În ultima perioadă din partea contribuabililor tot mai frecvent este sesizată întrebarea cu privire la calcularea corectă a termenului de declarare a subdiviziunii la Serviciul Fiscal de Stat, din dorința de a evita aplicarea sancțiunilor în privința acestora.   Amintim că, în conformitate cu art.161 alin.(8) din Codul fiscal (CF), la adoptarea deciziei despre schimbarea sediului şi/sau despre constituirea subdiviziunii, contribuabilul, în termen de 60 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate (posesie, locaţiune), informează SFS despre schimbarea sediului său şi/sau prezintă informaţiile iniţiale, iar ulterior informează despre modificările cu privire la sediul subdiviziunii sale, precum şi despre sistarea temporară a activităţii acesteia.

În relațiile comerciale, începând cu procesul de negocieri și chiar la încheierea contractului, părțile tind să descrie exact toate regulile, drepturile, obligațiile și modul de realizare a acestora, astfel încât contractul încheiat să devină legea acestora și să guverneze relațiile născute din contract.   Cu toate că intrarea într-o relație comercială presupune din start atingerea scopului urmărit prin încheierea contractului, nu este exclusă apariția unui impediment care să nu permită realizarea obligațiilor conform înțelegerii inițiale.

„Atât sprijinul financiar, cât și instruirea sau consultanța specializată pentru replanificarea resurselor, digitalizarea afacerii și intrarea pe piețe noi sunt extrem de importante pentru a minimiza efectele crizei. În acest sens, Ministerul Economiei și Infrastructurii împreună cu ODIMM au lansat mai multe instrumente de suport destinate antreprenorilor afectați de criză. Totodată,  în momentul de față lucrăm la dezvoltarea primului Mecanism de Avertizare Timpurie care va oferi servicii de consultanță și mentorat pentru companiile aflate în dificultate”, a declarat Iulia Costin la evenimentul dedicat Proiectului transnațional DanubeChance2.0, în cadrul căruia peste 30 de antreprenori din Republica Moldova au beneficiat de un program educațional privind depășirea crizei în afaceri.

Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 1164 din 25 octombrie 2012 cu privire la aprobarea formularului Declaraţiei privind TVA şi a Modului de completare a Declaraţiei privind TVA va fi modificat, ținând cont de recentele intervenții în Codul fiscal pentru anul 2020. Astfel, atât în formularul Declarației, cât și în modul de completare a acestuia va fi inclusă noțiunea de „taxare inversă”, care reglementează calcularea și plata TVA la buget de către cumpărător în cazul vânzării bunului de către agentul economic insolvabil (vânzător) unui alt agent economic (cumpărător), acesta având și dreptul la deducere. Astfel, prin intermediul introducerii principiului taxării inverse se urmărește evitarea prejudicierii bugetului, suma TVA fiind transferată prioritar.

De modul în care autoritățile publice inițiază și desfășoară procedurile de achiziții pentru propriile necesități, în mare parte, depinde eficiența utilizării banilor publici. Pierderile rezultate din achizițiile publice afectează grav dezvoltarea infrastructurii și serviciilor publice, ducând la deteriorarea mediului de afaceri și, nu în ultimul rând, afectând calitatea vieții cetățenilor. De asemenea, achizițiile publice reprezintă un domeniu propice pentru manifestarea corupției, care prin efectele multiple și complexe ale acesteia erodează statul pe toate dimensiunile sale.

Amintim contribuabililor că, pe data de  25 ianuarie 2021, survine termenul-limită de prezentare a: Notei de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajaților, precum şi plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul şi impozitul pe venit reținut din aceste plăti (Forma IALS18); Notei de informare privind impozitul reținut din alte surse de venit decât salariul achitate persoanelor nerezidente (Forma INR14); Notei de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către rezidentul parcului pentru tehnologia informației în folosul angajaților (Forma ISAPTI17).

Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. Potrivit autorilor, prioritatea acesteia pentru mediul de afaceri/societate este oferirea unui proces simplu, clar și comod de calculare și achitare a impozitelor și taxelor. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2020, pentru proprietatea întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate și, de la 1 ianuarie 2021, pentru proprietatea gajată, proprietatea ipotecată și proprietatea sechestrată se va aplica principiul taxării inverse. Aceasta presupune că, în cazul vânzării bunului de către agentul economic insolvabil (vânzător) unui alt agent economic (cumpărător),

Persoana fizică – cetățeanul RM a primit dividende de la o companie din România pe parcursul anului 2019. Dat fiind faptul că contribuabilul a dorit să-și onoreze obligațiunile în țara sa de rezidență, acesta a prezentat un document ce certifică că este rezidentul RM și, respectiv, aceste plăți nu au fost supuse impozitării la sursa de plată în România. Care este corectitudinea supunerii impozitării acestui venit, luând în considerație că între Guvernele Moldovei și României este încheiat un acord privind evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe capital? La ce cotă — 6%, 10% sau 12% — urmează a fi supus impozitării venitul menționat?

Autoritatea Națională de Integritate comunică că circa 47 mii de persoane și-au depus până la momentul actual declarațiile de avere și interese personale pentru anul 2019, ceea ce constituie circa 70% din numărul total al subiecților declarării. Termenul limită de depunere a acestor declarații este 31 martie, astfel, au mai rămas doar 8 zile la dispoziție. Pentru a se asigura că depun declarația corect, persoanele pot consulta pagina oficială a ANI, unde vor găsi Regulamentul privind modul de completare a declarației de avere și interese personale (DAIP) în formă electronică,

În condițiile situației epidemiologice în țară, Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) solicită clienților săi, în cazurile în care prezența acestora la oficiile de deservire ale instituției este obligatorie, să respecte întocmai regulile de prevenție și de igienă stabilite de autorități. CTIF informează persoanele juridice care doresc să perfecteze contracte de conectare la serviciile fiscale electronice și doritorii de a procura semnături electronice că aceștia au obligația să-și programeze vizitele la oficiul de deservire a clienților din mun. Chișinău, str. Constantin Tănase 6, etajul 3, la Centrul de apel al instituției, la numărul de telefon 022 822 222.

În conformitate cu prevederile art. 5 alin. 15) din Codul fiscal, reprezentanţă permanentă sau bază fixă reprezintă un loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfăşoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în Republica Moldova, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv: a) un loc de conducere, o filială, o reprezentanţă, o sucursală, o secţie, un oficiu, o fabrică, o uzină, un magazin, un atelier, precum şi o mină, o sondă petrolieră sau de gaze, o carieră sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale sau de cultivare a culturilor agricole;

Prin Legea nr.257/2020  cu privire la modificarea unor acte normative au fost instituite o serie de modificări în legislația fiscală și vamală, printre care se enumeră eliminarea prohibițiilor la importul autovehiculelor, precum și modificarea cotelor accizelor în funcție de termenul de exploatare a acestora.   Motivul care a stat la baza adoptării măsurilor menționate supra este faptul că, conceptual legislația, în speță legislația vamală, nu ar trebui să prevadă interziceri de bunuri (cu excepția celor a căror circulație este interzisă pe teritoriul țării, cum ar fi drogurile), iar în cazul în care se dorește restrângerea importurilor anumitor bunuri din raționamente ecologice, acestea urmează a fi realizate prin aplicarea unor impozite majorate.

Agenția Servicii Publice va prezenta Consiliului Concurenței, pe suport de hârtie sau în formă electronică, informaţia din Registrul de stat privind înregistrarea, reorganizarea sau lichidarea persoanei juridice sau a întreprinzătorului individual, precum şi privind modificările din actele de constituire ale acestora, în termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării. Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea art. 37 alin. (11 ) din Legea nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali.

Conform art. 12 pct. 3) din Codul fiscal (CF), dividend este venitul obţinut din repartizarea profitului net între acţionari (asociaţi) în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social, cu excepţia venitului obţinut în cazurile lichidării complete a agentului economic. În continuare o să analizăm care este impactul fiscal asupra operațiunii economice de calculare și achitare a dividendelor către persoanele juridice și persoanele fizice, atât rezidenți, cât și nerezidenți ai Republicii Moldova.

Concediul medical plătit se acordă tuturor salariaţilor în baza certificatului medical eliberat conform dispoziţiilor legale. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сondiţii de acordare a concediului medical plătit. Certificatul de concediu medical se eliberează pe zile calendaristice şi în cazurile în care incapacitatea temporară de muncă a survenit în timpul concediului de odihnă anual, în perioada de probă sau în ziua concedierii.

Un cetățean al Republicii Moldova activează în calitate de angajat în cadrul unei reprezentanțe permanente de pe teritoriul RM a unei companii din România. Ulterior, acesta se deleagă să activeze în cadrul entității-mame din România pe o perioada de 8 luni. Unde urmează a fi impozitate veniturile salariale achitate de către angajatorul din Republica Moldova ale persoanei vizate? În conformitate cu prevederile art.4 alin.(1) din Codul fiscal, dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decât cele prevăzute de legislația fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional.

În Monitorul Oficial nr. 229-233 din 11.09.2020 a fost publicat Regulamentul privind achizițiile publice de lucrări, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 638 din 26.08.2020. Noul Regulament vine să asigure concordanța dintre prevederile actelor normative secundare cu noile dispoziții ale Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), care a fost modificată prin Legea nr. 169 din 26.07.2018.   Astfel, noul Regulament stabilește mecanismul de inițiere și desfășurare a procedurii de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări. În sensul Regulamentului, achiziție publică de lucrări reprezintă fie achiziția lucrărilor, fie atât achiziția lucrărilor, cât și proiectarea lucrărilor de construcții de orice

1. (29.2.3.57) Există o limită de vârstă a persoanei întreținute la aplicarea scutirii prevăzute de art.35 alin. (2) din Codul fiscal?

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).