Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei (în continuare — IT) practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea și gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum și prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (în continuare — Legea) și HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”.

Ieri, 2 iulie 2019, s-a desfășurat o sesiune de informare cu privire la avantajele și beneficiile statutului de Agent Economic Autorizat (AEO), la care au participat peste 80 de reprezentanți ai mediului de afaceri ce dețin statutul de AEO, dar și cei interesați de simplificarea procedurilor vamale. Evenimentul a fost organizat de Serviciul Vamal al Republicii Moldova cu sprijinul Programului USAID Reforme Structurale în Moldova (Programul USAID) și contribuția Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI). Sesiunea a avut drept scop informarea companiilor implicate în comerțul internațional de mărfuri despre avantajele statutului AEO, care permit reducerea costurilor și a timpului necesar vămuirii, precum și sporirea securității în traficul transfrontalier.

Cele mai multe cazuri de contravenție constatate în anul 2018 îl reprezintă încălcările în domeniul circulaţiei rutiere — 63,1%, fiind în creștere cu 6,9% față de anul 2017. În total, pe parcursul anului 2018 au fost constatate 264,7 mii cazuri de contravenţii în domeniul circulaţiei rutiere. Dintre acestea, în cazul a circa 260,0 mii de încălcări au fost aplicate pedepse sub formă de amenzi — 99,2%. Au mai fost aplicate 1,3 mii avertizări, 762 din cazuri au implicat privarea de anumite drepturi, iar în 42 de cazuri a fost aplicat arestul contravenţional.

Măsurile propuse de Ministerul Finanțelor pentru a fi incluse în Planul de acțiuni al Guvernului au fost discutate ieri, 8 august, în cadrul unor consultări publice. Potrivit ministrului Finanțelor, Natalia Gavrilița, documentul reprezintă viziunea guvernării și are misiunea de a ghida activitatea autorităților publice în următoarea perioadă. Totodată, ministrul a asigurat că documentul va fi îmbunătățit și ajustat, inclusiv cu propunerile prezentate în cadrul discuțiilor publice.

Curtea de Conturi (CC) a prezentat în ședință publică rezultatele auditului rapoartelor financiare ale Autorității Naționale de Integritate (ANI) pentru anul 2018. Ca urmare a audierii rapoartelor financiare ale ANI, Curtea de Conturi a concluzionat: sub toate aspectele semnificative, acestea oferă o imagine corectă și fidelă, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil. În ceea ce privește micile neconcordanțe sau deficiențe depistate, președintele Autorității Naționale de Integritate, Rodica Antoci, i-a asigurat pe membrii Curții că acestea au fost luate în calcul chiar pe parcursul efectuării auditului. „Angajații Autorității au fost receptivi la constatările și recomandările echipei de audit, astfel încât a fost posibilă remedierea imediată a unor carențe depistate, iar pentru celelalte au fost deja identificate soluții.

OTP Bank Group — cea mai mare instituție bancară din Ungaria și a treia din Europa Centrală și de Est –intenționează să vină cu investiții în Republica Moldova. În acest sens, a fost încheiat un acord între OTP Bank și Societe Generale cu privire la achiziționarea pachetului de acțiuni majoritar al MOBIASBANCA.

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

Semnătura electronică calificată avansată, prin care va fi realizat accesul la Sistemul informațional automatizat „Asistența medicală primară” (SIA AMP) pentru circa 10 mii de medici, va fi eliberată gratuit. În ședința Guvernului din 7 martie curent a fost aprobat proiectul hotărârii privind modul de autentificare în SIA AMP. Astfel, accesul la sistem se realizează prin intermediul serviciului electronic guvernamental de autentificare și control al accesului (MPass) cu ajutorul cheilor private și publice și al dispozitivului securizat de creare a semnăturii electronice avansate calificate.

În anul 2019 Autoritatea Națională de Integritate (ANI) își propune fortificarea activității analitice și de prevenire, asigurarea procesului de depunere anuală a declarațiilor de avere și interese personale în format electronic, precum și participarea la informarea și sensibilizarea subiecților declarării, conducătorilor entităților publice, responsabililor din serviciilor resurse umane prin organizarea sesiunilor de instruire, treningurilor și altor activități. Acțiunile de perspectivă pentru anul curent se conțin în Raportul de activitate al Autorității Naționale de Integritate pentru anul 2018.

Pe parcursul anului 2018, Secretariatul Consiliului Economic a asigurat întrevederea comunității de afaceri și instituțiilor donatoare cu prim-ministrul în cadrul a 14 ședințe, de două ori mai multe decât în anul trecut. Totodată, în anul 2018 au fost organizate circa 70 de ședințe ale celor șase Grupuri de lucru din cadrul CE, la care au fost invitați peste 2000 de participanți. Datele sunt incluse în Raportul de activitate al CE pentru anul 2018. Potrivit Raportului, în anul 2018 la platforma Consiliului Economic au aderat 29 de membri noi. În momentul de faţă, Consiliul numără 100 de membri, dintre care 41 sunt reprezentanți ai asociațiilor de business,

Până la sfârșitul lunii iulie, în Parlament se va discuta și aproba în prima lectură un proiect de modificare a Legii bugetului de stat pentru aul 2019, iar la mijlocul lunii august se preconizează adoptarea proiectului în lectură finală, astfel încât bordul executiv al Fondului Monetar Internațional să se poată întruni în luna septembrie curent pentru aprobarea accesării de către țara noastră a finanțării externe. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul unei conferințe de presă. După cum a anunțat ministrul, au fost colectate deja toate propunerile de rectificare a bugetului de la autoritățile publice centrale, iar acum echipa ministerului definitivează modificările.

În condițiile în care activitatea unei întreprinderi de stat (ÎS), ca și a oricărei alte entități comerciale, este nemijlocit legată și reprezintă o parte din economia unei țări, achizițiile efectuate de către aceasta au un rol foarte important, întrucât prin intermediul lor:   trebuie să fie asigurată utilizarea eficientă a banilor publici, astfel încât să existe un raport optim calitate-preț; se satisface interesul public și se asigură dezvoltarea și îmbunătățirea mediului de viață al unei comunități; se contribuie la stimularea dezvoltării economice; se dinamizează piața bunurilor, lucrărilor și serviciilor.

Conform prevederilor art. 129 alin.(111) din Codul fiscal (CF), vizita fiscală reprezintă un procedeu de asistenţă fiscală care constă în explicarea legislaţiei fiscale, cu caracter consultativ, şi/sau în stabilirea unor date de ordin general despre activitatea contribuabilului. Astfel, având un regim juridic diferit de cel al controlului fiscal, vizita fiscală reprezintă o măsură de promovare a conformării voluntare a contribuabilului la respectarea legislaţiei în vigoare cu scopul preîntâmpinării şi prevenirii posibilelor încălcări ale legislaţiei din domeniu, în cadrul căreia nu se calculează obligaţii fiscale şi nu se aplică sancțiuni.

În cadrul celui de-al doilea Apel de proiecte al Programului Femei în Afaceri, implementat de Organizația pentru Dezvoltarea sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), 101 de femei antreprenoare au devenit beneficiare ale acestuia. Ieri, 18 decembrie curent, a avut loc semnarea oficială a contractelor de finanțare nerambursabile cu câștigătoarele proiectelor. Potrivit directorului interimar la ODIMM, Petru Gurgurov, în cadrul celui de-al doilea apel au fost depuse 220 cereri de participare, iar în final au fost selectate cele mai bune proiecte. Programul a fost lansat în anul 2016, iar în anul 2017 au fost instruite în domeniul inițierii afacerilor peste 600 de femei din întreaga țară. Primul apel de granturi a avut loc la începutul anului 2018, fiind susținute 100 de proiecte investiționale.

La 1 septembrie curent vor fi marcați cinci ani de semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Documentul prevede și implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), care urmărește o relație comercială preferențială bazată pe condiții mutual avantajoase, acordând fiecărei părți un acces mai bun pe piață decât cel ce este oferit altor parteneri de comerț. Acesta are ca scop eliminarea barierelor în accesul companiilor pe piețele respective, prin eliminarea taxelor vamale de import în comerțul produselor între părți. Astfel, după cinci ani de implementare a DCFTA se constată că exporturile totale au crescut cu $1,5 mld. sau cu 34% față de cele înregistrate până la semnarea DCFTA (2011-2014).

Actualul Regulament cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin HG nr. 974 în vigoare din noiembrie 2016, stabilește modul de determinare și declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul vamal al RM precum și procedura de control al corectitudinii determinării valorii în vamă. Urmare aprobării Regulamentului au fost oferite un șir de beneficii importatorilor, cum ar fi:

Reforma fiscală, care se implementează începând cu 1 octombrie curent, este considerată provocarea anului. Aceasta și alte realizări ale anului 2018 au fost prezentate astăzi, 19 decembrie 2018, în cadrul unei conferințe de totalizare, la care au participat ministrul Finanțelor, Ion Chicu, șeful Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța și șeful Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie.

Persoanele juridice din mun. Chișinău pot solicita mai multe servicii în domeniul evidenței bunurilor imobile în baza unei programării prealabile, anunță Agenția Servicii Publice. Astfel, persoanele juridice care solicită mai mult de cinci servicii, obțin posibilitatea programării prealabile la Centrul Multifuncțional Chişinău-3 de pe str. Mihail Sadoveanu nr. 17. Programarea prealabilă asigură accesul prioritar la serviciile ASP.

Primul bilanț al activității noii instituții publice „Centrul de Tehnologii Informaţionale în Finanţe” (CTIF), create în anul 2018 în contextul reformei administrației publice promovate de Guvern prin fuziunea a trei întreprinderi de stat – „Fintehinform”, „Fiscservinform” și „Vamservinform”, precum și principalele priorități ale acesteia pentru anul 2019, au fost consemnate de directorul CTIF, Corneliu Jaloba, într-un interviu publicat pe portalului curentul.md. Potrivit directorului CTIF, în cele cinci luni de activitate (reorganizarea și fuziunea întreprinderilor menționate a fost finalizată la 1.08.2018) instituția a reușit să obțină două rezultate importante: a asigurat continuitatea în

Potrivit Codului de procedură penală (CPP), persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin acţiunile interzise de legea penală pot intenta o acţiune civilă privitor la despăgubire prin: 1) restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori nimicite în urma săvârșirii faptei interzise de legea penală; 2) compensarea cheltuielilor pentru procurarea bunurilor pierdute ori nimicite sau restabilirea calității, aspectului comercial, precum și repararea bunurilor deteriorate; 3) compensarea venitului ratat în urma acțiunilor interzise de legea penală; 4) repararea prejudiciului moral sau, după caz, a daunei aduse reputației profesionale.