Moldova va încerca să pună capăt risipei alimentare. Mai multe instituţii de stat şi reprezentanţi ai sectorului privat au aprobat o foaie de parcurs pentru prevenirea pierderilor de alimente. Documentul a fost validat în cadrul unui atelier cu participarea Ministerului Agriculturii, Ministerului Economiei, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor desfășurat sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Agricultură şi Alimentaţie. La eveniment a fost prezentată o evaluare a proporțiilor, cauzelor și impactului pierderilor și risipei alimentare. Totodată, au fost studiate lanțurile cu alimentele selectate și au fost intervievați actorii implicați în acest proces. Printre aceștia: fermieri, procesatori și vânzători.

În conformitate cu prevederile art. 542 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii este venitul din activitatea operațională obținut în perioada fiscală de declarare. În scopul aplicării IVAO agentul economic urmează să determine obiectul impunerii prin aplicarea contabilității de angajamente reieșind din prevederile legislației contabile care reglementează tipurile de venituri ce se includ în activitatea operațională.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului consideră că produsele horticole autohtone ar putea fi mai competitive pe plan internațional datorită mobilității producătorilor (companii mici, suprafețe mici, adaptabilitate relativ ușoară) și promovării anumitor produse pe diverse piețe noi, de nișă, dar și poziționării geografice a țării. Avantaje competitive ar trebui să fie și implementarea tehnologiilor noi în domeniul producerii, post-recoltării și marketingului agricol. Prevederile sunt incluse în Programul de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2019-2025, propus de autoritate pentru consultări publice. Documentul reflectă politicile Guvernului cu privire la eforturile și intervenţiile în sectorul horticol, acestea fiind direcţionate spre dezvoltarea domeniului, care este extrem de important pentru economia națională, fiind inclus și în Strategia Națională de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2018-2020.

1. (29.2.8.2) Care este regimul fiscal pentru persoana fizică care efectuează donația mijloacelor bănești?

În conformitate cu prevederile art. 36 alin. (2) si (3) din Codul fiscal, pot fi deduse, numai donațiile făcute în scopuri filantropice sau de sponsorizare în favoarea autorităților publice și instituțiilor publice specificate la art. 51, a organizațiilor necomerciale specificate la art. 52 alin. (1), precum și în favoarea caselor de copii de tip familial,

În anul 2018, din totalul de 1292,5 mii locuinţe ce constituie fondul locativ al Republicii Moldova, apartamentele cu o cameră au constituit 10,2% din numărul celor înregistrate, cele cu două camere – 32,3%, cele cu trei camere – 36,4%, iar cu patru şi mai multe odăi – 21,1%, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Totodată, la 1 ianuarie 2019, suprafaţă totală a locuințelor în țara noastră a fost de 87751,3 mii m2. Pe medii de rezidenţă, în localităţile urbane au fost înregistrate 543,8 mii locuinţe cu suprafaţa totală de 38697,0 mii m2, ceea ce constituie 42,1% din totalul fondului locativ înregistrat. În localităţile rurale s-au înregistrat 748,7 mii locuinţe cu suprafaţa totală de 49054,3 mii m2 sau 57,9% din total.

Până la expirarea termenului-limită, care în acest an este ziua de 2 mai, de prezentare de către persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător a Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2018 au mai rămas 10 zile calendaristice. Amintim că obligația de a prezenta Declarația o au: – persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător și pe parcursul perioadei fiscale obțin venituri impozabile din orice surse aflate în Moldova și din orice surse aflate în afara țării pentru activitatea lor în Moldova;

Proprietatea privată (terenul) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.

În permisul de conducere ar putea fi menționată și subcategoria de vehicule, în cazul în care persoana deţine permis valabil pentru conducerea autovehiculelor din categoria de bază. Propunerea are ca scop asigurarea liberei circulaţii a deţinătorilor de permise moldoveneşti în trafic internaţional, prin preluarea unor practici internaţionale în acest sens. Ministerul Afacerilor Interne propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea Regulamentului cu privire la permisul de conducere, organizarea și desfășurarea examenului pentru obținerea permisului de conducere și condițiile de admitere la traficul rutier.

1. (29.1.10.6) Cum se reflectă în Declarația cu privire la impozitul pe venit a persoanei juridice donația mijloacelor bănești efectuată persoanei fizice sau altor persoane decît celor menționate în art. 36 alin. (2) din Codul fiscal?

În cazul înregistrării de către notar a contractului de vânzare-cumpărare a unui bun imobil, când apare obligația notarului de a prezenta Serviciului Fiscal de Stat informația prevăzută la art. 22611 din Codul fiscal și ce sumă va fi indicată – valoarea tranzacției sau valoarea estimată a bunului imobiliar?

Conform prevederilor art. 52 alin. (1) din Codul fiscal, la organizaţii necomerciale sunt atribuite organizaţiile înregistrate în conformitate cu legislaţia în vigoare

Care este regimul fiscal pentru persoana fizică care efectuează donație sub formă de mijloace bănești? Cum se reflectă această donație în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit? În conformitate cu prevederile art. 21 alin. (4) din CF, persoana care face o donaţie sub formă de mijloace băneşti se consideră drept persoană care a obţinut venit în mărimea sumei mijloacelor băneşti donate, cu excepţia sumei donate de persoana fizică care nu desfăşoară activitate de întreprinzător în partea în care această sumă nu depăşeşte venitul impozabil.

Национальная комиссия по финансовому рынку и Национальное бюро статистики представили основные показатели рынка страхования за 2018 г. В прошлом году объем премий, которые собрали страховые компании Молдовы, достиг уровня 1,518 млрд леев, что на 5,3% больше, чем в 2017 г. Объем возмещений, при этом, увеличился на 6,2% по сравнению с 2017 г. и составил 537,5 млн леев. По данным НКФР, около 93,4% премий пришлось на общее страхование, 6,6% — на страхование жизни. Около 97,2% возмещений пришлось на общее страхование, 2,8% — на страхование жизни.

Ce obligații fiscale vor apărea la persoana fizică ce nu desfășoară activitate de întreprinzător în rezultatul donării unui bun imobil ce nu i-a servit contribuabilului ca locuință de bază?

În conformitate cu prevederile Legii cu privire la principiile de subvenționare a producătorilor agricoli nr. 276 din 16.12.2016 (Legea nr. 276/2016), subvenția este definită ca sprijin financiar nerambursabil şi neimpozabil acordat din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru susținerea investițiilor efectuate în producția agricolă şi în dezvoltarea infrastructurii rurale și care corespund criteriilor de eligibilitate.

Persoana juridică efectuează donaţii în folosul persoanelor fizice sub formă de mijloace bănești, care nu sunt deductibile. Se reţine în cazul dat impozitul la sursa de plată? Cum se reflectă în Declarația cu privire la impozitul pe venit a persoanei juridice donația mijloacelor bănești efectuată persoanei fizice?

A mai expirat o săptămână din luna aprilie, ceea ce ne apropie tot mai mult de termenul-limită de depunere a Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru persoanele fizice ce nu practică activitatea de întreprinzător. Pe parcursul ultimelor 7 zile Publicația Periodică ”Monitorul Fiscal FISC.md” a oferit cititorilor săi 14 răspunsuri la întrebările care pot apărea în procesul de perfectare a declarației respective, cu exemple concrete și pe înțelesul tuturor. Cele mai solicitate au fost aspectele privind determinarea creșterii de capital de către persoanele fizice cetățeni, fiind solicitat de către 1406 persoane la momentul scrierii sintezei, donația prin prisma impozitului pe venit, impozitarea veniturilor obținute în baza unui contract de prestări servicii etc.

Venitul impozabil sub formă de creștere de capital s-a modificat de la 50% la 20%. Cum urmează a fi aplicate aceste modificări în contextul celor două etape? Creșterea de capital reprezintă o sursă de venit impozabilă, care se determină ca urmare a înstrăinării activelor de capital. Este necesar să remarcăm că active de capital sunt: a) acţiunile, obligaţiunile; b) proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător;

§1. INTRODUCERE Codul civil al R. Moldova, în redacția adoptată la 6 iunie 2002 (pe care în continuare –„redacția anterioară”), deși avea o reglementare oarecum bună și detaliată a rezoluțiunii contractului, nu tot timpul era clară și unitară. Legea privind modernizarea Codului civil (CC) și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie 20181 (în continuare – „Legea de modernizare”), introduce un nou capitol în Cartea a 3-a, Titlul I, al CC, denumit Neexecutarea obligației, care cuprinde art. 901-946. El este unul din capitolele-cheie ale modernizării propuse la CC. În primul rând, fiindcă reglementările sale înlocuiesc complet nu doar fostul capitolul V (Efectele neexecutării obligației), ci