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, alte acte legislative și normative elaborate întru executarea actelor legislative menționate și o serie de acte legislative sau normative de specialitate ce conțin, de asemenea, norme din domeniul vamal.

Se interzic reţineri din mijloacele câștigate de salariat în favoarea angajatorului sau altor persoane juridice și fizice, precum și orice alte reţineri neprevăzute de legislaţie. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea cuantumului reţinerilor din salariu. Subiecţii organizării salarizării nu au dreptul să adopte în mod unilateral hotărâri în probleme de salarizare, care înrăutăţesc condiţiile stabilite de legislaţie și de contractele colective de muncă.

Uniunea Europeană va acorda Republicii Moldova un grant de 985,19 mii euro pentru participarea țării noastre la Programul UE de cercetare și inovare Orizont 2020. Decizia privind inițierea negocierilor și semnarea contractului de grant, aprobată de Guvern, este publicată în MO din 25 august. Participarea Moldovei la Orizont 2020 va contribui la consolidarea sferei de cercetare-inovare în RM, la integrarea comunități științifice naționale în cea europeană.

Guvernul a votat un nou proiect prin care se propun modificări în lista proiectelor pentru care se aplică cota zero a TVA la livrările de mărfuri, servicii efectuate pe teritoriul ţării şi de acordare a facilităţilor fiscale şi vamale pentru proiectele de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Guvernul Republicii Moldova începe implementarea unui Proiect complex de Modernizare a Administrării Fiscale (TAMP) care își propune realizarea unei reforme cuprinzătoare a Serviciului Fiscal de Stat al Republicii Moldova (SFS, Beneficiar) în ceea ce privește aspectele organizatorice și de resurse umane, politica fiscală și procedurile operaționale, precum și modernizarea amplă a tehnologiilor informaționale.

În ședința din 29 mai curent Executivul a aprobat proiectului pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 405/2005 despre aprobarea Regulamentului privind modul de calculare a cuantumului plății anuale pentru arenda bunurilor agricole. Astfel, plata pentru arenda terenurilor agricole se stabilește în unități bănești, se face în natură, în bani sau în natură și în bani ori într-o altă formă, fiind stabilită la acordul părților contractante, și se efectuează în termenul și în locul prevăzute în contractul de arendă. Aceste prevederi ale Codului civil modernizat, pus în aplicare la 1 martie 2019, și abrogarea Legii nr. 198/2003 cu privire la arenda în agricultură au impus elaborarea proiectului de hotărâre aprobat. Documentul a fost elaborate de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Entitățile, practicând activități de producție și/sau prestări servicii pe lângă activitatea de bază, pot avea și activități auxiliare. Cadrul normativ din domeniul contabil nu prevede o delimitare clară a acestor tipuri de activități sau o explicare la acest capitol; totodată, Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie și calculaţia costului produselor și serviciilor (Indicații metodice) stipulează că contabilitatea costurilor de producție se ține separat pe activitățile de bază și auxiliare și definește aceste activități, precum: • activități de bază – activități legate de fabricarea produselor și/sau de prestarea serviciilor ce constituie scopul activității entității; • activități auxiliare – activități de deservire a activităților de bază ale entității (de exemplu, fabricarea ambalajului și instrumentelor, deservirea cu transport, furnizarea diferitelor tipuri de energie, reparația mijloacelor fixe).

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a prezentat rezultatele valorificării Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului (FNDAMR) pentru semestrul I al anului 2019. Amintim că acesta a fost aprobat în volum de 900 mil. lei, menținându-se la nivelul anului 2018, dintre care circa 477,2 mil. lei sunt atribuite pentru subvenționarea post-investițională pentru anul curent, 352,0 mil. lei au fost direcționate pentru plata restanțelor anului 2018, 45 mil. lei sunt repartizate pentru plățile în avans, iar 25,8 mil. lei este contribuția statului în Fondul Național al Viei și Vinului.

Mărimea sprijinului financiar acordat producătorului agricol în cadrul unui an de subvenționare, cumulativ pe toate măsurile de sprijin, nu poate depăși suma de cinci mil. lei per beneficiar, iar pentru grupurile de producători valoarea se majorează cu 50% din valoarea subvenției autorizate. Anterior, mărimea suportului nu depășea trei mil. lei per beneficiar, iar pentru grupurile de producători – 4,5 mil. lei. În Monitorul Oficial din 3 mai 2019 a fost publicată Hotărârea Guvernului pentru modificarea Hotărârii nr. 455/2017 cu privire la modul de repartizare a mijloacelor Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural. Cuantumul maxim al subvenției se va stabili ținând cont de primele de asigurare calculate conform tarifelor prevăzute în condițiile speciale de asigurare

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Plata pentru arenda terenurilor agricole se stabilește în unități bănești, se face în natură, în bani sau în natură și în bani ori într-o altă formă, fiind stabilită la acordul părților contractante, și se efectuează în termenul și în locul prevăzute în contractul de arendă. Aceste prevederi ale Codului civil modernizat, pus în aplicare la 1 martie 2019, și abrogarea Legii nr. 198/2003 cu privire la arenda în agricultură au impus elaborarea unui proiect de hotărâre de Guvern pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 405 din 6 mai 2005 despre aprobarea Regulamentului privind modul de calculare a cuantumului plății anuale pentru arenda bunurilor agricole. Documentul este propus pentru consultări publice de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Modulul “Cultura Plantelor” este o soluție completă dezvoltată pe baza platformei 1С: Întreprindere 8 și a configurației Contabilizare 4.0 pentru a facilita contabilizarea producției vegetale în agricultură. Această soluție conține un set de instrumente necesare pentru efectuarea operațiunilor, începând cu semănatul, plantarea livezilor și până la recoltare. Posibilitățile funcționale ale modulului Cultura plantelor Gestionarea cheltuielilor și calcularea sinecosturilor, gestionarea datelor privind culturile, inclusiv: – posibilitatea de radiere a diferitelor materiale pentru diferite tipuri de culturi – posibilitatea de a crea hărți tehnologice pentru culturi

Evoluțiile privind implementarea Noului Sistem Computerizat de Tranzit (NCTS) și a Ghișeului Unic al Serviciului Vamal au fost prezentate în cadrul celei de-a VI ședințe a Comitetului de supraveghere. La reuniune au mai participat directorul adjunct al SV, Iurie Ceban, Lider de proiect din partea RM, vicedirectorul general al autorității vamale lituaniene, Vytenis Alisauskas, Lider de Proiect din partea Lituaniei, consilierul rezident de Twinning, Valdas Dovydenas, managerul de proiecte al Delegației Uniunii Europene în RM, Ekaterina Yakovleva, precum și alți reprezentanți ai proiectului Twinning. Directorul Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie, a informat reprezentanții proiectului despre procurarea, de către Serviciul Vamal, a noii versiuni a soft-ului ”Asycuda World”, care va conține și modulele pentru NCTS și Ghișeul Unic.

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).