Cu ce dată sunt calculate obligațiile vamale în cazul importului mărfii: data traversării frontierei, data validării declarației vamale (stocării declarației) de către autoritatea vamală sau data indicată în invoce?

Care este cota TVA pentru energia electrică furnizată spațiilor cu destinație nelocativă, și anume pentru spațiile de parcare în clădirile multietajate?

Potrivit art. 15 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012), în cazul insolvabilității debitorului din culpa fondatorilor (membrilor) lui, a membrilor organului executiv sau a unor alte persoane care au dreptul de a da indicații obligatorii pentru debitor ori care pot influența în alt mod acțiunile debitorului (insolvabilitate intenționată), aceștia poartă răspundere subsidiară solidară față de creditori în măsura în care bunurile debitorului sunt insuficiente pentru executarea creanțelor creditorilor. Conform art. 247 din Legea nr. 149/2012, în sensul prezentei legi, membri ai organelor de conducere ai debitorului pot fi:

Întreprinderea, în baza contractului de consignație, comercializează mărfurile confiscate de către autoritățile abilitate cu astfel de funcții. Recompensa întreprinderii constituie comisionul. Ținând cont de faptul că în raport cu relațiile de consignație se aplică noțiuni similare relațiilor realizate în cadrul contractului de comision, urmează oare a se lua în calcul, la aprecierea pragului de înregistrare în calitate de plătitor TVA, valoarea mărfurilor comercializate? Care este specificul aprecierii pragului de înregistrare TVA în cazul comercializării altor categorii de mărfuri realizate în cadrul contractului de consignație?

Prin Legea nr. 141/2020 au fost promovate amendamente la Legea insolvabilității nr. 149/2012, inclusiv în partea ce ține de registrul cauzelor de insolvabilitate. Astfel, conform prevederilor art. 250 din Legea insolvabilității, Registrul cauzelor de insolvabilitate este ţinut în conformitate

În cadrul ședinței din 27 februarie 2023, prin Dispoziția nr. 61 a aprobat modificări și completări la prevederile pct. 1 din Decizia nr. 45, ce au fost elaborate în vederea asigurării securității RM și stabilității sectorului financiar, precum și în scopul excluderii riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului.

Este în drept întreprinderea să încaseze de la gospodăria țărănească (persoană fizică) plăți în numerar în sumă ce depășește 10000 de lei, ținând cont de prevederile art. 6 din Legea nr. 845/1992?   Conform art. 6 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, întreprinderea, în conformitate cu legislația în vigoare, are dreptul: - să efectueze în raport cu întreprinderi plăți în numerar în sumă ce nu depășește 10 000 de lei pentru fiecare tranzacție, dar nu mai mult de 100 000 de lei lunar;

Legislaţia în vigoare a Republicii Moldova nu stabileşte limite maxime de efectuare a tranzacţiilor în numerar de către întreprinderi în raport cu persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător. Deși art.10 pct. 5 din Legea nr. 845 stipulează că întreprinderile sunt obligate să nu depășească limita decontărilor în numerar (sumă cumulativă de 100 mii de lei lunar), această prevedere nu se aplică pentru decontările cu cetăţenii, gospodăriile ţărăneşti (de fermier), titularii de patente de întreprinzător şi cu bugetul public naţional.

Persoana juridică plătitoare de TVA importă animale vii și achită servicii de transport internațional și servicii veterinare prestate de nerezidenți, aceste servicii fiind cu cota de TVA 0%. Ulterioar, animalele sunt vândute pe teritoriul Republicii Moldova. Care este regimul TVA în situația descrisă?

În Monitorul Oficial din 28 august curent a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 423 din 15 august 2020 cu privire la aprobarea formularului dării de seamă privind calcularea contribuției obligatorii în Fondul Viei și Vinului și a Modului de completare și prezentare a dării de seamă privind calcularea contribuției obligatorii în Fondul Viei și Vinului.     Obligația de prezentare a dării de seamă, conform art.323 alin. (4) din Legea viei şi vinului, o au:

Întreprinderea individuală deține 60% din capitalul statutar al SRL, în timp de persoana fizică, care este și fondatorul ÎI, deține 40%. Cum procedăm în cazul vânzării de către ÎI a celor 60% din capitalul social persoanei fizice (fondator)?

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 4.8: Redevenţe și drepturi de licenţă conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord   1. Importatorul „I” încheie un contract de licenţă/ redevență cu deţinătorul licenţei „L” stabilit în ţara „X”, conform căruia „I” este de acord sa îi plătească lui „L” o redevență forfetară pentru fiecare pereche de încălţăminte importată în ţara de import și care are marca de fabrică a lui „L”. Titularul licenţei „L” pune la dispoziţie lucrările de artă și design legate de marcă. Importatorul „I” încheie un alt contract de vânzare cu producătorul „M” din ţara „X” pentru cumpărarea încălțămintei produse de „M” sub marca lui „L”, pe baza lucrărilor de artă și design realizate de „L” și furnizate de „I”. Producătorul „M” nu a încheiat un contract de licenţă cu „L”. Contractul de vânzare dintre „M”și „I” nu prevede plata unei redevenţe. Între producător, importator și titularul licenţei nu există nicio legătură.

În ultimii ani, se constată o creștere semnificativă a numărului de persoane care construiesc locuințe cu forțe proprii. Acest fenomen se explică atât prin dorința de a reduce costurile, cât și prin necesitatea adaptării construcției la nevoile individuale ale fiecărei

Joi, 26 decembrie, Parlamentul, în cadrul ședinței plenare, a votat în lectura a doua și a treia proiectul legii pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica fiscală și vamală), în temeiul căruia prevederile Legii nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar și pentru modificarea unor acte normative, se vor aplica din 1 aprilie 2025, adică,

Se propune introducerea unui regim special pentru importurile și livrările de gaze naturale prin rețele de gaze naturale și de energie electrică, potrivit căruia locul livrării de gaze prin rețelele de gaze naturale și a energiei electrice, înainte ca bunurile să ajungă în etapa finală de consum, trebuie să fie locul în care clientul și-a stabilit sediul activității economice.

Pot primi restituirea taxei de stat achitate pentru serviciul de apostilă dacă am primit refuz la executarea serviciului? Dacă da, care este mecanismul? În conformitate cu prevederile noțiunii prevăzute la art. 1 din Legea taxei de stat nr. 213/2023

(Continuare. Partea I în nr.  2(65) 2021) Activitatea Asociațiilor de economii și împrumut (AEÎ), care activează în calitate de agent de plată (AP) și prestează servicii de eliberare a mijloacelor bănești Beneficiarilor1  din remiteri de bani, expediate de Plătitori2 prin Sistemele de remiteri de bani, existente constă în eliberarea mijloacelor bănești în numerar prin casierie - la ghișeul AP.

În această perioadă, companiile, indiferent de dimensiunea sau domeniul lor de activitate, își definitivează obiectivele pentru anul ce urmează și stabilesc resursele și modalitățile prin care le pot realiza. Fie că își propun să crească vânzările, să se extindă sau să se digitalizeze, colaborarea angajaților la întregul lor potențial este esențială.

Pe parcursul anului 2019, Consiliul Concurenței a realizat 74 de investigații cu privire la încălcarea legislației concurențiale, dintre care 24 au fost finalizate,  potrivit Raportului privind activitatea Consiliului Concurenței pentru anul 2019,  publicat pe pagina web a instituției.   Astfel, principalele încălcări examinate și constatate se referă la acțiuni anticoncurențiale ale autorităților publice, concentrări economice nenotificate, acțiuni de concurență neloială și abuz de poziție dominantă.

Combaterea fenomenului de „spălare a banilor” este o activitate prioritară a cadrului de reglementare național, iar cerințele specifice de respectare a legislației în acest domeniu sunt