La 06 decembrie 2012, cetăţeanul R. s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva BC «E.” S.A., intervenient accesoriu M., privind repararea prejudiciului material. În motivarea cererii, R. a indicat că a încheiat cu BC ,,E.” SA contractul de cont curent. La 16 noiembrie 2010 s-a adresat cu cerere de ridicare a numerarului din contul menționat, însă a fost informat că nu i se poate elibera suma solicitată pe motivul insuficienței surselor financiare din cont, în care a fost depusă suma de 97360 euro, fapt ce i-a trezit suspiciuni, determinându-l să se adreseze cu o plângere privind sustragerea sumelor bănești.

Modelele formularelor dărilor de seamă prin care se declară obligațiile aferente impozitului pe venit reținut la sursa de plată, informația ce confirmă veniturile achitate în folosul contribuabililor și impozitul pe venit reținut, precum și modul de completare a acestora vor fi aprobate de către Ministerul Finanțelor. Hotărârea Guvernului prin care au fost operate modificări la Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate sau efectuare de lucrări a fost publicată în Monitorul Oficial din 16 martie.

Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) reprezintă una din componentele de bază ale setului de acte normative de reglementare a contabilității şi raportării financiare în Republica Moldova. Primul set de SNC a fost elaborat şi aprobat întru executarea prevederilor HG nr. 710 din 23.09.1994 „Cu privire la Programul de stat de trecere a Republicii Moldova la sistemul mondial de contabilitate şi statistică”. SNC au fost elaborate în baza Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (SIRF) în vigoare la momentul elaborării. Setul de bază a fost pus în aplicare din 1 ianuarie 1998 (Ordinul MF nr. 174 din 25.12.1997), ulterior fiind completat cu alte standarde relevante şi necesare pentru constituirea sistemului de asigurare normativă a contabilității şi raportării financiare.

Entitatea X a contractat în anul 2014 de la un nerezident un împrumut în valută pe termen de 3 ani cu o dobândă de 3%. Ulterior, în anul 2017, din cauza că entitatea nu dispunea de mijloace financiare suficiente pentru a rambursa împrumutul, a fost încheiat un contract adițional prin care a prelungit termenul de scadență cu 2 ani cu condiția că rata dobânzii va fi deja de 6%. Va avea dreptul entitatea să atribuie la deducere cheltuielile aferente dobânzilorpentru împrumutul contractat? Cum urmează a fi reflectate acestea în Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru agenții economici (forma VEN12)?

1. (29.2.6.24) Ce obligaţii privind impozitul pe venit apar la persoana fizică, care nu practică activitate de întreprinzător și care transmite în locaţiune un imobil către persoana ce desfășoară activitate profesională în sectorul justiției?

Angajatului întreprinderii „X” i s-a acordat concediu de odihnă anual şi a beneficiat de indemnizaţia de concediu care a fost achitată, conform prevederilor art. 117 a Codului Muncii, cu 3 zile calendaristice înainte de plecarea salariatului în concediu. După expirarea perioadei de concediu, angajatul a depus cerere de eliberare, situaţie în care a fost obligat de către angajator să restituie suma indemnizaţiei pentru zilele de concediu neacoperite. În luna de eliberare în documentele de evidenţă contabilă este indicată suma cu semnul minus, deoarece fostul angajat nu a lucrat şi nu i s-a calculat salariu.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător. Potrivit art. 19 alin. (1) din Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, faptele economice se contabilizează în baza documentelor primare şi centralizatoare.

În primele 9 luni ale anului 2016 de către grupurile multidisciplinare au fost efectuate controale ce ţin de respectarea legislaţiei în domeniul raporturilor de muncă şi protejării drepturilor salariaţilor, precum şi întreprinderii măsurilor de prevenire şi contracarare a fenomenului de practicare a muncii „la negru” şi de achitare a salariilor „în plic”.

Se permit la deducere cheltuielile aferente plăților efectuate în favoarea salariaților altele decât salariu, cum ar fi ajutoarele materiale?

Conform art. 93 pct. 3) din Codul fiscal, livrare de mărfuri reprezintă transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială, împrumutul bunurilor fungibile, cu excepţia mijloacelor băneşti, achitarea salariului în expresie naturală, prin alte plăţi în expresie naturală, prin comercializarea mărfurilor gajate în numele debitorului gajist, prin transmiterea mărfurilor în baza contractului de leasing financiar; transmitere a mărfurilor de către comitent comisionarului, de către comisionar cumpărătorului, de către furnizor comisionarului şi de către comisionar comitentului în cadrul realizării contractului de comision.

Mijloace suplimentare în sumă de 11,9 mil. lei au fost încasate la bugetul public național, potrivit raportului general al activităților de minimizare a practicii de achitare a salariilor „în plic” și a muncii „la negru”, realizate de grupurile multidisciplinare în anul 2017, publicat de Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, la impozitul pe venitul reținut din plățile salariale, la buget s-a calculat suplimentar o plată în sumă de 3,4 mil. lei, dintre care 2,5 mil. – prin metode și din surse indirecte.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin. (8) din Codul fiscal, suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale

Tarife avantajoase pentru transportarea materialelor de construcţie pe calea ferată promite Ministerul Economiei și Infrastructurii al RM. Conform anunţului făcut de MEI, agenţii economici care vor accepta acest tip de transport vor achita pentru transportarea materialelor indicate pe teritoriul ţării un preţ începând cu 3 cenți per tonă/km. Totuşi, aceasta va fi diferit – în funcție de tipul materialelor de construcție, a vagonului, dar şi de cantitatea mărfurilor.

Asigurarea colectării la nivel a veniturilor la bugetul public național de către Serviciul Fiscal de Stat (în continuare SFS), este o condiție importantă și indispensabilă pentru bunul mers al dezvoltării societății. Administrația fiscală nu trebuie să se limiteze doar la încasarea dinamică a veniturilor la buget, dar și recuperarea pe deplin și în termen restrâns a restanțelor la buget.

Aspecte generale Parteneriatul public-privat (PPP) se bazează pe cooperarea între partenerul public şi partenerul privat asumându-şi riscurile şi responsabilitățile în scopul sporirii eficienței patrimoniului public în baza unui contract.

1. (29.3.20) Vor fi obligați persoanele, care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției, să rețină impozitul pe venit la sursa de plată din plățile efectuate în folosul persoanelor fizice pe veniturile de la darea în locațiune a proprietății mobiliare? 2. (29.3.14) Care este obiectul impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele care desfăşoară activitate profesională în sectorul justiției?

Potrivit art.70 din Codul fiscal, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obţinut: în Republica Moldova din activităţi de întreprinzătorsau din munca prin contract (acord) de muncă;peste hotarele Republicii Moldova din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.

În conformitate cu prevederile art. 102 alin. (8) din Codul fiscal, suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale

As vrea sa precizez dacă în cazul în care o companie prestează servicii (nu este magazin online) si site-ul urmează să fie conectat la un sistem de plati online (www.bpay.md), atunci automat site-ul devine sau nu un magazin online (cu necesitatea achitarii taxelor respective)? Pentru acceptarea plaţilor online prin intermediul cardului bancar trebuie ca compania să deţină casa de marcat şi să emită bon fiscal la fiecare comandă primită?

Potrivit art.17 alin.(10) al Legii contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007, cu modificările şi completările ulterioare, contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, potrivit naturii sau sursei de provenienţă a acestora.