Aspectele ce țin de dreptul la utilizare a scutirilor personale, precum și a celor pentru persoanele întreținute, de către angajați rămân actuale an de an, fiind solicitate precizări atât din partea contribuabililor persoane fizice (salariați), cât și din partea angajatorilor.

Orice persoană, săvârşind o faptă socialmente periculoasă prevăzută de Codul penal (CP), cauzează prejudicii societăţii. Toate relaţiile ocrotite de legea penală şi care sunt încălcate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, în teoria şi practica dreptului penal constituie obiectul infracţiunii. Obiectul juridic generic al infracţiunilor prevăzute la Capitolul X din CP, în care se regăsește și art. 2441 – Evaziunea fiscală a persoanelor fizice, îl constituie relaţiile sociale cu privire la economia națională, bazate pe principiile de desfășurare a activității economice: libertatea activității, exercitarea acesteia în temeiuri legale, concurența loială a subiectelor, buna-credință a subiectelor, interzicerea formelor vădit infracționale ale conduitei subiectelor activității economice.

Prin Legea nr. 313/2024 au fost aprobate o serie de modificări la Legea insolvabilității nr. 149/2012. Printre principalele modificări se numără: - introducerea plafonului de 10 salarii medii pe economie de la care poate fi iniția procedura de

Astăzi, 17 noiembrie, în cadrul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, a avut loc ședința Grupului de lucru nr. 2 „Facilitarea comerțului transfrontalier”, în cadrul căreia reprezentanții mediului de afaceri au comunicat cu ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, privind provocările din domeniul agriculturii.

Serviciul Fiscal de Stat (Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Basarabeasca — la momentul efectuării controlului), a efectuat la Instituția Medico-Sanitară Publică ,,Centrul de Sănătate Basarabeasca” (IMPS) un control fiscal la fața locului prin metoda verificării tematice privind constatarea venitului din realizarea obținută în urma pretinsei activități fără licență în activitatea farmaceutică pentru perioada 19 aprilie 2014 -13 mai 2015. Ulterior, a fost întocmit un act de control, potrivit căruia, conform registrelor valorilor materiale realizate și registrelor contabile, s-a constatat că IMSP pentru perioada supusă verificării, a realizat medicamente cu amănuntul populației în sumă de 3,3 mil. lei, iar în baza facturilor fiscale a realizat medicamente Companiei Naționale de Asigurare în Medicină, în aceeași perioadă, în sumă totală de 1,14 mil. lei.

Guvernul susține interzicerea, prin sancțiune, a utilizării/comercializării pungilor de plastic și a altor obiecte de unică folosință fabricate din plastic, cu excepția celor biodegradabile. În acest sens, ieri, 1 august, cabinetul de miniștri a aprobat avizul asupra proiectului de lege pentru modificarea Codului contravențional. Inițiativa legislativă propusă de un grup de deputați, prevede sancționarea, cu amendă de la 60 la 90 u.c. aplicată persoanei fizice și cu amendă de la 120 la 240 u.c. aplicată persoanei juridice, pentru utilizarea/comercializarea pungilor din plastic cu grosimea peretelui egală sau mai mare de 50 de microni, a farfuriilor, paharelor și altor accesorii ale serviciilor de masă, precum și a bețișoarelor de unică folosință fabricate din plastic, cu excepția celor biodegradabile.

În jurisprudență proprirea este definită ca o procedură indirectă care dă posibilitatea creditorului să urmărească sume de bani, titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale ce pot fi urmărite, datorate debitorului de o terţă persoană sau pe care acesta le va datora în viitor în baza unor raporturi juridice, precum şi bunurile mobile asupra cărora a fost aplicat sechestrul în procedura urmăririi mobiliare, deţinute de către terț în numele debitorului. Totodată, art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2019 (în continuare – Legea nr.149) oferă noțiunea de poprire drept procedură prin care administratorul insolvabilității/lichidatorul urmărește bunurile sau sumele datorate debitorului de către a treia persoană, iar recent Curtea Supremă de Justiție s-a expus asupra unor aspecte privind aplicarea instituției popririi în cadrul procesului de insolvabilitate.

Entitatea G SRL pe parcursul anului 2018 a beneficiat de servicii de consultanță referitoare la procesul de producere din partea specialiștilor străini. Cazarea specialiștilor a fost din contul entității G, care a calificat aceste cheltuieli drept cheltuieli de reprezentanță. Urmează de stabilit dacă entitatea a procedat corect în cazul dat.

Trebuie sau nu de informat Serviciul Fiscal de stat (SFS) în termen de 60 zile despre bunurile transmise la păstrare în temeiul unui contract de depozit? Prin contract de depozit o parte (deponent) se obligă să predea pentru păstrare, pe o perioadă determinată sau nedeterminată, bunul mobil celeilalte părți (depozitar), iar depozitarul se obligă să păstreze bunul mobil şi să-l restituie la cerere (art. 1537 din Codul civil).

În luna septembrie 2019, Curtea constituțională (CC) a fost sesizată referitor la examinarea constituționalității prevederilor art.8 alin.(2) lit.c) și art.2541 din Codul fiscal (CF). Normele a căror constituționalitate a fost supusă examinării prevăd: Art.8 alin.(2) lit.c) din Codul fiscal: Contribuabilul este obligat să țină contabilitatea conform formelor și modului stabilit de legislatie, să întocmească și să prezinte Serviciului Fiscal de Stat și serviciului de colectare a impozitelor si taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislație, să asigure integritatea documentelor de evidență în conformitate cu cerintele legislatiei.

O companie din RM s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere privind încasarea prejudiciului de la un salariat (șofer), angajat prin contract individual de muncă și contract de răspundere materială deplină, ulterior fiind semnat și un contract pentru folosirea cardului bancar – proprietate a companiei în situații de lucru. Prin act de predare-primire, șoferul a primit de la companie, pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, automobil și semiremorcă de mare tonaj.

Conform art. 10 pct. 5 din Legea nr. 845-XII din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, faţă de întreprinderi şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, care efectuează decontări în numerar în sumă ce depăşeşte cumulativ 100 mii lei lunar, în baza obligaţiilor lor financiare, încălcând modul stabilit de decontare prin virament, precum şi care efectuează decontări în numerar şi prin virament prin intermediari, indiferent de suma decontării efectuate, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) aplică sancţiuni pecuniare în proporţie de 10 la sută din sumele plătite, iar sumele amenzilor sunt vărsate în bugetul de stat.

SC „X” SRL prezenta şi difuza prin internet informaţie publicitară despre activitatea de proiectare pentru toate categoriile de construcţii, pentru urbanism, instalaţii şi reţele tehnico-edilitare, reconstrucţii, restaurări, construcţii de clădiri sau construcţii inginereşti, instalaţii şi reţele tehnico-edilitare etc., inclusiv plasarea şi difuzarea informaţiei publicitare de proiectare a tuturor sistemelor. Cu toate acestea, la accesarea paginii www.licenţiere.gov.md, compartimentul „verifică licenţa” şi indicarea datelor SC „X” SRL s-a constatat lipsa deţinerii licenţei, prin ce se încălca prevederile art.8 alin.(1), (3), (9), (11) lit.c) și art.10 alin.(1) lit.g) a Legii nr.1227 din 27.06.1997 cu privire la publicitate.

În anul 2018 două companii străine au depus o cerere de chemare în judecată cu privire la apărarea drepturilor exclusive asupra mărcilor, repararea prejudiciului material și moral împotriva SRL „X” din RM. Nerezidenții au indicat că dispun de mărci înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova. „X” dispune de un butic amplasat într-un centru comercial din mun. Chişinău, în care a organizat comerţul cu amănuntul al articolelor de încălţăminte sport care poartă mărcile companiilor străine, deşi acestea nu au încheiat nici un contract de distribuţie cu entitatea moldovenească, care ar avea ca obiect comerţul de produse ce poartă mărcile respective ale companiilor străine şi nu a avut niciodată anumite relaţii comerciale cu SRL „X”.

Contravențiile în cazul încălcării regulilor de construire a caselor cu un nivel în localităţile rurale, a căsuţelor de livadă în întovărăşirile pomicole, construcţia şi intervenţia neautorizată la clădirile existente ar putea fi constatate de Agenția pentru Supraveghere Tehnică (AST). Ieri, 17 iulie 2019, Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a avizat un proiect de lege pentru modificarea Codului contravențional, prin care se propune trecerea constatării contravențiilor menționate supra (art.178 și 179 din CC) din competența autorităților publice locale în cea a AST. Potrivit autorului inițiativei, deputatul Vasile Bolea, în cadrul AST există specialiști cu suficientă pregătire în domeniul dat, pe când APL nu dispun de competențele necesare în acest sens.

În urma efectuării cumpărăturii de control la entitatea D SRL aceasta nu a eliberat bonul de casă al MCC. Motivul invocat de persoana cu funcție de răspundere a entității este descărcarea temporară a acumulatorului mașinii de casă și control (MCC). Urmează a fi sancționată entitatea ca urmare a controlului și cum ar trebui să activeze aceasta în astfel de cazuri?

În anul 2018, pentru încălcarea modului de prezentare de către contribuabili a dării de seamă fiscale au fost aplicate amenzi în 9,5 mii de cazuri, cu 15,4% mai mult comparativ cu anul 2017. Biroul Național de Statistică a publicat informația cu privire la contravențiile constatate în anul 2018, conform căreia în anul trecut au fost constatate, per total, 426,3 mii contravenţii, cu 24,1 mii mai puține comparativ cu anul 2017. Astfel, au fost comise 51 mii contravenții ce afectează activitatea de întreprinzător, fiscalitatea, activitatea vamală și cea din domeniul valorilor imobiliare. Acestea reprezintă 12,2% din numărul total, micșorându-se, totuși, cu 5,6% comparativ cu anul precedent.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea pe ultimele pagini a informației de cultură generală, de data aceasta vă propunem curiozități fiscale, pagini din istorie despre impozitarea în Moldova Medievală, precum și conexiuni financiare.

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Proiectul a fost elaborat ca urmare a deciziei Prim-ministei, Natalia Gavrilița, privind reformarea cadrului normativ de reglementare a activității de întreprinzător, fiind format și un grup de lucru.