Ponderea cheltuielilor administrative în veniturile proprii ale autorității publice locale a fost majorată de la 30% la 50%. Astfel, capacitatea administrativă a unei autorități publice locale va fi recunoscută ca fiind adecvată statutului legal al unei APL atunci, când cheltuielile administrative ale acesteia nu depăşesc 50% din suma totală a veniturilor proprii și a defalcărilor de la impozitele și taxele de stat.

Prețurile medii de consum în luna aprilie 2022 comparativ cu luna aprilie 2021 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 27,07%. Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, la produse alimentare majorările constituie 30,17%, la mărfuri nealimentare – 19,13% și la serviciile prestate populaţiei – 34,40%.   Prețurile medii de consum în luna aprilie 2022 comparativ cu luna decembrie 2021 (de la începutul anului curent) au crescut cu 15,22%: la produse alimentare – cu 17,86%, la mărfuri nealimentare – cu 9,54% și la servicii prestate populaţiei – cu 19,86%.

Performanța financiară a Asociațiilor de Economii și Împrumut (în continuare – AEÎ) constă din structura indicatorilor bilanțului și relațiile dintre veniturile și cheltuielile ei în situația de profit și pierderi. Astfel, în acest compartiment vor fi descriși indicatorii ce exprimă structura bilanțului,

Regulamentul privind modul de compensare a consumului de gaze naturale pentru consumatorii noncasnici pentru primii 500m3, aprobat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării prin Ordinul nr.27 din 9 martie 2023, este publicat în MO și a intrat în vigoare astăzi, 14 martie.

În Monitorul Oficial nr. 134 din 29 aprilie 2022 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 279 din 27 aprilie curent pentru modificarea Regulamentului privind ajustarea periodică a valorii contractelor de achiziții publice cu executare continuă, încheiate pe un termen mai mare de un an, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1129/2018.   Modificările operate derivă din faptul că, din datele și semnalele primite din partea operatorilor economici și autorităților contractante ca părți a contractelor de achiziții publice de lucrări, Republica Moldova se confruntă cu o escaladare a prețurilor din domeniul

La finele lunii aprilie curent, rata medie a inflației în Republica Moldova a constituit 27,1%, crescând cu un ritm mai pronunțat decât s-a anticipat anterior din cauza consecințelor crizei pandemice, dar și a celor din regiune. Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, a prezentat astăzi, 13 mai, Raportul asupra inflației pentru trimestrul II al anului 2022.   Traiectoria ascendentă a ratei anuale a inflației a fost influențată de majorarea contribuțiilor din partea tuturor componentelor la ritmul anual al IPC. Astfel, în luna aprilie curent cel mai mare impact l-au avut prețurile la produsele alimentare, care au atins nivelul de 11%, fiind urmate de prețurile reglementate – 7,1%, inflația de bază – 6,3%, iar prețurile la combustibil,

În trimestrul IV al anului curent se estimează o relativă stabilitate a activității economice a întreprinderilor, îndeosebi în domeniul industriei prelucrătoare și a construcțiilor, conform rezultatelor Anchetei

Pe parcursul lunii februarie anul curent prețurile producătorului în industrie s-au majorat față de ianuarie 2023 cu 2,1%, față de decembrie 2022 – cu 3,4% și în comparație cu februarie 2022 – cu 26%. Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), în industria extractivă, în perioada analizată prețurile producătorului

Principalele obiective ale proiectului sunt identificarea instrumentelor pentru creșterea economică, simplificarea mecanismului de calculare și achitare a impozitelor și taxelor, precum și îmbunătățirea proceselor de raportare fiscală, dar și armonizarea legislației naționale cu cea a UE.

Potrivit reglementărilor contabile, la data raportării, poate fi necesară efectuarea operaţiunilor de depreciere pentru prezentarea stocurilor în situaţiile financiare la valoarea realizabilă netă, care nu depăşește valoarea contabilă a acestora

Proiectul de lege ce prevede indexarea diferențiată a pensiilor pentru asigurarea echității sistemului de pensii prin reducerea decalajului între cele mai mari și cele mai mici pensii, a fost aprobat în prima lectură în cadrul ședinței plenare din 9 martie cu 78 de voturi.   Astfel, prin derogare de la Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii, în luna aprilie curent coeficientul de indexare să fie aplicat doar părții pensiei care nu depășește salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2022, care constituie 9900 lei.

Coeficientul de indexare al pensiilor ar putea fi modificat, constituind rata inflației la sfârșitul anului precedent, exprimată drept creșterea prețurilor de consum în luna decembrie a aceluiași an față de luna decembrie a anului precedent.   Guvernul a oferit aviz pozitiv pentru inițiativa legislativă prin care se propune asigurarea echității sistemului de pensii prin reducerea decalajului între cele mai mari și cele mai mici pensii. În document se menționează că pensia medie pentru limită de vârstă la 1 ianuarie curent a constituit 2595 lei, în timp ce pensia maximă a depășit 120 mii lei.

În programul de ajutor social ar putea fi incluși și muncitorii zilieri, pentru a spori gradul de activitate legală în rândul acestei categorii de populație. Totodată, cuantumul lunar al ajutorului social ar putea fi diminuat în gospodăriile cu șomeri/ zilieri, în cazul în care aceștia nu vor respecta prevederile legislației privind participarea pe piața muncii.   Inițiativa legislativă de modificare a Legii nr. 133/2008 cu privire la ajutorul social care, potrivit autorului, reprezintă prima etapă în reformarea programului de ajutor social și are ca scop stimularea angajării beneficiarilor de ajutor social capabili să muncească a fost aprobată în prima lectură.

În unitățile economice din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și în toate instituțiile bugetare, în trimestrul II 2025, câștigul salarial mediu lunar brut a constituit 15470,6 lei, fiind în creștere

Managerii întreprinderilor mari - cu numărul de 250 și peste salariați estimează pentru trimestrul IV curent o creștere a activității economice de circa16%, în timp ce pentru veniturile din vânzări estimează o creștere mai moderată (+11%),

Valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă ar putea constitui, pentru o zi lucrătoare, între 40 și 70 lei. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede modificarea Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, ce are ca scop majorarea valorii nominale a acestora în contextul majorării prețurilor la produsele alimentare, la carburanți, dar și a înregistrării unei cote înalte a inflației.   La momentul de față art. 4 din Legea nr. 166/2017 prevede că valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare este cuprinsă între 35 și 55 de lei. Precizăm, valoarea nominală nu include contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii.

În luna iulie 2021, rata anuală a inflației a constituit 3,5%, majorându-se cu 0,3 puncte procentuale față de luna iunie 2021, fiind la limita de jos a intervalului de variație de ±1,5 puncte procentuale de la ținta de 5,0%, comunică Banca Națională a Moldovei. În luna iulie 2021, prețurile la bunurile și serviciile din cadrul IPC au înregistrat o dinamică pozitivă. Acest fapt s-a produs în contextul când  factorii sezonieri dezinflaționiști asociați recoltei bogate de fructe și legume au întârziat, fiind totodată atenuați de creșterile costurilor la nivel global. De menționat că, ultima dată rata lunară a inflației în luna iulie a înregistrat valori pozitive în anul 2012.

În ședința de politică monetară de vineri, 29 octombrie curent, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a votat menținerea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 5,5 puncte procentuale, ținând cont de presiunile din partea ofertei și a cererii agregate interne (manifestată în special în ultimele 4 luni) și susținută de  majorarea venitului populației (fondului de salarizare, asistenței sociale, remiterilor etc.), mărirea volumului creditelor de consum și a celor ipotecare, comunică regulatorul.   Totodată, un factor important în decizia BNM îl are incertitudinea asociată crizei energetice globale – creșterea prețurilor la gazele naturale și petrol

Regulamentul privind modul de compensare a diferenței de preț pentru consumul gazelor naturale consumatorilor noncasnici de gaze naturale care desfășoară anumite activități principale, aprobat de către Ministerul Economiei prin Ordinul nr. 41 din 20 aprilie 2022, a intrat în vigoare, fiind publicat în MO din 22 aprilie.   Documentul stabilește mecanismul de compensare parțială a majorării prețurilor la gazele naturale consumatorilor noncasnici care desfășoară anumite activități principale1 prevăzute la pct.1.10 din Dispoziția nr.11/2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

Este cunoscut că, începând cu anul 2024, entitățile care au avut tranzacții atât locale , cât și transfrontaliere efectuate cu persoanele afiliate cu o valoare totală pe parcursul unei perioade fiscale, calculată prin însumarea valorii tranzacțiilor efectuate cu toate persoanele afiliate, fără TVA, egală sau mai mare de 20 000 000 lei, dar care nu depășește pragul stabilit la alin. (2),