În Monitorul Oficial din 16 noiembrie curent a fost republicată Legea privind achizițiile publice. Conform documentului, prevederile acestei legi nu se aplică contractelor de achiziţii publice atribuite de autorităţile contractante care îşi desfăşoară activitatea în sectorul energetic, al apei, al transporturilor şi al serviciilor poştale, acestea fiind reglementate de alte acte normative, contractelor care au ca obiect servicii de cercetare şi de dezvoltare, altele decât cele ale căror beneficii revin exclusiv autorităţilor contractante pentru uz propriu în cadrul propriilor activităţi, cu condiţia că serviciile prestate sunt integral remunerate de către autoritatea contractantă, iar preţul lor nu depăşeşte prețurile de pe piață sau se află în limitele acestora.

Stabilirea unor noi tipuri de proceduri de achiziție La 27 iulie curent Parlamentul a aprobat în lectură finală Legea nr. 169 pentru modificarea şi completarea Legii privind achizițiile publice nr. 131 din 03.07.2015 (Legea nr. 131). Un aspect important ce ține de modificarea Legii nr. 131 este stabilirea unor noi tipuri de proceduri de achiziție în cazul serviciilor sociale şi altor servicii specifice.

Persoanele fizice care desfășoară activitate profesională sunt impozitate conform regimului prevăzut de capitolul 101 al titlului II din CF. Subiecţi ai impunerii conform cap. 101 al titlului II din CF sunt persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiţiei şi în domeniul sănătăţii .

Efortul autorităților depus pentru digitalizarea continuă a economiei, inclusiv crearea condițiilor pentru dezvoltarea și reglementarea comerțului electronic, este reflectat în proiectul de lege cu privire la modificarea unor acte normative (peste 20 de acte legislative, inclusiv în Codul fiscal). Acesta a fost elaborat de  Ministerul Economiei cu suportul Consiliului Economic de pe lângă Prim-ministru și al USAID Moldova.   Astfel, autorii propun modificarea art. 697 din CF (regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități independente desfăşurate în domeniul comerţului cu amănuntul (cu excepţia mărfurilor supuse accizelor)). În cazul utilizării metodelor de acceptare a plăților fără numerar, se propune o diferențiere a limitei veniturilor din vânzări permise de a fi realizate

În conformitate cu Legea nr. 169 din 26 iulie 2018 pentru modificarea Legii nr. 131/2015 privind achiziţiile publice, care a intrat în vigoare de la 1 octombrie 2018, Legea nr. 131/2015 transpune parțial Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achiziţiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 94/65 din 28 martie 2014, cu modificările operate prin Regulamentul delegat (UE) 2017/2365 al Comisiei din 18 decembrie 2017 de modificare a Directivei 2014/24/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce priveşte pragurile de aplicare pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziţii publice.

Pentru anii 2021-2022 autoritățile își propun realizarea acțiunilor ce au ca scop stabilitatea finanțelor publice și restabilirea finanțării externe. Acestea sunt incluse în Planul de acțiuni al Guvernului și au fost prezentate și discutate astăzi, 9 septembrie, în cadrul consultărilor publice organizate de Ministerul Finanțelor.   După cum a menționat ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, principalul obiectiv pentru domeniul finanțelor publice este restabilirea finanțării externe, care este elementul major în asigurarea stabilității financiare a țării și finanțării cheltuielilor bugetare.

Planul de acțiuni al Executivului pentru anii 2021-2022 a intrat în vigoare, Hotărârea Guvernului nr. 235 din 13 octombrie 2021 cu privire la aprobarea acestuia fiind publicată în Monitorul Oficial din 5 noiembrie curent. Documentul a fost elaborat în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă setate în Programul de guvernare și conține acțiuni specifice pentru 24 de domenii1.   Astfel, la capitolul finanțe publice obiectivul-cheie este gestionarea eficientă, prudentă, transparentă și corectă, asigurarea stabilității bugetar-fiscale, alocarea resurselor financiare publice în strânsă corelare cu prioritățile de politici, precum și accesarea asistenței externe pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Ajustarea normelor naționale la standarde și bune practici internaționale în domeniu sunt scopurile proiectului noii legi cu privire la publicitate înregistrat în Parlament. Potrivit autorilor, elaborarea proiectului a fost dictată de necesitatea îmbunătățirii reglementarilor în domeniu, ce vor contribui la crearea unui climat adecvat de dezvoltare a pieței de publicitate în care să primeze responsabilitatea socială a tuturor actorilor implicați în activități publicitare. De menționat că la momentul de față sectorul este reglementat de Legea cu privire la publicitate nr. 1227/1997.   Inițiativa concretizează obiectul reglementărilor în domeniu (relațiile între furnizorii, producătorii, distribuitorii, difuzorii și consumătorii de publicitate); adaptează terminologia din legislația naționala în domeniu la terminologia europeana si internaționala. În acest context, este semnificativ extins spectrul noțiunilor utilizate si definite.

Care sunt condițiile specifice de desfășurare a comerțului cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător? Legea nr. 93-XIV din 15.07.1998 cu privire la patenta de întreprinzător (Legea nr. 93/1998), reglementează desfășurarea unor genuri de activitate de întreprinzător printr-un sistem simplificat de înregistrare, impozitare, evidență şi de dări de seamă în baza utilizării patentei de întreprinzător. Totodată, aferent desfășurării genurilor de activitate de comerț cu amănuntul, menționate la pozițiile 1.1 şi 1.2 din anexa la Legea nr. 93/1998, legiuitorul prevede careva condiții specifice și, anume:

La data de 11 octombrie curent, în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă erau înregistrate 10847 locuri de muncă vacante, în creștere comparativ cu numărul înregistrat acum o lună, când erau 10469 locuri vacante. Cel mai mare număr de locuri libere este înregistrat în capitală – 5020 și în mun. Bălți – 1021, iar cel mai mic – în Sângerei (33). În UTAG agenții economici au declarat 245 locuri vacante.   Potrivit datelor, pentru persoanele cu nivel de instruire superior şi mediu de specialitate sunt disponibile 1700 locuri de muncă vacante, constituind circa 16% din numărul total.

Regulamentul privind achizițiile publice de lucrări, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 669 din 27.05.2016 (HG nr. 669/2016), stabileşte la pct. 45 condițiile cumulative ce urmează a fi întrunite obligatoriu de către autoritatea contractantă la inițierea unei proceduri de achiziții publice de lucrări, una dintre care şi anume subpct. 3) impune obligația de a fi asigurată elaborarea, verificarea şi aprobarea, în modul stabilit, a documentației de proiect şi deviz.

Sistemul achizițiilor publice din Republica Moldova se confruntă cu anumite provocări ce țin de lipsa personalului calificat, precum și de programe educaționale ce ar spori competențele angajaților din domeniu. În acest context, autoritățile au elaborat și propun pentru consultări publice proiectul ordinului Agenției Achiziții Publice (AAP) cu privire la aprobarea Regulamentului privind certificarea în domeniul achizițiilor publice. Elaborarea cadrului normativ de reglementare a procesului de certificare, stabilirea instituției de învățământ pentru desfășurarea procesului de instruire, a programului de instruire și aprobarea candidaților vor fi puse în sarcina AAP.  

Potrivit art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător.

În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce are ca scop stimularea creării și dezvoltării întreprinderilor sociale. În primul rând, autorii propun scutirea întreprinderilor sociale de la plata taxelor locale, precum și de la plata impozitului pe venit. În nota proiectului se menționează că scutirea de la impozitul pe venit este unul din stimulentele principale utilizate la nivel european pentru încurajarea antreprenoriatului social.

Companiile din Republica Moldova menționează că lipsa forței de muncă calificate se resimte tot mai acut și solicită suportul autorităților în aplicarea unor mecansime de stimulare prietenoase angajatului. În acest context, astăzi, 12 octombrie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru a fost prezentat un studiu asupra stimulării salariaților pentru practicarea sportului și participarea la diverse activități culturale și facilitarea activității companiilor care investesc în sport, prin intermediul stimulentelor fiscale atât pentru agenții economici care stimulează salariații în practicarea sportului, cât și a companiilor care investesc în sport.

Entitățile autohtone, în conformitate cu prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate (în continuare – SNC) și art. 22 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare – Legea nr. 287/2017), sunt obligate să prezinte nota explicativă (ca parte componentă a situațiilor financiare), iar entitățile mijlocii, entitățile

Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) informează că, după derularea celui de-al III-lea apel aferent Subvențiilor în Avans, au fost recepționate 21 de dosare, examinate de către Comisia de evaluare și selecție a planurilor de afaceri. Trei dosare au fost declarate neeligibile de către Direcția administrarea și aprobarea proiectelor din cadrul AIPA, deoarece nu au corespuns criteriilor prevăzute în cadrul normativ. Astfel, Comisia de evaluare și selecție a examinat și evaluat 18 dosare. Spre finanțare au fost acceptate 13 dosare, altele trei fiind declarate neeligibile din motiv că nu au fost respectate cerințele privind întocmirea dosarului de achiziție prin prezentarea a minimum trei cereri de oferte. Alte două dosare de solicitare a subvenției în avans, și anume pentru înființarea plantației de măceș, urmează a fi examinate suplimentar de către reprezentanții MADRM.

În acest articol ne propunem să analizăm modificările normative recente, adoptate prin Legea nr. 35 din 13.03.2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale) (în continuare – Legea nr. 35/2025), care a fost publicată în Monitorul Oficial (nr. 143, art. 139) din 19.03.2025. Scopul principal urmărit prin adoptarea modificărilor respective este

La data de 18.07.2025, în Monitorul Oficial al RM a fost publicată Legea nr. 187/2025 pentru modificarea unor acte normative, prin care au fost operate ajustări la Codul fiscal, Codul vamal și a alte acte normative, în vederea asigurării unui cadru legal mai clar și eficient pentru aplicarea prevederilor legislației fiscale și vamale. În cele ce urmează se propune trecerea în revistă a celor mai importante măsuri ce se regăsesc în Legea nr. 187/2025.

În Monitorul Oficial nr. 396-397 din 12 octombrie 2018 a fost publicată Hotărârea Guvernului privind aprobarea regulamentelor ce ţin de dezvoltarea sistemului de achiziții publice electronice. Este vorba despre: • Regulamentul privind acreditarea paltfomelor electronice de achiziții în cadrul Sistemului informațional automatizat „Registrul de stat al achizițiilor publice” (MTender)