Inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) pe parcursul lunilor ianuarie-iulie 2021 au efectuat sub aspectul respectării actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă, securității și sănătății în muncă 1395 controale, dintre care 1042 în domeniul raporturilor de muncă, 330 – securității și sănătății în muncă și 23 – mixte, la unități cu un număr de 70,3 mii salariaţi.   Conform raportului ISM, din numărul total de controale efectuate în primele 7 luni ale anului curent, 1090 au fost planificate (295 - în sectorul public și 795 - în sectorul privat) şi 305 inopinate (107 - în sectorul public și 198 - în sectorul privat). Cu deplasarea în teren la agentul economic au fost efectuate 575 controale, iar 820 – din oficiu.

Primăria municipiului Chișinău a elaborat și propune spre consultare proiectul de decizie cu privire la aprobarea și punerea în aplicare a taxelor locale pentru anul 2022.   Potrivit notei proiectului, în cadrul Memorandumului de înțelegere încheiat între Primăria mun. Chișinău și programul USAID ,,Comunitatea Mea" experții internaționali, în baza analizei efectuate a sistemului taxelor locale, au recomandat ajustarea anuală a cotelor taxelor locale la rata inflației a anului anterior.  Astfel, se propune actualizarea cotelor taxelor locale stabilite pentru anul viitor cu 3,8%, corespunzător ratei inflației pentru anul 2020.

Legislația RM reglementează cazuri când răspunderea întreprinderii este prevăzută de un act normativ (cum ar fi Codul fiscal (CF), Codul vamal (CV)), iar răspunderea pentru persoana cu funcție de răspundere de un alt act normativ – Codul contravențional (CC). Acest fapt a constituit subiectul unor sesizări ale Curții constituționale a RM (Curtea), pentru a fi examinat prin prisma corespunderii cu principiile și normele constituționale.

În conformitate cu art.96 lit. b) liniuța a noua din Codul fiscal, stabilește cota redusă a TVA în mărime de 12% la produsele alimentare şi/sau băuturi, cu excepția producției alcoolice, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoțite de servicii conexe care să permită consumul imediat al acestora, realizate în cadrul activităților care se atribuie la secțiunea I a Clasificatorului activităților din economia Moldovei, (CAEM). 

Un primar dintr-o localitate rurală a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese prin nedeclararea în modul și în termenul stabilit a conflictului de interese și nesoluționarea acestuia. Primarul a emis o dispoziție prin care și-a numit fiul în funcția de administrator al site-ului oficial al primăriei. Ulterior, urmare a notificării Oficiului Teritorial al Cancelariei de Stat și sesizării ANI, primarul a anulat documentul emis în privința fiului său. Autoritatea Națională de Integritate a emis Actul de constatare prin care a documentat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese și a inițiat procesul contravențional.

Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).

Guvernul a aprobat astăzi, 7 octombrie 2020, proiectul  hotărârii cu privire la procedura de furnizare a informației privind amenzile contravenționale către Serviciul Fiscal de Stat.   Obiectivul proiectului este crearea unui sistem de evidență analitică conformă a aplicării și achitării amenzilor contravenționale, evidența restanțelor și monitorizarea procesului recuperării acestora.

Informația privind o nouă notificare privind iniţierea activităţii de comerţ depusă de solicitant se va remite prin intermediul resursei informaționale în domeniul comerțului către Agenția pentru Supraveghere Tehnică în toate cazurile, către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor în cazul în care comerciantul desfășoară activități ale unităţilor comerciale supuse autorizării sanitar-veterinare  și către Agenția Națională pentru Sănătate Publică în cazul în care desfășoară activități pentru care este solicitată autorizația sanitară de funcționare.  

În data de 12 decembrie 2020, în Republica Moldova a intrat în vigoare Legea nr.75 din 21.05.2020 privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului și modul de aplicare a sancțiunilor („Legea 75/2020”).   Această lege stabilește un mecanism pentru implementarea prevederilor art. 35 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 308 din 22.12.2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului („Legea 308/2017”), care conține lista sancțiunilor pecuniare aplicabile.   

Legislația penală incriminează faptele ce conduc la diminuarea adevărului și, în consecință, aduc atingeri intereselor statului sau unor persoane fizice/juridice. Infracțiunile de fals reprezintă faptele săvârșite cu vinovăție și care aduc atingeri încrederii publice acordate anumitor probe, cărora, din punct de vedere juridic, li se atribuie sarcina de a prezenta adevărul în fața organelor de resort.   Dintre infracțiunile de fals prevăzute de Codul penal al RM (CP) remarcăm următoarele:

Legislația națională definește întreprinderea individuală (ÎI) drept persoană fizică care desfășoară activitate de întreprinzător, nu are statut de persoană juridică şi se prezintă în cadrul raporturilor de drept ca persoană fizică întreprinzător individual.   Astfel, conform art.13 alin.(1) din Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, activitatea de muncă individuală are caracter întreprinzător şi se desfăşoară sub forma de organizare juridică ÎI sau în baza patentei de întreprinzător.

Prin Legea nr. 159 privind modificarea unor acte legislative din 12 octombrie 2018 a fost introdusă o nouă procedură de examinare a cauzelor contravenţionale în instanţele de judecată — procedura scrisă, care se aplică tuturor cauzelor contravenţionale a căror sancţiune prevede mărimea amenzii ce nu va depăși 300 de unităţi convenţionale (15 mii lei). Totodată, menționăm că procedura scrisă de examinare a cauzei contravenţionale în instanţa de judecată nu se aplică cauzelor contravenţionale, a căror sancţiune prevede privarea de anumite drepturi.

În practica Serviciului Fiscal de Stat (SFS), tot mai frecvent, se atestă situații în care persoanele (fizice sau juridice) solicită restituirea din buget a amenzii contravenționale achitate, din motiv că decizia de aplicare  a sancțiunii a fost anulată de către instanța de judecată. De multe ori, însă, aceste solicitări nu pot fi realizate, din cauza unor omisiuni ale persoanelor. În acest articol vom prezenta care sunt acțiunile ce trebuie întreprinse de persoană pentru ca aceasta să poată beneficia de restituirea unei amenzi contravenționale care a fost achitată.

Prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 din Codul civil). Contractul de locațiune a unui bun imobil sau mobil dintre persoanele juridice şi persoanele fizice

Orice persoană, săvârşind o faptă socialmente periculoasă prevăzută de Codul penal (CP), cauzează prejudicii societăţii. Toate relaţiile ocrotite de legea penală şi care sunt încălcate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, în teoria şi practica dreptului penal constituie obiectul infracţiunii. Obiectul juridic generic al infracţiunilor prevăzute la Capitolul X din CP, în care se regăsește și art. 2441 – Evaziunea fiscală a persoanelor fizice, îl constituie relaţiile sociale cu privire la economia națională, bazate pe principiile de desfășurare a activității economice: libertatea activității, exercitarea acesteia în temeiuri legale, concurența loială a subiectelor, buna-credință a subiectelor, interzicerea formelor vădit infracționale ale conduitei subiectelor activității economice.

Indemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei se atribue la alte venituri impozabile potrivit art. 18 lit.o) din Codul menționat. Prevederile art.186 alin.(1) lit. a), b), c) din Codul muncii (Legea nr.154 din 28.03.2003), stabilește plata unei indemnizaţii de eliberare din serviciu, salariaţilor concediaţi în legătură cu lichidarea unităţii sau cu încetarea activităţii angajatorului persoană fizică, sau cu reducerea numărului ori a statelor de personal la unitate pentru prima pentru a doua lună, și a treia lună după concedierea salariatului.

O întreprindere din mun. Bălți timp de o lună acordă servicii de instalare a unor echipamente companiei din mun. Chișinău. Pentru aceasta agentul economic din Bălți a închiriat de la două persoane fizice, pentru o perioadă de o lună două apartamente în mun. Chișinău în care vor locui angajații întreprinderii delegați. Are obligația sau nu întreprinderea în situaţia dată să declare ca subdiviziune apartamentele închiriate? Care este regimul fiscal al cheltuielilor suportate de întreprindere și, respectiv, veniturile obținute de persoanele fizice, proprietari ai apartamentelor?

Prin regulamentul intern al unităţii nu se pot stabili limitări ale drepturilor individuale sau colective ale salariaţilor. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сonţinutul regulamentului intern al unităţii. Regulamentul intern al unităţii se întocmește în fiecare unitate și nu poate cuprinde prevederi care contravin legislaţiei în vigoare, clauzelor convenţiilor colective și ale contractului colectiv de muncă.

Începând cu data de 01 ianuarie 2025 intră în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, precizează Serviciul Fiscal de Stat.

Persoana ce reprezintă interesele statului în societatea comercială va purta răspundere pentru prejudiciile cauzate societății comerciale cu capital public sau public-privat, rezultate din deciziile adoptate cu abateri de la legislație şi statutul societății în conformitate cu legislația muncii, civilă, contravențională și penală. Totodată, reprezentantul statului va fi eliberat de răspundere patrimonială sau de altă răspundere pentru adoptarea deciziilor care au cauzat prejudicii societăţii comerciale în cazul în care a votat împotriva adoptării lor și în procesul-verbal al şedinţei a fost fixat dezacordul, sau a înaintat o opinie separată, sau dacă a votat conform documentelor sau indicațiilor scrise ale autorității abilitate, a căror autenticitate nu a putut fi pusă la îndoială.