China va reduce anual taxe şi comisioane în valoare de aproximativ 40 miliarde de yuani (6,5 miliarde de dolari) ca parte a efortului de a stimula creşterea economiei, a anunţat Consiliul de Stat, transmite Reuters. Începând cu ianuarie 2015, Guvernul va renunţa la 42 de comisioane administrative şi 12 taxe de înregistrare a afacerilor, pentru a reduce povara asupra companiilor mici, au anunţat autorităţile de la Beijing.

Circa 2 mii de locuri noi de muncă vor fi create în Parcul Industrial Edineţ. Spre deosebire de alte astfel de parcuri, care şi-au început activitatea în baza unor platforme industriale existente, acesta este edificat din temelie (Parc Industrial de tip greenfield). Vicepremierul, ministrul economiei, Octavian Calmâc, a mers într-o vizită de lucru la acest Parc Industrial.

Volumul transferurilor bănești în Moldova efectuate în anul 2014 din străinătate în favoarea persoanelor fizice prin intermediul băncilor a însumat 1 miliard 612,96 milioane de dolari, depășind indicatorii anului precedent cu aproximativ 4 milioane de dolari sau cu 0,3 la sută. Creșterea în ansamblu a indicatorului în cauză a fost obținută în pofida faptului că în ultimele luni ale anului trecut volumul remitențelor s-a redus considerabil în urma crizei și devalorizării bruște a rublei în Rusia, unde muncesc majoritatea migranților din Moldova, relatează NOI.md.

Guvernul din Ungaria ar putea introduce din 2015 noi suprataxe în sectoare economice unde companiile realizează „supraprofit“, continuând astfel politicile controversate prin care a echilibrat bugetul şi a stimulat creşterea economică prin taxarea suplimentară a unor sectoare dominate de jucători străini pentru a evita introducerea unor măsuri de austeritate.

În Spania criza economică a fost generată de prăbuşirea sectorului imobiliar, care a dus la falimentarea marilor companii din sectorul construcţiilor, şi s-a transformat într-o criză socială prin creşterea puternică a ratei şomajului, care a ajuns în aprilie 2013 la aproape 30%. Declinul economic spaniol a apărut pe fondul crizei economice mondiale şi s-a amplificat odată cu criza datoriilor suverane din zona euro, care a afectat în special statele din sudul Europei şi Irlanda. În 2007, Spania a avut un surplus bugetar de peste 2% din PIB, iar economia a urcat cu 3,5%, propulsată în mare parte de boom-ul din industria construcţiilor. În 2008 bula imobiliară, alimentată de creditarea ieftină, a făcut implozie, surplusul s-a transformat în deficit, iar ţara a intrat în recesiune în al treilea trimestru al acelui an.

Dacă vor să menţină stabilitatea uniunii monetare, ţările din zona euro ar trebui să urmeze exemplul Statelor Unite, unde fiecare stat îşi asumă individual responsabilitatea pentru propria datorie, scrie Hans-Werner Sinn, preşedintele prestigiosului institut de cercetare economică Ifo din Germania, pentru site-ul Project Syndicate. Europa urmează calea mutualizării datoriei, adică a împărţirii poverii între statele care folosesc moneda euro, dar Sinn se întreabă cât de sustenabil este actualul sistem de gestionare a datoriei.

Economiştii de la Institutul Naţional de Cercetări Economice (INCE) sînt mai pesimişti în ceea ce priveşte evoluţia economiei în 2014 şi anticipează o creştere cu 2 la sută, mai moderată decît cea anterioară cînd prognozau un avans de 3,7 la sută. Estimările revăzute de INCE au fost prezentate astăzi în cadrul lansării ultimului număr al publicaţiei „Tendinţe în Economia Moldovei”, informează Moldpres. „Constrîngerile interne în calea desfăşurării afacerilor, şi în special, conjunctura externă nefavorabilă, deja au determinat reducerea ritmurilor de creştere a producţiei industriale şi au contaminat unele sectoare de servicii”, apreciază autorii publicaţiei.

În prima jumătate a anului economia naţională a înregistrat o creştere economică anuală de 3,9% — o performanţă bună comparativ cu alte state din regiune — Ucraina, România, Federaţia Rusă. Exporturile şi formarea brută de capital fix au fost principalii factori ce au susţinut creşterea PIB. Totodată, în pofida acestor evoluţii investiţiile străine întârzie să crească. Acestea sunt câteva din constatările făcute de autorii publicației trimestriale „Tendinţe în economia Moldovei”, ediția a 14-a.

Agricultura şi construcţiile au frânat creşterea economică atât în al doilea trimestru, cât şi la nivelul primelor şase luni din acest an, perioadă pentru care INS a calculat un PIB de 279.352,8 milioane lei, în creştere cu 2,4%, evoluţie susţinută de industrie (+1,4%) şi impozite nete (+0,8%)

Ministrul francez de Finanţe Michel Sapin a declarat luna trecută că proiectul de buget pentru 2015 va fi conceput cu un deficit bugetar de 4,3% din PIB, cu mult peste nivelul de 3% asumat anterior de autorităţile de la Paris, în condiţiile în care economia se află în stagnare, relatează MarketWatch. Reducerile de costuri se vor ridica la doar 0,2% din PIB, nivel inferior celui de 0,8% convenit cu Comisia Europeană.

Aceasta este concluzia experților din cadrul Ministerului Economiei, în urma analizei datelor Biroului Național de Statistică, privind evoluția Produsul intern brut (PIB) în primul semestru al anului 2014. Astfel, conform prognozei Ministerul Economiei este preconizată o creștere anuală a PIB-ului cu 3,5% pentru 2014. În primul semestru al anului curent produsul intern brut a însumat 47,7 milioane de lei. Economia Moldovei a intrat într-o perioadă de stabilizare, în 2014, iar toate activitățile economice au înregistrat o creștere moderată, exporturile s-au majorat, în timp ce importurile au înregistrat o diminuare nesemnificativă.

Viceprim-ministrul, ministrul Economiei Andrian Candu și Șeful Delegației UE la Chișinău Pirkka Tapiola au anunțat în cadrul unei conferințe de presă că în luna octombrie curent Uniunea Europeană a transferat în contul Republicii Moldova ultima tranșă în valoare de 13, 16 milioane euro prevăzută în cadrul Programului de Suport Bugetar „Susținerea Economică în Zonele Rurale”.

Anul 2014 a fost marcat de politici economice populiste, care s-au accentuat tot mai mult odată cu apropierea alegerilor parlamentare și care au fost deseori în detrimentul rațiunilor economice.

Guvernul francez a anunţat, miercuri, că va rata anul viitor şi în 2016 ţinta de reducere a deficitului bugetar la 3% din produsul intern brut, dar a avertizat că nu va lua măsuri suplimentare de austeritate, în ciuda presiunilor Uniunii Europene, informează AFP. Proiectul de buget pentru 2015 prevede un deficit bugetar de 4,3% din PIB, faţă de 4,4% la finalul acestui an. Indicatorul ar urma să ajungă în 2017 la nivelul de sub 3% stabilit de Uniunea Europeană.

Pensionarii şi salariaţii din sectorul public din Republica Moldova își vor primi banii chiar dacă situația din sistemul financiar nu este tocmai bună, a anunțat ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu.

Lucrările de construcție a Parcului Industrial (PI) Triveneta Cavi Development din Strășeni se desfășoară conform graficilor stabilite — a constatat viceministrul economiei Valeriu Triboi, care împreună cu Ambasadorul Italiei în Republica Moldova, Enrico Nunziata au efectuat o vizită de lucru pe șantier.

”Moldova începe un nou ciclu politic, iar provocările pentru noul guvern sunt mari ca niciodată,” — se menționează în publicația MEGA (Moldovan Economic Growth Analysis) ”Analiza creșterii economice din Moldova pentru 2014-2015”, lansată joi la Chișinău, de Centrul Analitic Independent Expert-Grup.

Cele mai mari economii ale Uniunii Europene, Germania, Franţa şi Marea Britanie, au luat-o fiecare în direcţii total diferite, ceea ce subliniază lipsa de coordonare în ceea ce se vrea a fi cel mai ambiţios proiect de uniune economică din lume şi un semnal de atenţionare pentru economiile, precum cea a României, care-şi trimit cele mai multe exporturi pe piaţa comunitară. Vestea reducerii cu 4% a producţiei industriale din Germania în august, cea mai abruptă scădere de după criză şi mai gravă decât cele mai pesimiste estimări ale analiştilor, s-a resimţit pe bursele europene şi amplifică temerile că economia germană, motorul de creştere economică al Europei, va începe să dea rateuri.

Volumul producţiei agricole a crescut în 2013 cu 38 % faţă de anul precedent, iar ponderea agriculturii şi industriei alimentare în PIB a constituit circa 17 la sută, cu un procent mai mult decît în 2012, relatează Moldpres. Datele au fost făcute publice astăzi de către ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, care a prezentat raportul de activitate a ministerului în perioada 2011-2014.

Furnizorul de apă din capitală anunţă o nouă licitaţie internaţională privind furnizarea materialelor şi a fitingurilor pentru reabilitarea reţelelor de apeduct şi canalizare, transmite Ipn.