Napoli, al treilea oraş ca mărime din Italia, riscă să intre în încetare de plăţi după ce o instanţă de judecată a respins un plan de restructurare a datoriilor primăriei, ajunse la aproximativ 1 miliard de euro, transmite Bloomberg. "Napoli este, tehnic, în faliment. Dacă auditorii nu se vor răzgândi, Napoli nu va primi un împrumut cheie de la stat şi, asemenea Detroitului, va deveni incapabil să-şi plătească angajaţii sau să asigure servicii de bază pentru cetăţeni", a declarat pentru Bloomberg Riccardo Realfonzo, profesor de economie şi fost consilier local pe afaceri economice în Napoli.

Proprietatea se consideră pierdută în mod forţat, dacă ea este parţial sau total distrusă, furată, sechestrată sau destinată demolării, ori dacă contribuabilul este forţat într-un oarecare alt mod să-şi abandoneze proprietatea din cauza pericolului sau iminenţei uneia din acţiunile sau evenimentele menţionate mai sus.

Persoanele fizice cu venituri mari din Moldova, de rînd cu ceilalți cetățeni, nu sînt experți în legislația fiscală sau în aplicarea acesteia la desfăşurarea afacerilor lor. Dar, la fel ca toți contribuabilii, ei sunt responsabili pentru autenticitatea informației raportate în declarațiile lor fiscale, indiferent de faptul cine le întocmeşte. SFS este o instituţie publică care interacţionează zilnic cu cetăţenii și agenţii economici din Republica Moldova, prin urmare, măsurile administrative aplicate de funcţionarii fiscali sînt privite ca parte componentă a politicii guvernamentale. Veniturile fiscale constituie contribuţia majoră la buget, iar Guvernul se concentrează atît pe asigurarea unui nivel corespunzător de colectare a acestor venituri, cît și pe implementarea măsurilor moderne, corecte și coerente de administrare fiscală. Necesitatea schimbărilor calitative în administrarea fiscală este dictată și de diversificarea relaţiilor și formelor de cooperare, de perfecţionarea mecanismelor de management și a proceselor tehnologice, dezvoltarea tehnologiilor informaţionale, dar și de imperativul menţinerii competitivităţii în raport cu progresele mediului de afaceri. Mai multe servicii fiscale din diferite ţări au inițiat programe specializate pentru a aborda o problemă complexă ce ține de administrarea persoanelor cu venituri și averi mari. Ca și în cazul contribuabililor mari – agenţi economici, persoanele fizice bogate prezintă un risc sporit de conformare pentru administraţiile fiscale, din cauza complexității acestor contribuabili, mărimea majoră a veniturilor fiscale puse în joc, precum și utilizării de către aceștia a unor acțiuni agresive de planificare fiscală.

Luînd în consideraţie specificul activităţii, organizaţia nu este plătitor al T.V.A. În cazul în care se achiziţionează echipament tehnic, utilaj sau alte mărfuri necesare asigurării funcţionării şi promovării activităţilor stabilite de statut, apare sau nu obligaţia de achitare a T.V.A.? În conformitate cu art. 103 alin. (92) din Codul fiscal, T.V.A. nu se aplică mărfurilor şi serviciilor importate sau procurate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile necomerciale, care corespund cerinţelor art. 52 din Codul fiscal, în scop de construire a instituţiilor de asistenţă socială, precum şi mărfurilor şi serviciilor importate sau procurate pe teritoriul Republicii Moldova de către aceste organizaţii necomerciale pentru necesităţile instituţiilor menţionate.

În conformitate cu prevederile art. 38 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, baza valorică a activelor de capital reprezintă valoarea activelor de capital procurate sau create de contribuabil. Totodată, potrivit prevederilor art. 42 alin. (1) din Codul fiscal, persoana care face o donaţie, se consideră că a vîndut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică, ajustată sau preţul lui de piaţă la momentul donării. De asemenea, menţionăm că, în conformitate cu prevederile pct. 40 Anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr. 77 din 30.01.2008, baza valorică a activelor de capital, dobîndite în proprietatea contribuabilului după 1 ianuarie 1998, se determină în baza documentelor ce atestă trecerea dreptului de proprietate, în conformitate cu legislaţia în vigoare (contractul de vînzare-cumpărare, factura de expediţie, factura fiscală, precum şi alte documente care atestă trecerea dreptului de proprietate).

CNAM susţine proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul 2014 promovat de Ministerul Sănătăţii. Bugetul fondurilor AOAM pentru anul 2014 prevede majorarea veniturilor şi cheltuielilor cu 14,7%şi respectiv 11,7%comparativ cu anul curent de gestiune, ceea ce reprezintă venituri în sumă de 4 723 575,2 mii lei şi la cheltuieli în sumă de 4 823 575,2 mii lei, cu un deficit în sumă de 100 000,0 mii lei.

Evoluţia preţurilor de consum în Republica Moldova în luna decembrie 20131 Biroul Naţional de Statistică informează, că indicele preţurilor de consum (IPC) în decembrie 2013 faţă de noiembrie 2013 a constituit 100,8%, iar faţă de decembrie 2012 – 105,2% (informativ: în decembrie 2012 faţă de noiembrie 2012 IPC a marcat 100,5% şi faţă de decembrie 2011 – 104,1%).

Cu prilejul împlinirii a 5 ani de la fondare a Î.S. Fiscservinform, Ministerul Finanţelor adresează cele mai sincere felicitări şi urări de bine, multă sănătate, bunăstare materială şi spirituală. Î.S. Fiscservinform este una dintre instituţiile de stat, care contribuie la principalele transformări informaţionale care trebuie realizate pentru asigurarea condiţiilor favorabile mediului de afaceri şi cetăţenilor.

Totodată, nu este clar dacă operatorii de publicitate exterioară pot beneficia sau nu de careva scutiri în acest sens, pentru situaţiile în care amplasează publicitate cu caracter social. Menţionăm că, operatorii de publicitate exterioară întrunesc calitatea de „Difuzor de publicitate”, noţiune prevăzută în art. 288 pct. 7) al Codului fiscal, iar sistemele de comunicare vizuală pentru plasarea publicităţii exterioare, prin intermediul cărora se plasează publicitatea socială corespund noţiunii de „Dispozitive publicitare”, prevăzută în art. 288 pct. 8) al Codului fiscal. Operatorii de publicitate exterioară, în contextul prevederilor art. 290 lit. q) al Codului fiscal, apar ca subiecţi ai impunerii cu taxa pentru dispozitivele publicitare, întrunind calitatea de persoane juridice înregistrate în calitate de întreprinzător care sunt proprietari de afişe, pancarte, panouri şi alte mijloace tehnice, pentru amplasarea publicităţii exterioare, în baza Autorizaţiei de construire şi amplasare a publicităţii exterioare. În partea, ce ţine de obiectul impunerii, se constată că, deşi în cazul taxei pentru dispozitivele publicitare acesta este specificat în art. 291 lit. q) al Codului fiscal, ca fiind „suprafaţa feţei (feţelor) dispozitivului publicitar”, panourile şi alte mijloace tehnice prin intermediul cărora se amplasează publicitatea exterioară, se regăsesc, conform art. 291 lit. c) al Codului fiscal, şi ca obiecte ale impunerii cu taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei). Avînd în vedere acest fapt, ar rezulta că, dacă pe aceste dispozitive sunt amplasate imagini cu caracter social, urmează a fi aplicate prevederile art. 295 lit. e) al Codului fiscal. Adică, în acest caz operatorii publicităţii exterioare urmează a fi scutiți de taxa de plasare (amplasare) a publicității (reclamei) ca „producători şi difuzori ai publicităţii sociale”. Ţinînd cont de cele expuse, este corect sau nu de a aplica prevederile art. 295 lit. e) al Codului fiscal de către operatorii publicităţii exterioare ca producători şi difuzori ai publicităţii sociale, la amplasarea imaginilor cu caracter social pe dispozitivele publicitare?

Baza legala: OMFP 74/2012; Legea 571/2003 privind Codul fiscal cu completari si modificari ulterioare In vederea identificarii caracteristicilor legate de modalitatea stabilirii rezidentei fiscale in Romania a persoanelor fizice, retinem faptul ca principalele elemente luate in considerare pentru stabilirea rezidentei fiscale in Romania sunt:

O delegaţie a Congresului autorităților locale va încerca să convingă Guvernul şi Parlamentul să anuleze reintroducerea limitelor pentru taxele locale. Partidul liberal a contestat astăzi la Curtea Constituţională unele prevederi ale politicii bugetar — fiscale pentru anul 2014 care se referă la reintroducerea unui plafon maxim pentru taxele percepute de primării de la agenţii economici.

Înregistrarea fiscală a persoanelor ce practică activitate de antreprenoriat, reprezentînd un segment al procedurilor necesare ce ţin de înregistrarea de stat a unei întreprinderi, are drept scop luarea la evidenţă fiscală a contribuabililor şi a obiectelor impozabile. Înregistrarea fiscală a întreprinderilor derulează în cadrul iniţierii înregistrării de stat a acestora.

Bunurile, care sunt stabilite drept active de capital, sunt enumerate în alin. (2) art. 37 din Codul fiscal. Conform art. 37 alin. (5) din Codul fiscal, mărimea creşterii de capital, provenită din vînzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare (scoatere din uz) a activelor de capital, este egală cu excedentul sumei încasate în raport cu baza valorică a acestor active.

Probabil pentru mulţi cetăţeni mai e valabilă ideea că nimic nu este mai complicat şi mai regretabil decît a calcula şi a achita impozite. Absolut încrezuţi în această pretinsă axiomă, deseori se recurge la diverse căi de evitare a obligaţiunilor faţă de stat, care, într-un final, se dovedesc a fi mai puţin eficiente şi semnificativ mai costisitoare.

La situaţia din 30 iunie 2012 de către Serviciul Fiscal de Stat au fost încasate venituri la bugetul public naţional în sumă de 8 979,7 mil. lei. Corespunzător componentelor bugetului public naţional sumele încasate în valoare absolută şi valoare procentuală faţă de nivelul planificat se prezintă după cum urmează:

Articolul I – Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială, 2007), cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează. 1. La articolul 133 alineatul (1) litera h1) cuvintele „prevederilor art. 225” se substituie cu textul „metodelor și surselor indirecte”. 2. Articolul 133 alineatul (2) se completează cu litera d1 cu următorul cuprins: „d1) emite decizii asupra cazului de încălcare fiscală stabilit în urma aplicării metodelor și surselor indirecte;”.

Ministrul finantelor Antol Arapu explică ce se întâmplă atunci când leul moldovenesc se depreciază, care sunt evoluţiile pe fondul cărora moneda europeană şi dolarul au crescut şi continuă să crească, dar şi despre efectele deprecierii leului asupra economiei ţării. Europa Liberă: Ce păreri aveți despre fluctuația leu-dolar, leu-euro?

Informaţia, necesară aplicării metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil al persoanelor fizice cetăţeni, va fi obţinută atît din sursele directe, cît şi din sursele indirecte. Este cunoscut faptul că, persoanele (angajatorii) care sunt obligate să reţină impozitul pe venit, în conformitate cu art. 88, 89 alin. (1), art. 90 şi 91 din Codul fiscal, prezintă organului fiscal, în termen de o lună de la încheierea anului fiscal, o dare de seamă în care se indică informaţii despre plăţile efectuate şi impozitul pe venit reţinut.

Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, a convocat o şedinţă de lucru privitor la necesitatea elaborării unui mecanism a declarațiilor precompletate a persoanelor fizice și elaborarea unui concept bine structurat vizavi de potențiala implementare a acestuia.

Înţelegem corect, că din 13 ianuarie 2012, obligaţia de achitare a taxei apare şi în cazul persoanelor juridice care nu sunt înregistrate în calitate de întreprinzător? Da, din 13 ianuarie 2012 subiecţi ai impunerii cu această taxă apar şi persoanele juridice care nu sunt înregistrate în calitate de întreprinzători, proprietari de dispozitive publicitare, indiferent ce categorie de publicitate se amplasează pe aceste dispozitive. Totodată, obligaţia nu va exista dacă proprietarii acestor obiecte – autorităţi publice, instituţii finanţate de la bugetele de toate nivelurile şi organizaţii necomerciale — vor transmite afişele, pancartele, panourile şi alte mijloace tehnice pentru amplasarea publicităţii în posesia şi/sau folosinţa unor persoane juridice sau fizice înregistrate în calitate de întreprinzători. În acest ultim caz, obligaţia de achitare a taxei va apare după posesorii obiectelor respective.