Conform prevederilor art.4 alin.3 din Legea nr.166 cu privire la tichetele de masa, „valoarea nominală a unui tichet de masă, prevăzută la alin. (1), se indexează anual, după caz, la 1 aprilie. Coeficientul de indexare constituie creşterea anuală a indicelui preţurilor de consum pentru anul precedent, determinată în modul stabilit de către Guvern”. În cazul în care valoarea tichetului a fost de 45 lei și entitatea va aplica coeficientul de indexare, valoarea tichetului va depăși suma stabilită de lege drept sumă deductibilă (presupunem, costul tichetului, la rata inflației de 5% anual, va atinge 47,25 lei). Diferența dintre valoarea nominală și cea indexată a tichetului va rămâne deductibilă în scopuri fiscale?

Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei (în continuare — IT) practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea și gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum și prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (în continuare — Legea) și HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”.

Investitorii străini în continuare manifestă interes pentru efectuarea investițiilor în țara noastră. Această idee este enunțată în cadrul panelurilor de discuții ce au loc la Moldova Business Week 2019. Republica Moldova, poziționată în clasamentul ”Doing Business 2020” pe locul 48 din 190 de țări, are un rating mai mare decât Ucraina, Belarus, Croația, Italia. Cea mai bună poziție – 13, Moldova o ocupă la capitolul inițierea afacerii și înregistrarea proprietății. De asemenea, se clasează pe locul 33 la capitolul plata taxelor și pe locul 38 la comerțul transfrontalier. În domeniul executării contractelor, țara noastră a urcat de pe poziția 69 pe 62, la plata impozitelor – de pe locul 35 la 33, iar la recunoașterea insolvenței – de la 68 la 67.

Pandemia globală asociată COVID-19 (coronavirusului) este în plină desfășurare, iar efectele acesteia își găsesc reflecție nu doar în viața personală a oamenilor prin riscul asupra sănătății acestora, dar și asupra activității agenților economici. Fiind afectați direct sau indirect de restricțiile impuse de organele guvernamentale specializate, agenții economici traversează o perioadă extrem de dificilă, echivalentă unei crize economice de proporții la nivel național și internațional. În acest context, se cere luarea unor măsuri urgente de susținere a acestora, iar lecțiile altor state ar putea servi drept sursă de inspirație pentru autoritățile naționale.

Autoritățile preconizează ca până în anul 2030 nivelul de sărăcie absolută, dar și sărăcia în toate dimensiunile sale, să fie redus cu 50%. Creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților economice este una din măsurile incluse în proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Moldova 2030. Potrivit documentului, majorarea veniturilor populației va fi atinsă prin impulsionarea acumulării de venituri din activitatea salarială și cea economică, astfel încât presiunea pe sistemul de asistență socială să fie, pe cât e posibil, minimă.

Din 1 mai 2019, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real poate fi stabilit în mărime de 16,42 lei pe oră sau 2775 lei pe lună. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern „Cu privire la modificarea punctului 1 din Hotărârea Guvernului nr.165 /2010”. În argumentarea cuantumului propus spre aprobare autorii proiectului vin cu un calcul, la baza căruia sunt puse salariul minim garantat în sectorul real al economiei pentru anul precedent (2610 lei lunar), indicele prețurilor de consum în anul 2018 față de anul 2017 (103,0 %), rata de creștere/descreștere a valorii adăugate brute în anul 2018 față de anul 2017 (104,2 %) și rata de creștere/descreștere a numărului mediu al salariaților în anul 2018 față de anul 2017 (100,9 %).

Entitatea a luat în folosință de la o persoană fizică un teren pe un termen de 99 de ani în baza unui contract de superficie pentru ca ulterior să construiască un imobil pe acest teren. Cum urmează a fi efectuată reținerea impozitului la sursa de plată aferentă veniturilor obținute în baza contractului de superficie?

Republica Moldova va explora tot mai puține oportunități de finanțare în condiții concesionale și semiconcesionale, acestea urmând a fi înlocuite cu finanțarea la costuri de piață, respectiv mai înalte. În procesul de gestiune a datoriei de stat ar trebui să se ia în considerare că aceasta ar putea duce la apariția unor noi riscuri sau la acutizarea celor existente, se spune în proiectul Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022)” elaborat de Ministerul Finanțelor. Conform autorilor, documentul descrie strategia de finanțare a deficitului bugetului de stat, identificarea factorilor de cost și de risc aferenți, este bazat pe practicile internaţionale definite în „Liniile directoare ale Băncii Mondiale si FMI referitoare la elaborarea strategiilor de datorie pe termen mediu”, cu utilizarea instrumentului analitic Medium Term Debt Management Strategy (MTDS AT).

Cursul se predă pornind de la exemple reale, concrete, întâlnite în practică și în mediul de afaceri. Structura cursului a fost perfecționată pe baza anilor de experiență și a solicitărilor participanților la acest curs. Înregistrare Metoda de lucru este bazată pe: exerciții, demonstrații, aplicativitate, tehnici și noțiuni noi și avansate.

În perioada 1 iunie-31 decembrie 2020, băncile și organizațiile de creditare nebancare (OCN) nu sunt în drept să aplice penalități sau dobânzi de întârziere pentru neexecutarea (parțială sau integrală) în termen a obligațiilor de plată aferente contractelor de credit aflate în curs de realizare la data de intrare în vigoare a legii, proiectul căreia urmează a fi examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat, care va fi convocată pe data de 21 mai.

Anii 2019-2020 se vor caracteriza printr-o rată de creștere a PIB-ului de circa 4 — 4,5%. La nivelul sectoarelor economice, cel mai mare aport îl vor avea industria și comerțul. În anul curent, valoarea adăugată brută a acestor sectoare va crește cu peste 6%, iar în anul 2020 se prognozează o creștere mai modestă – de circa 4% în industrie și 5% în sectorul comerțului. Datele sunt incluse în publicația Moldovan Economic Growth Analysis (MEGA), elaborată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup și care este la a XX-a ediție. O sinteză a publicației a fost prezentată în cadrul conferinței, care a avut loc astăzi, 25 iulie 2019.

Prim-ministrul Republicii Moldova,Ion Chicu, a prezentat pe pagina sa de Facebook setul de măsuri de protecție ale persoanelor fizice și juridice în condițiile stării de urgență declarate în țară. Acțiunile au fost agreate cu autoritățile abilitate și vin să diminueze efectele negative asupra situației economice. În continuare oferim postarea prim-ministrului. Stimați prieteni, anunțasem anterior, că după prima serie de acțiuni întreprinse de Guvern, BNM și CNPF, pentru a susține cetățenii și businessul în această perioada dificilă, vom veni și cu alte măsuri necesare.

Împrumuturile de la fondator reprezintă sau nu venituri din activitatea operaţională? Fondatorul întreprinderii X a decis lichidarea entității. În condițiile art. 121 alin. (3) din Codul fiscal (CF), pentru agentul economic care a adoptat decizia de lichidare pe parcursul anului calendaristic, perioadă fiscală se consideră:

Lansarea Facilității de Creditare a Tinerilor (FCT), inițiată de Ministerul Finanțelor, a avut loc și este integral bazată pe fondurile disponibile ale liniilor de credit investiționale circulante, finanțate din împrumuturi externe de stat pentru dezvoltarea sectorului real, acordate de Banca Mondială și Fondul Internațional de Dezvoltare Agricolă. Recreditarea tinerilor antreprenori este efectuată prin intermediul Instituțiilor Financiare Participante partenere (IFP) locale interesate, care î-și asumă toate riscurile de credit și au semnate cu Ministerul Finanțelor Contracte de Recreditare.

Autoritățile trebuie să prevadă o serie de măsuri fiscale pentru diminuarea inegalităților, cum ar fi reintroducerea sistemului progresiv de impozitare, însă după o evaluare de impact sau combaterea evaziunii fiscale. Aceste și alte recomandări de politici sunt incluse în Raportul de Stare a Țării, ediția 2019, elaborat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Principalele mesaje ale publicației au fost prezentate în cadrul Conferinței Macro 2019: Atenuarea inegalităților — o precondiție fundamentală pentru o creștere economică durabilă.

1. Destinația și importanța sistemului PERLAS în analiza activității AEÎ Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) prezintă anual, trimestrial și lunar către Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), dar și altor părți interesate situații financiare și rapoarte speciale, în conformitate cu prevederile Indicațiilor metodice privind particularitățile contabilității și prezentării informațiilor în situațiile financiare ale asociațiilor de economii și împrumut (aprobate prin ordinul MF nr. 166 din 30.12.2016, în continuare – Indicații) și Instrucțiunea cu privire la raportarea asociațiilor de economii și împrumut (aprobată prin Hotărârea CNPF nr. 54/3 din 11.12.2017, în continuare - Instrucțiunea), care stabilesc formele și regulile de întocmire și prezentare a situațiilor financiare și rapoartelor specifice (în continuare – rapoarte).

Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi proiectul legii ce se referă la măsurile de mobilizare a veniturilor și asigurare a stabilității bugetare, care au fost negociate cu Fondul Monetar Internațional. Documentul conține modificări la Codul Fiscal, Legea privind declararea voluntară și stimularea fiscală, Legea privind plata pentru poluarea mediului și Legea cu privire la tichetele de masă.

Serviciul Fiscal de Stat informează: contribuabilii persoane juridice și persoane fizice care practică activitate de întreprinzător, precum și persoanele fizice care desfășoară activitate independentă sunt obligați să depună Declarația cu privire la impozitul pe venit până la data 25 martie. Această obligație este stipulată de art. 83 alin. (2) din Codul fiscal al Republicii Moldova. În cazul contribuabililor vizați, impozitul pe venit se aplică aferent venitului obținut de aceștia din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova (cu excepția deducerilor şi scutirilor la care au dreptul).

În conformitate cu prevederile stipulate în art. 23 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) toate entitățile mijlocii, entitățile mari și entitățile de interes public întocmesc și prezintă anual, împreună cu situațiile financiare, raportul conducerii, care conține o prezentare fidelă a poziției entității, a dezvoltării și a performanței activităților acesteia și o analiză corelată cu dimensiunea și complexitatea activităților desfășurate.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis prin vot unanim, în ședința de astăzi, 7 mai 2019, să mențină rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul actual de 6,5 la sută anual. În același timp, se mențin ratele de dobândă la creditele overnight la nivelul actual de 9,5% anual și la depozitele overnight la nivelul actual de 3,5% anual. Totodată, se menține norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă la nivelul actual de 42,5% din baza de calcul, precum și norma rezervelor obligatorii din mijloace atrase în valută liber convertibilă la nivelul actual de 14,0% din baza de calcul.