În primele 9 luni ale anului curent, suma încasărilor în numerar în sistemul bancar a constituit 90191 mil. lei, în creștere cu 7,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, comunică Banca Națională a Moldovei. Potrivit datelor, majorări s-au produs pentru următoarele tipuri de încasări: • de la întreprinderile care prestează alte servicii – cu 15,3%; • din vânzarea valutei străine persoanelor fizice – cu 12,2%; • de la comercializarea mărfurilor de consum, indiferent de canalul de desfacere – cu 8,5%;

Creșterea salariilor pentru angajații din sectorul bugetar este o prioritate a actualului Guvern. O declarație în acest sens a făcut astăzi ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul unei ședințe cu șefii Direcțiilor Finanțe din administrația publică locală. „Bugetul pentru anul 2020 va fi un buget al solidarității. Asta înseamnă creșteri salariale pentru majoritatea angajaților bugetari, dar și prestații sociale mai mari pentru persoanele cu cele mai mici venituri. Creșterea veniturilor populației este o prioritate a Guvernului și, atâta timp cât vom avea o creștere a productivității și respectiv a veniturilor la buget, suntem deciși să continuăm creșterea salariilor”, a declarat Natalia Gavrilița.

În conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71, care nu țin de o reprezentanță permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată potrivit art. 91, fără dreptul la deduceri, cu excepția veniturilor menționate la alin. (4) din articolul respectiv.

Potrivit prevederilor art. 71 alin. (1) lit. n) din Codul fiscal, veniturile obținute din activitatea desfășurată conform contractului (acordului) de muncă sau din cea desfășurată în baza altor contracte cu caracter civil,

Unul dintre angajaţii întreprinderii a prezentat un certificat medical cu privire la aflarea în carantină pe parcursul a 14 zile din luna aprilie 2020 în legătură cu situaţia epidemiologică din ţară. Angajatorul a calculat indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă pentru primele 5 zile și a reflectat în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 cu codul categoriei persoanei asigurate 15311. Ulterior am fost informaţi că indemnizaţia în legătură cu carantina se achită începând cu prima zi din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS). Cum urmează angajatorul să corecteze situaţia dată pentru a exclude suma declarată?

Persoanele ce reprezintă interesele statului în întreprinderea de stat vor beneficia de plata indemnizației lunare în formă fixă, stabilite de fondator conform art.24 din Legea salarizării nr.847/2002, în funcție de rezultatele economico-financiare anuale înregistrate și realizarea indicatorilor de performanță stabiliți întreprinderii respective, și o componentă variabilă, stabilită în temeiul art.5 alin. (1) lit. e) al Legii cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală nr.246/2017. Prevederea este inclusă în proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind modul de selectare și numire a administratorului, membrilor consiliului de administrație și ai comisiei de cenzori al întreprinderilor de stat și condițiile de remunerare a acestora, propus pentru consultări publice de către Ministerul Finanțelor.

Serviciul Fiscal de Stat desfășoară cu regularitate acțiuni de specialitate menite să prevină și să combată ilegalitățile fiscale. Astfel, în luna martie 2018, SFS a dat start unei campanii ample de sensibilizare, prevenire și combatere a fenomenului muncii la negru cu genericul „Refuză salariul în plic — cere să îți fie respectate drepturile!”.

Acordarea despăgubirilor morale solicitate de salariaţi în cadrul conflictelor de muncă este recunoscută, în mod expres, atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional. Prejudiciul moral se referă la o lezare adusă drepturilor extrapatrimoniale, neeconomice ale persoanei, provenind din atingerea adusă acelor valori sau atribuite ale individului care îi definesc personalitatea. Principiile de bază ale reglementării raporturilor de muncă şi a altor raporturi legate nemijlocit de acestea, ce reies din normele dreptului internațional şi din cele ale Constituţiei Republicii Moldova, include şi principiul „obligativitatea reparării integrale de către angajator a prejudiciului material şi a celui moral cauzate salariatului în legătură cu îndeplinirea obligaţiilor de muncă” ( art. 5 lit. k) din Codul muncii (CM)).

În cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective (CNCNC) a fost pus în discuţii subiectul combaterii fenomenului plății „salariului în plic” și a „muncii la negru”. Reprezentanții Inspectoratului de Stat al Muncii, Ministerului Finanțelor, Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova au prezentat, în ședința comisiei CNCNC, rapoartele cu privire la măsurile întreprinse în vederea diminuării fenomenului de ocupare informală a forței de muncă şi fenomenului „salariului în plic”.

În conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71, care nu țin de o reprezentanță permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată potrivit art. 91, fără dreptul la deduceri, cu excepția veniturilor menționate la alin. (4) din articolul respectiv.

Plata indemnizației în cazul decesului unuia dintre soți (indemnizația) stabilite, dar neîncasată pe o perioadă de 6 luni de către soțul supraviețuitor, va fi suspendată, însă plata acesteia se va relua din luna în care beneficiarul va depune cererea şi actele ce îi atestă identitatea, indemnizația fiind achitată retroactiv din data suspendării. Normele se conțin în proiectul Regulamentului cu privire la stabilirea şi plata indemnizației în cazul decesului unuia dintre soţi (Regulament) elaborat de către Ministerul Sănătății, Muncii şi Protecției Sociale în vederea implementării prevederilor Legii cu privire la acordarea indemnizației în cazul decesului unuia dintre soţi și urmează a fi examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat.

Este oare necesar ca instituțiile de învățământ sa prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit în cazul în care acestea nu au obligații aferente impozitului? Pentru a răspunde la această întrebare, este necesar să examinăm cadrul normativ în vigoare. Art. 15 alin. (1) din Codul educației (CE) definește tipurile de instituţii de învăţământ în conformitate cu structura învăţământului1.

Se interzic reţineri din mijloacele câștigate de salariat în favoarea angajatorului sau altor persoane juridice și fizice, precum și orice alte reţineri neprevăzute de legislaţie. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea cuantumului reţinerilor din salariu. Subiecţii organizării salarizării nu au dreptul să adopte în mod unilateral hotărâri în probleme de salarizare, care înrăutăţesc condiţiile stabilite de legislaţie și de contractele colective de muncă.

Proiectul Legii bugetului pentru anul 2020 prevede creștere de salariu între 6-10 % pentru majoritatea angajaților din instituțiile de stat. În plus, pentru unele categorii de bugetari retribuția ar putea crește cu până la 1500 – 2000 de lei lunar. Propunerile au fost discutate în cadrul unei consultări publice privind politica salarială pentru anul 2020 și pe termen mediu (2021-2022). Evenimentul a fost organizat de Ministerul Finanțelor și a întrunit reprezentanți ai sindicatelor și autorităților publice centrale. Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a anunțat că proiectul prevede corectarea unor inegalități în nivelul de salarizare pentru anumite categorii de angajați, inclusiv a celor din APL, din domeniul educației, din instituțiile penitenciare, din domeniul apărării etc.

De zeci de ani munca nedeclarată rămâne un fenomen, combaterii căruia autorităţile acordă o atenţie sporită. Cu toate că răspunderea pentru încălcările de această natură a devenit mai dură, angajarea neformală mai este admisă de unii agenţi economici. În tabelul de mai jos găsiţi datele statistice cu privire la utilizarea muncii nedeclarate depistate de organele de stat în perioada anilor 2006-2019.

”Vom întreprinde măsuri concrete pentru a combate fenomenul „salariului în plic” și a „muncii la negru”, perfecționarea cadrului legal și calcularea corectă a coeficientului salariului oficial, pentru ca cetățeanul să poată beneficia de salarii și pensii asigurate. De asemenea, în acest scop trebuie promovate și mediatizate modificările legislative, organizate campanii de sensibilizare a angajatorilor în vederea respectării legislației și asigurării dreptului echitabil la muncă.

În țara noastră ar putea fi instituită o nouă prestație socială – capitalul familial, de care vor beneficia copiii persoanelor asigurate și neasigurate care domiciliază permanent pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul de lege privind capitalul familial este înregistrat în Parlament. Astfel, familia va putea utiliza mijloacele financiare ale capitalului familial odată cu împlinirea vârstei de 3 ani a copilului, iar până atunci acestea vor fi depozitate pe un cont special administrat de Casa Națională de Asigurări Sociale. Pentru utilizarea prestației se va depune o cerere la autoritatea responsabilă în a cărei rază teritorială își are domiciliul beneficiarul, în termen de un an de la nașterea copilului.

În ianuarie-iulie 2019, sub aspectul respectării actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă, inspectorii din cadrul Inspectoratului de stat al Muncii (ISM) au efectuat 1031 controale la unități cu un număr de 52821 salariați, inclusiv 6007 din mediul rural. Din numărul total de controale, 766 constituie controale planificate şi 265 inopinate. În conformitate cu datele ISM, în urma acțiunilor de inspecție au fost întocmite procese-verbale de control, în care au fost consemnate 5864 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă. Activitățile de inspecție întreprinse au scos în evidentă faptul, că angajatorii comit cel mai frecvent încălcări ale normelor legale referitoare la stabilirea și respectarea termenilor de plată a salariului. Pe parcursul perioadei de gestiune au parvenit 671 informații-răspuns de la unități, privind îndeplinirea prescripțiilor consemnate în procesele-verbale de control.

În primele opt luni ale anului curent, pentru verificarea respectării actelor legislative și normative din domeniul raporturilor dintre angajați și angajatori, inspectorii de muncă au efectuat 1166 controale la unități cu un număr de 61407 salariaţi. În urma acțiunilor de inspecție au fost consemnate 6499 încălcări şi abateri de la prevederile legislației. Astfel, în contextul monitorizării modului şi termenelor de achitare a salariilor în sectorul real al economiei, au fost efectuate 8 controale planificate și 24 inopinate la unități care au admis restanţe la plata salariilor în sumă de peste 9,9 mil. lei față de 653 angajați.

În ședința Cabinetului de miniștri care a avut loc astăzi, 23 octombrie, au fost aprobate modificări la Regulamentul cu privire la reprezentarea statului în societățile comerciale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1053/2010. Prevederile care au fost modificate țin de cuantumul indemnizaţiilor lunare şi recompenselor anuale ale persoanelor care desfăşoară activitate de reprezentare a statului în societăţile comerciale. Conform prevederilor în vigoare în momentul de faţă, acestea beneficiază de indemnizaţii lunare şi recompense anuale în mărimea stabilită de adunarea generală. Totodată, Regulamentul prevede că mărimea recompensei anuale nu poate depăşi 5% din mărimea profitului net anual obţinut de societate.