Desfășurarea comerțului cu amănuntul în baza patentei va fi permis până la 31 decembrie 2022 pentru titularii de patentă care, la data de 31 decembrie 2019, vor deține patente pentru activitățile respective. În cadrul ședinței de vineri, 26 iulie, Guvernul a avizat pozitiv proiectul de lege pentru modificarea art. 4 din Legea cu privire la patenta de întreprinzător. Reamintim că săptămâna trecută Parlamentul a votat în prima lectură două inițiative legislative, care au fost comasate, ce se referă la extinderea termenului pentru desfășurarea comerțului cu amănuntul în baza patentei cu încă trei ani, pentru asigurarea continuității activității titularilor de patentă și susținerea micilor întreprinzători.

Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) informează că, după derularea celui de-al III-lea apel aferent Subvențiilor în Avans, au fost recepționate 21 de dosare, examinate de către Comisia de evaluare și selecție a planurilor de afaceri. Trei dosare au fost declarate neeligibile de către Direcția administrarea și aprobarea proiectelor din cadrul AIPA, deoarece nu au corespuns criteriilor prevăzute în cadrul normativ. Astfel, Comisia de evaluare și selecție a examinat și evaluat 18 dosare. Spre finanțare au fost acceptate 13 dosare, altele trei fiind declarate neeligibile din motiv că nu au fost respectate cerințele privind întocmirea dosarului de achiziție prin prezentarea a minimum trei cereri de oferte. Alte două dosare de solicitare a subvenției în avans, și anume pentru înființarea plantației de măceș, urmează a fi examinate suplimentar de către reprezentanții MADRM.

Primăria mun. Chișinău propune spre consultare publică proiectul de decizie despre aplicarea prevederilor Legii nr. 133/2018 vizând încheierea contractelor de superficie şi locaţiune a terenurilor municipale. Documentul este elaborat în contextul intrării în vigoare, la 1 martie curent, a Codului civil modernizat, prin care a fost instituit un drept de superficie asupra terenului care aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale în folosul proprietarului bunului imobil înregistrat separat în capitolul B şi C al registrului bunurilor imobile.

Un consultant din cadrul Trezoreriei SUA va susține Serviciul Fiscal de Stat în realizarea acțiunilor specificate în cadrul Proiectului de Modernizare a Administrării Fiscale finanțat de Banca Mondială (TAMP).

Transferul în timp real al datelor fiscale de la echipamentele de casă și control (ECC) către serverul Serviciului Fiscal de Stat, analiza datelor financiare, automatizarea proceselor de evidență, administrare și monitorizare a vânzărilor, precum și verificare on-line de către consumatorii finali a veridicității și integrității bonurilor fiscale primite vor fi posibile prin intermediul Sistemului Informațional Automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor” (SIA MEV). Proiectul hotărârii cu privire la aprobarea conceptului tehnic al SIA MEV este propus spre consultare de Ministerul Finanțelor. Documentul descrie scopul, obiectivele, funcțiile și arhitectura sistemului, stabilește posesorul, deținătorul, furnizorii de date și utilizatorii acestuia.

Guvernul Republicii Moldova, în parteneriat cu Banca Mondială, a lansat proiectul „Modernizarea serviciilor guvernamentale”, care va fi implementat de Cancelaria de Stat, în comun cu Centrul de Guvernare Electronică.

Deputații, în ședința plenară din 10 noiembrie curent au votat, în lectură finală, proiectul legii privind modificarea și completarea Legii bugetului de stat pentru 2017(rectificarea bugetului).

Începând cu data de 1 martie 2019, înregistrarea de stat a persoanelor juridice, a sucursalelor și a întreprinzătorilor individuali va fi efectuată de către Serviciile înregistrare a unităţilor de drept în cadrul centrelor multifuncţionale ale Agenției Servicii Publice, indiferent de locul aflării sediului acestora, informează ASP. Precizăm că, în urma modificărilor operate prin Legea nr. 133 din 15 noiembrie 2018 privind modernizarea Codului civil, a fost exclus principiul teritorial la înregistrarea persoanelor juridice.

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” va fi restructurată în trei societăți separate independente. Astfel, CFM va fi divizată în sectoare responsabile pentru infrastructură, călători și mărfuri. Guvernul a aprobat în cadrul ședinței din 4 octombrie curent un proiect ce se referă la restructurarea sectorului feroviar.

SRL XXX a fondat o întreprinderi în străinătate LTD CCC căreia îi livrează mărfuri pentru a fi comercializate pe teritoriul ţării unde LTD CCC îşi desfăşoară activitate de întreprinzător. Se aplică prevederile Legii cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe pentru tranzacţiile economice desfăşurate dintre SRL XXX (rezidentă a RM) şi întreprinderea din străinătate fondată de aceasta (LTD CCC)?

La 30 octombrie curent va intra în vigoare procedura declarării periodice a mărfurilor exportate de către agenții economici prin intermediul trimiterilor poștale internaționale, aprobată prin Ordinul Serviciului Vamal nr.408-O din 04.09.2019. Acest subiect, dar și multe altele legate de consolidarea parteneriatului dintre Serviciul Vamal și mediul de afaceri au fost discutate pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. În cadrul evenimentului, directorul interimar al Serviciului Vamal, Iurie Ceban, s-a referit la unele priorități ale organului vamal pentru următoarea perioadă, printre care se regăsesc extinderea declarației electronice pentru toate destinațiile, inclusiv pentru perfecționarea activă, modernizarea ASYCUDA, aprobarea noului Cod vamal, dezvoltarea e-Comerț, implementarea procedurilor vamale simplificate etc.

Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei (în continuare — IT) practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea și gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum și prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (în continuare — Legea) și HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”.

Actualmente, legislația vamală a Republicii Moldova este formată din Codul vamal (CV), Legea cu privire la tariful vamal, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, alte acte legislative și normative elaborate întru executarea actelor legislative menționate și o serie de acte legislative sau normative de specialitate ce conțin, de asemenea, norme din domeniul vamal.

Se interzic reţineri din mijloacele câștigate de salariat în favoarea angajatorului sau altor persoane juridice și fizice, precum și orice alte reţineri neprevăzute de legislaţie. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea cuantumului reţinerilor din salariu. Subiecţii organizării salarizării nu au dreptul să adopte în mod unilateral hotărâri în probleme de salarizare, care înrăutăţesc condiţiile stabilite de legislaţie și de contractele colective de muncă.

Uniunea Europeană va acorda Republicii Moldova un grant de 985,19 mii euro pentru participarea țării noastre la Programul UE de cercetare și inovare Orizont 2020. Decizia privind inițierea negocierilor și semnarea contractului de grant, aprobată de Guvern, este publicată în MO din 25 august. Participarea Moldovei la Orizont 2020 va contribui la consolidarea sferei de cercetare-inovare în RM, la integrarea comunități științifice naționale în cea europeană.

Guvernul a votat un nou proiect prin care se propun modificări în lista proiectelor pentru care se aplică cota zero a TVA la livrările de mărfuri, servicii efectuate pe teritoriul ţării şi de acordare a facilităţilor fiscale şi vamale pentru proiectele de asistenţă tehnică şi investiţională în derulare, care cad sub incidenţa tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Guvernul Republicii Moldova începe implementarea unui Proiect complex de Modernizare a Administrării Fiscale (TAMP) care își propune realizarea unei reforme cuprinzătoare a Serviciului Fiscal de Stat al Republicii Moldova (SFS, Beneficiar) în ceea ce privește aspectele organizatorice și de resurse umane, politica fiscală și procedurile operaționale, precum și modernizarea amplă a tehnologiilor informaționale.

În ședința din 29 mai curent Executivul a aprobat proiectului pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 405/2005 despre aprobarea Regulamentului privind modul de calculare a cuantumului plății anuale pentru arenda bunurilor agricole. Astfel, plata pentru arenda terenurilor agricole se stabilește în unități bănești, se face în natură, în bani sau în natură și în bani ori într-o altă formă, fiind stabilită la acordul părților contractante, și se efectuează în termenul și în locul prevăzute în contractul de arendă. Aceste prevederi ale Codului civil modernizat, pus în aplicare la 1 martie 2019, și abrogarea Legii nr. 198/2003 cu privire la arenda în agricultură au impus elaborarea proiectului de hotărâre aprobat. Documentul a fost elaborate de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Entitățile, practicând activități de producție și/sau prestări servicii pe lângă activitatea de bază, pot avea și activități auxiliare. Cadrul normativ din domeniul contabil nu prevede o delimitare clară a acestor tipuri de activități sau o explicare la acest capitol; totodată, Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie și calculaţia costului produselor și serviciilor (Indicații metodice) stipulează că contabilitatea costurilor de producție se ține separat pe activitățile de bază și auxiliare și definește aceste activități, precum: • activități de bază – activități legate de fabricarea produselor și/sau de prestarea serviciilor ce constituie scopul activității entității; • activități auxiliare – activități de deservire a activităților de bază ale entității (de exemplu, fabricarea ambalajului și instrumentelor, deservirea cu transport, furnizarea diferitelor tipuri de energie, reparația mijloacelor fixe).

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a prezentat rezultatele valorificării Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului (FNDAMR) pentru semestrul I al anului 2019. Amintim că acesta a fost aprobat în volum de 900 mil. lei, menținându-se la nivelul anului 2018, dintre care circa 477,2 mil. lei sunt atribuite pentru subvenționarea post-investițională pentru anul curent, 352,0 mil. lei au fost direcționate pentru plata restanțelor anului 2018, 45 mil. lei sunt repartizate pentru plățile în avans, iar 25,8 mil. lei este contribuția statului în Fondul Național al Viei și Vinului.