Pe data de 25 aprilie anul 2024, a intrat în vigoare Ordinul ministrului Finanţelor nr. 44/2024 (în continuare – OMF nr. 44/2024) cu privire la modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară

Entitatea „X” SRL din domeniul agriculturii, dispune de 2 fondatori, capitalul statutar constituie 5400 lei, fondatorul „A” deține 75Aspecte juridice, contabile și fiscale în cazul achiziționării unei părți din cota parte anterior înstrăinată %, iar „B” - 25%. Fondatorul „B” și-a realizat cota parte de 25% a entității la preț de 1450 mii lei.

În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, Impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice:  a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103;

La 30 aprilie 2024 expiră termenul de prezentare de către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător a Declarației cu privire la impozitul pe venit forma CET18 pentru anul 2023. În acest articol vom examina regimul fiscal al fiecărei surse

La înstrăinarea imobilului deținut în proprietate de mai mulți coproprietari pe cote-părți (persoane fizice rezidente), apare obligația de a depune declarația fiecare în mod individual?

O problemă des abordată de Curtea de Conturi este interpretarea eronată a cadrului normativ și abordări neuniforme privind modul de înregistrare în evidența contabilă a rezultatelor reevaluării mijloacelor fixe, precum și determinarea momentului când reevaluarea activului

Reglementarea juridică și modul de contabilizare a procesului de reorganizare a entităților prin fuziune se efectuează conform prevederilor:

Bugetul personal sau bugetul familiei, la fel ca și bugetul de stat sau bugetul unei organizații, reprezintă totalitatea veniturilor și a cheltuielilor efectuate într-o perioadă de timp. Orice buget include următoarele etape: i) elaborarea unui plan de venituri și cheltuieli pentru o anumită

O problemă deseori abordată de către Curtea de Conturi este interpretarea eronată de către persoanele responsabile din cadrul autorităților/instituțiilor bugetare a cadrului normativ

O persoană fizică – pensionară a încheiat un contract de arendă cu o gospodărie țărănească (de fermier). Potrivit acestuia, plata de arendă pentru terenul agricol a fost stabilită în formă nemonetară (grâu). După 6 luni după semnarea contractului, persoana fizică a vândut terenul. Ce venituri urmează să declare persoana fizică în Declarația cu privire la impozitul pe venit (CET18)?

Cadrul normativ de bază, principiile și cerinţele generale şi mecanismul de reglementare în domeniul contabilităţii şi raportării financiare este stabilit prin Legea contabilităţii și raportării financiare nr.287/2017 (Legea nr.287/2017). Deţinerea de către entitate a activelor cu orice titlu, înregistrarea surselor de provenienţă

În prezentul articol se expun reglementările juridice, modalitățile de contabilizare și efectele fiscale ale transmiterii/primirii drepturilor de folosință a activelor corporale în calitate de aport în capitalul social al societății cu răspundere limitată (în continuare – SRL). Acest complex de aspecte este abordat atât din perspectiva investitorului (fondatorului, asociatului)

Care vor fi consecințele fiscale pentru persoana fizică, care a câștigat în cadrul campaniei promoționale un telefon mobil și ulterior dorește să-l vândă?

Dezvoltarea sistemului contabil al sectorului bugetar este pusă în vizorul organizațiilor internaționale, din considerentul că aceasta reprezintă o etapă importantă în tendința globală a perfecționării managementului finanțelor publice. Un management eficient și transparent al finanțelor publice le inspiră încredere investitorilor străini și deschide calea spre consolidarea relațiilor reciproce interstatale, care, în final, contribuie semnificativ la dezvoltarea economiei de piață și, nu în ultimul rând, la dezvoltarea economiei sociale.

Legislația Republicii Moldova nu reglementează statutul cryptomonedei (monedă virtuală sau cryptovalută) și nu recunoaște aceste instrumente drept monede electronice de plată în sensul Legii nr 114/2012 privind serviciile de plată și moneda electronică.  Însă, în lipsa unor reglementări speciale vizavi de statutul cryptovalutei în Republica Moldova, aceasta (cryptovaluta) se califică drept o proprietate (un activ) a persoanei fizice care o deține.

Entitatea procură de la persoana fizică un  activ de capital, însă plata se va efectua în rate. Cum urmează de a determina creșterea de capital în cazul dat?  În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (2)-(3) din CF, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași articol au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând  întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), al persoanelor menționate la cap. 10¹, 10² și 10³, pe veniturile obținute de către aceasta conform  art. 18 din CF.

Conform pct.21 și 22 din SNC „Creanțe și investiții financiare”, aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor nr.118/2013, creanţele comerciale recunoscute iniţial se ajustează în cazul acordării reducerilor de preţ după vânzarea bunurilor/prestarea serviciilor, acordării de bonusuri

Persoana fizică, având dubla cetățenie (a Republicii Moldova și Ucrainei) a înstrăinat un bun imobil ce îi aparținea pe teritoriul RM. La determinarea obligației fiscale, va fi în drept acesta să utilizeze scutirea personală?

Contabilitatea societăților de asigurări are un șir de particularități ce decurg din specificul activității sectorului de asigurări. Începând cu ediția actuală 4(81), vom publica un ciclu de articole cu privire la particularitățile organizării contabilității in cadrul societăților de asigurări

Actualmente, entitățile utilizează tot mai des achitarea salariului angajaților prin intermediul cardului bancar. Pentru a înțelege procedura utilizării cardurilor bancare vom recurge la unele prevederi legale. Legea cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică nr.114/2012 reglementează