Dezvoltarea afacerilor și forța de muncă, protecția consumatorului, calitatea produselor și serviciilor, domeniul construcțiilor, amenajarea teritoriului și urbanism, tehnologia informației, securitate și eficiență energetică, transport și infrastructura drumurilor sunt domenii de activitate ale Guvernului cu relevanță directă asupra obiectivelor dezvoltării economice durabile și incluzive. Acestea sunt incluse în documentele de politici publice monitorizate de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Autoritatea a prezentat viziunea privind documentul de planificare strategică racordat la strategia națională „Moldova 2030” în cadrul unei ședințe cu participarea Primului ministru, Ion Chicu, ministrului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju, ministrului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Viorica Dumbrăveanu.

Afirmația a fost enunțată în cadrul conferinței finale a proiectului regional cu genericul Ecologizarea economiei în Vecinătatea Estică EaP – Green, componenta achiziții publice durabile, care a avut loc astăzi. În cadrul evenimentului au fost discutate perspectivele de dezvoltare a sectorului de achiziții publice durabile în țara noastră, precum și prezentate practici internaționale în acest sens.

Începînd cu 01.01.2018 prin Legea nr.288 din 15.12.2017 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative a fost abrogat art. 511 din Codul fiscal nr.ll63-XIII din 24.04.1997.

Entitatea „Y” SRL beneficiază de servicii de elaborare şi mentenanță a website-ului entității prestate de nerezidentul „X” (rezident al Turciei). Serviciile respective sunt prestate de către nerezident de la distanță prin intermediul internetului. Este oare obligată entitatea să rețină la sursă impozit pe venit din plățile efectuate în folosul nerezidentului sau nu? Conform prevederilor art. 91 alin. (1) liniuța întâi din CF, persoanele menționate la art. 90 din CF rețin şi achită un impozit în mărime de 12% din plățile direcționate spre achitare nerezidentului aferente veniturilor de la art. 71 din CF.

Actualmente, legislația vamală a Republicii Moldova este formată din Codul vamal (CV), Legea cu privire la tariful vamal, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, alte acte legislative și normative elaborate întru executarea actelor legislative menționate și o serie de acte legislative sau normative de specialitate ce conțin, de asemenea, norme din domeniul vamal.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova anunță că termenul de depune a cererilor pentru agenții economici care doresc să aplice la Proiectul „Infrastructura calității în contextul DCFTA”, finanțat de UE, este extins. Astfel, termenul-limită de depunere a cererilor este prelungit până la 28 februarie 2019. Companiile decise să profite de un pachet de consultanță gratuită care vizează aprofundarea cunoștințelor privind DCFTA și procesele de export, sunt în drept să depună cererea respectivă.

Legislația penală și procesual-penală a Republicii Moldova garantează dreptul de a se apăra fiecărei persoane care este bănuită de săvârșirea unei infracțiuni sau în privința căreia este intentat un proces penal. Apărarea are drept scop combaterea, în tot sau în parte, a învinuirii ori a atenuării pedepsei, apărării drepturilor şi intereselor persoanelor bănuite sau învinuite, precum şi reabilitării persoanelor supuse ilegal urmăririi penale. Codul de procedură penală instituie dreptul persoanei de a fi asistată sau reprezentată pe tot cursul procesului de un apărător, astfel că organul de urmărire penală şi instanţa sunt obligate să asigure bănuitului, învinuitului, inculpatului dreptul la asistenţă juridică calificată din partea unui apărător ales de el.

1. (29.6.15) Care este modalitatea de prezentare a dării de seamă anuale (forma UNIF) pentru perioada fiscală 2018?

În contextul intrării în vigoare la 1 iulie 2016 a Acordului de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora (Acordul), pe de altă parte, semnat în septembrie 2014 la Vilnius, Lituania, un interes sporit îl prezintă atât prevederile acestuia, cât şi baza juridică şi procesuală europeană la care urmează a fi ajustate legislația şi procedurile autohtone.

În cazul în care persoana fizică a donat bunul imobil prin contract de donație către fiul/fiica, apare obligația de achitare a impozitului pe venit și, respectiv, de depunere a declarației? Potrivit prevederilor art. 40 alin. (5) din Codul fiscal (CF), creşterea sau pierderea de capital nu este recunoscută în scopuri fiscale în cazul încheierii unui contract de donaţii între rude de gradul I, precum şi între soţi. Totodată, conform prevederilor art. 20 lit. i) din CF, patrimoniul primit de către persoanele fizice ale Republicii Moldova cu titlu de donaţie sau de moştenire reprezintă sursă de venit neimpozabilă.

Conform art. 92 alin. (2) din Codul fiscal, veniturile achitate și impozitul pe venit reținut la sursa de plată se reflectă în Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (forma IPC18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 126 din 4 octombrie 2017.

Fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărimea stabilită la art. 901 alin. (33) din Codul fiscal din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive, în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.

Declaraţia aparţine Secretarului General al Uniunii Internaționale a Transporturilor Rutiere (IRU), Umberto de Pretto, care a avut o întrevedere cu Prim-ministrul Pavel Filip. Umberto de Pretto a menţionat amplasarea geografică favorabilă a Republicii Moldova din punct de vedere al dezvoltării transporturilor auto de tranzit, încurajând autorităţile să valorifice pe deplin acest potenţial.

Donarea unor bunuri în folosul persoanelor fizice se efectuează prin încheierea unui contract de donaţie, în conformitate cu prevederile art. 1198 din Codul civil. În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donaţie (donatorul) se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării.

În conformitate cu prevederile art. 21 alin. (4) din Codul fiscal, persoana fizică care nu desfăşoară activitate de întreprinzător se consideră drept persoană care a obţinut venit în mărimea sumei mijloacelor băneşti donate, în partea în care suma totală depăşeşte venitul pe parcursul perioadei fiscale în care a fost făcută donaţia. Prevederile menționate nu se extind asupra persoanelor care fac donaţii persoanelor care au calitatea de rudă, afin de gradul I, precum şi calitatea de soţ/soţie.

Noi dorim să transformăm Republica Moldova într-o platformă atractivă pentru investiții, într-un centru regional, capabil să furnizeze produse și servicii de calitate atât pentru piața internă, cât și cea externă. Declarația a fost făcută de viceprim-ministrul, Octavian Calmîc, ministru al Economiei și Infrastructurii, în cadrul unui mic dejun de afaceri cu membrii Asociației Investitorilor Străini (FIA).

1. (29.4.34) Poate fi efectuată atestarea venitului și a impozitului pe venit achitat de nerezidenții Republicii Moldova pe formularele eliberate de alte state?

Serviciul Fiscal de Stat a inițiat, la nivel de conducere, o serie de întruniri cu reprezentanți ai mediului de afaceri. Scopul acestora este sporirea încrederii cetățenilor în administrația fiscală, consolidarea relațiilor dintre contribuabili și Serviciul Fiscal de Stat, precum și menținerea unui dialog constant cu mediul de afaceri.

Consiliul Concurenței a făcut publică Decizia Plenului consiliului nr. ASER-13 din 7 martie 2019, prin care constată că măsura de sprijin acordată sub formă de reducere a venitului impozabil cu o sumă calculată prin înmulţirea salariului mediu lunar pe ţară din anul precedent anului fiscal de gestiune la creşterea numărului mediu al salariaţilor în anul fiscal de gestiune faţă de anul precedent, dar nu mai mare de venitul impozabil prevăzută la art. 24 alin. (16) din Legea nr. 1164 din 24.04.1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului Fiscal al Republicii Moldova, nu constituie ajutor de stat în sensul art. 3 al Legii nr. 139 din 15.06.2012 cu privire la ajutorul de stat și urmează a fi exclusă din lista schemelor de ajutor de stat existente, care se prezintă anual Consiliului Concurenței de către Serviciul Fiscal de Stat.

Întreprinderea de Stat „Agenția Informațională de Stat „Moldpres” va fi reorganizată prin transformare în instituție publică. Ieri cabinetul de miniștri a aprobat o hotărâre în acest sens. Astfel, Agenția „Moldpres” va fi o instituție publică, în care Cancelaria de Stat exercită funcția de fondator. Întreprinderea va activa în baza principiilor de autogestiune și va deține conturi bancare în contul unic trezorerial al Ministerului Finanțelor.