În procesul de comercializare a mărfurilor, în special ținând cont de tendințele moderne de încheiere a contractelor complexe, începând cu producătorii mărfurilor și finisând cu consumatorii, la fiecare subiect implicat poate apărea necesitatea de a returna bunurile achiziționate sau de a accepta returnarea bunurilor comercializate anterior.   Izvorul apariției dreptului de retur al mărfurilor poate fi:  – legal – prevăzut de actele normative în vigoare (remedierea, rezoluțiunea sau în unele cazuri revocarea) și este provocat de obicei prin calitatea necorespunzătoare, rebut total sau parțial, neconformități sau vicii ascunse etc.; sau

Acordul de finanțare semnat cu Asociația Internațională pentru Dezvoltare și Acordul de împrumut semnat cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în vederea realizării proiectului „Modernizarea serviciilor guvernamentale” va fi implementat de Cancelaria de Stat și Ministerul Finanțelor, prin intermediul Agenției de Guvernare Electronică, în baza unui acord subsidiar semnat între aceștia. Pe data de 10 iunie 2020, în cadrul ședinței de Guvern a fost aprobat proiectul hotărârii „Cu privire la unele măsuri de implementare a proiectului „Modernizarea serviciilor guvernamentale”.

Conform prevederilor art. 947 din Codul civil (CC), clauza penală este o prevedere contractuală prin care părţile evaluează anticipat prejudiciul, stipulând că debitorul, în cazul neexecutării obligaţiei, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun (penalitate). Aceasta poate garanta numai o creanţă valabilă. Penalitatea poate fi stipulată în mărime fixă sau sub forma unei cote din valoarea obligaţiei garantate prin clauza penală, sau a părţii neexecutate, inclusiv sub forma unei dobânzi de întârziere. Totodată, părţile pot conveni asupra unei penalităţi mai mari decât prejudiciul.

Evoluţia sistemului asociațiilor de economii şi împrumut din RM, (în continuare – AEÎ) a determinat necesitățile de dezvoltare a unui sistem informaţional unic activității acestora şi au impus elaborarea unui proces de sintetizare şi generalizare a informaţiilor.

Amintim contribuabililor că obligația de prezentare a situațiilor financiare individuale și situațiilor financiare consolidate pentru anul 2019 urmează a fi prezentate până la 30 iunie 2020, ca urmare a instituirii unor măsuri excepționale. Transferarea termenului de prezentare este reglementat prin Legea nr. 69   din 21 mai 2020 cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative (art. XXVII).   Reamintim că, potrivit Legii contabilității și raportării financiare nr. 287, situațiile financiare urmau a fi prezentate până la 30 aprilie. 

Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).

Declarația cu privire la impozitul pe venit (forma VEN12) se completează în conformitate cu Anexa nr.2 „Modul de completare a Declarației cu privire la impozitul pe venit” la Ordinul MF nr. 153/2017 și urmează a fi depusă în mod obligatoriu de următoarele categorii de contribuabili:

În următorul număr al revistei „monitorul fiscal FISC.md” (nr. 7(62)) ce va ieși în curând de sub tipar în zilele următoare, am pregătit pentru cititorii noștri, tradițional, articole utile și extrem de actuale.   Astfel, în acest număr este publicat Ghidul privind amortizarea mijloacelor fixe: aspecte contabile și fiscale, autorul acestuia fiind Marina Brihuneț. Articolul va fi disponibil în rubrica Practica fiscală. Tot în această rubrică veți găsi detalii cu privire la aspectele fiscale și de raportare aferente contractului de împrumut, descrise de Victoria Belous.

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

În anul 2019 persoana fizică „Y” a oferit un împrumut cu dobândă unui birou asociat de avocați. La achitarea dobânzii persoanei fizice pe parcursul anului 2019 biroul nu a efectuat reținerea impozitului la sursa de plată pe motiv că nu cade sub incidența art. 89 din Codul fiscal (CF). Corect sau nu a procedat biroul asociat de avocați? În cazul în care nu s-a procedat corect, cine are obligaţia de declarare și achitare a impozitului pe venit în cazul în care plătitorul venitului nu a reținut prealabil impozitul la sursa de plată?

1. (29.2.6.21) Urmează de a reține impozitul pe venit la sursa de plată, la acordarea împrumutului persoanei fizice, potrivit contractului de amanet? 2. (29.2.6.14) Se vor impozita veniturile achitate persoanelor fizice la achiziţionarea producţie din fitotehnie şi horticultură în formă naturală de către persoanele juridice?

Se suspendă acțiunea, inclusiv procedura de intrare în vigoare, a Legii nr. 57 din 23 aprilie 2020 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Federației Ruse și Guvernul Republicii Moldova privind acordarea Guvernului Republicii Moldova a unui împrumut financiar de stat, până la examinarea în fond a sesizării. Decizia nr.41 privind cererea de suspendare a acțiunii Hotărârilor Guvernului nr. 162 din 13 martie 2020 și nr. 252 din 21 aprilie 2020 a fost adoptată de Curtea Constituțională ieri, 23 aprilie, fiind publicată pe pagina oficială a Curții. Amintim că, în ședința de ieri a Parlamentului, Acordul de credit de 200 mil. euro contractat de la Federația Rusă a fost ratificat cu votul a 56 de deputați.

Potrivit art. 11 alin. (1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare. Totodată, conform art. 12 alin. (1) lit. b) din legea menționată, pentru serviciile financiare prestate de către instituţiile financiare, organizaţiile de microfinanţare, asociaţiile de economii şi împrumut, formularele tipizate cu regim special nu se utilizează.

1. (29.1.3.5.9) Se calculează amortizarea în scopuri fiscale pentru mijloacele fixe primite ca aport la capitalul statutar? 2. (29.1.3.5.8) Cum urmează a fi deduse cheltuielile privind obiectele de mică valoare și scurtă durată de către un agent economic care aplică IFRS?

Acordarea Î.S. „Moldelectrica” a unui împrumut cu dobândă preferențială și scutirea de plata TVA pentru implementarea proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova şi România, Faza I” notificate de către Ministerul Finanțelor nu constituie ajutor de stat în sensul art. 3 din Legea cu privire la ajutorul de stat1. Decizia Consiliului Concurenței Nr. ASO-13 din 06.05.2020 a fost publicată în Monitorul Oficial din 8 mai curent. Decizia a fost luată în conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la forma de notificare, procedura de examinare şi adoptare a deciziilor cu privire la ajutorul de stat.

P.P. „Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea celui de-al treilea set de materiale la subiectul financiar, în contextul campaniei de informare pe care o desfășoară Banca Națională a Moldovei împreună cu Comisia Națională a Pieței Financiare, în cadrul proiectului „Învață. Dă sens banilor”. Respectiv, oricine este interesat de subiectul financiar, își poate completa cunoștințele necesare pentru uzul personal și în sprijinul incluziunii financiare. Astăzi ne referim la drepturile consumatorului. Dobânda anuală efectivă (DAE) se aplică la toate produsele de credit – credite de consum, împrumuturi nebancare, credite ipotecare, leasing sau carduri de credit. Legea îi obligă pe cei care fac publicitate la credite să includă DAE de fiecare dată când prezintă datele referitoare la costul total al creditului.

Data de 25 februarie este termenul limită de prezentare a Informației privind împrumuturile contractate de la persoane fizice în perioada anului fiscal și cele rambursate persoanelor fizice. Conform completărilor operate în Codul fiscal prin Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, începând cu 1 ianuarie 2018, persoanele care desfășoară activitate de întreprinzător, cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător și a persoanelor fizice care practică activitate independentă, sunt obligate să prezinte Serviciului Fiscal de Stat informația respectivă.

Deseori se întâmplă că o companie care a apelat anterior la un credit bancar solicită peste un timp de la același creditor alt credit analogic și primește oferta de creditare cu o rată mai ridicată a dobânzii. Știind că rata de refinanțare a Băncii Naționale a Moldovei (BNM) este în scădere, debitorul devine nedumerit, dacă nu indignat. Explicațiile băncii sunt următoarele: mărimea de scoring a companiei s-a înrăutățit față de data precedentă, banca suportă riscul mai mare și ridică rata dobânzii. În asemenea condiții debitorul se străduiește să înțeleagă ce este „scoring”-ul și de ce depinde prețul creditului de așa ceva?

Raportul privind executarea bugetului de stat în anul 2019 a fost aprobat de Cabinetul de miniștri în cadrul ședinței din 20 iulie 2020. Vicepremierul Serghei Pușcuța a menționat că, politica bugetar–fiscală în anul 2019 a fost direcționată pentru facilitarea creşterii economice sustenabile, pentru crearea unui cadru eficient de lărgire a bazei de impozitare, consolidarea administrării fiscale, alocarea resurselor necesare pentru programe de importanță vitală și anume cheltuieli în domeniile social și al educației și cheltuieli ce stimulează creșterea economică: „Au fost depuse eforturi pentru consolidarea relațiilor cu partenerii externi, permițând astfel mizarea în continuare pe sprijinul financiar al acestora pentru implementarea proiectelor strategice și reformelor demarate pentru asigurarea dezvoltării economice și bunăstării societății”.

Controalele fiscale prealabile și/sau a controalelor fiscale cu aplicarea metodelor indirecte de estimare a venitului impozabil a persoanelor fizice, inclusiv și pentru cele inițiate până la instituirea stării de urgență, sunt suspendate pe durata acesteia. Prevederea este inclusă în Dispoziția nr.14 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova din 6 aprilie 2020. Comisia a aprobat un șir de măsuri ce vizează piața de capital. Astfel, adunările generale anuale ale acționarilor în anul curent vor fi convocate de la 29 mai și se vor desfășura în cel mult 2 luni după această data.