(continuare a articolului „Vânzarea acțiunilor proprietate publică: reglementări, proceduri, particularități, noutăți”)   Numeroase studii efectuate la nivel mondial arată că mediul privat poate activa și gestiona anumite lucruri și procese într-un mod mai eficient decât guvernele datorită concurenței pe piața liberă. De-a lungul timpului, acest lucru tinde să conducă la prețuri mai mici, calitate mai bună, o varietate mai mare de bunuri produse și servicii prestate, mai puțină birocrație și livrare mai rapidă. Din aceste considerente, majoritatea statelor au tins să supună privatizării majoritatea obiectelor comerciale deținute în proprietate. Privatizarea în sine constă în

Hotărârea Guvernului nr.113 din 14 iulie curent cu privire la aprobarea Listei produselor alimentare provenite din lanțul alimentar scurt a fost publicată în MO din 19 iulie 2019.   Produsele incluse în Listă sunt divizate în 14 categorii și 129 poziții: legume în stare proaspătă; fructe în stare proaspătă; legume, fructe conservate; băcănie; paste; produse de brutărie, patiserie și cofetărie; alte produse (borș acru, bastonașe de porumb, semințe de floarea soarelui și dovleac); băuturi nealcoolice (sucuri, nectar); produse alcoolice; preparate congelate (colțunași, pelmeni, aluat); lapte și produse lactate; carne, produse din carne și mezeluri;

Modul de reflectare în contabilitate a operațiunilor de procurare a combustibilului Entitatea care dispune de mijloace de transport achiziționează combustibil: • direct de la furnizori; • în baza cardurilor valorice; • prin intermediul titularului de avans (în cazul delegării salariatului peste hotare țării). Formulele contabile ce urmează a fi întocmite conform surselor de intrare menționate mai sus sunt prezentate în Tabelul 1.

Pe parcursul anului curent urmează a fi implementate opt proiecte finanțate în cadrul Programului Buget Civil Chișinău. Lista proiectelor spre finanțare și implementare pentru anul 2021 a fost aprobată prin Dispoziția primarului mun. Chișinău nr.238-d.    Anterior acestea au fost examinate de Comisia pentru evaluarea proiectelor înaintate pentru finanțare și implementare, termenul limită de realizare fiind stabilit 15 decembrie 2021. Proiectele nerealizate pe perioada anului curent nu vor mai fi eligibile spre finanțare.  

Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene (în continuare – Convenția PEM) a fost adoptată în 2012, în vederea stabilirii unor reguli de origine comune și a cumulului originii între 25 părți contractante la PEM, pentru a facilita comerțul și a integra lanțurile de aprovizionare din zonă. Moldova a aderat la Convenția PEM prin Legea nr. 111/2015.

În prezentul articol, în baza exemplelor concrete, ne propunem să analizăm modul de contabilizare și reflectare în factura fiscală a vânzării autoturismului (obiect scutit de TVA cu drept de deducere) și camionului (obiect impozabil cu TVA) utilizat în activitatea de  întreprinzător pe care au fost instalate acumulatoare și anvelope procurate aparte.

Serviciul Vamal (SV), prin prisma competențelor sale, deține un rol important în asigurarea protecției vamale a proprietății intelectuale. În conformitate cu art.3 din Legea nr.114/2014 cu privire la Agenția de Stat pentru Proprietatea

Prevederile art.1171 alin.(10) din Codul fiscal reglementează modul de documentare refacturarea cheltuielilor compensate de către locatar.  Potrivit esenței sale, refacturarea cheltuielilor compensate presupune recuperarea contravalorii bunurilor/serviciilor procurate de către locator, și folosite de locatar în scopul desfășurării activității de întreprinzător. 

Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).

Este obligatoriu să fie indicat preţul de achiziţie în facturile fiscale eliberate de către cumparator pentru documentarea returului de marfă către furnizor? Daca entitatea care returnează marfa duce evidenţa stocului de marfă la cost mediu ponderat, cum se va reflecta în factura fiscală returul stocului de marfă achizitionat în trecut din mai multe partide cu preţ de achizitie diferit?

 Conform prevederilor art. 211 alin. (9) din Legea 231/2010 cu privire la comerțul interior, produsele alimentare care au fost achiziţionate cu respectarea cerinţelor cantitative şi calitative stipulate în contractele de livrare a produselor, dar care au devenit neconforme reglementărilor aplicabile în domeniul alimentar, inclusiv prin expirarea datei-limită de consum/datei durabilităţii minimale a acestora, nu pot fi returnate furnizorului. Comerciantul este obligat să lichideze (să distrugă) produsele alimentare neconforme reglementărilor aplicabile în domeniul alimentar.

Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul Hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege cu privire la serviciile publice – un cadru juridic pentru sistemul de prestare a serviciilor publice ce va asigura accesibilitatea, calitatea și eficiența prestării lor, cu realizarea unui echilibru între satisfacerea necesităților și intereselor beneficiarilor de servicii și a interesului public.   Prevederile legii vor fi aplicate de toți prestatorii de servicii publice cu sau fără plată, indiferent de forma organizatorico-juridică, cu excepția prestatorilor străini. În același timp, legea nu va fi aplicată serviciilor publice prestate de autoritățile publice centrale de supraveghere în domeniul financiar (bancar și nebancar);

În conformitate cu prevederile stipulate în art. 23 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) toate entitățile mijlocii, entitățile mari și entitățile de interes public întocmesc și prezintă anual, împreună cu situațiile financiare, raportul conducerii, care conține o prezentare fidelă a poziției entității, a dezvoltării și a performanței activităților acesteia și o analiză corelată cu dimensiunea și complexitatea activităților desfășurate.

În articolul publicat anterior ”Blocarea fondurilor și a resurselor economice de Serviciul Fiscal de Stat în scopul punerii în aplicare a măsurilor restrictive internaționale aplicate de Republica Moldova” au fost elucidate atribuțiile autorității fiscale în punerea în aplicare a măsurilor restrictive internaționale aplicate de RM.

Asociația Obștească „X” este o asociație necomercială (non-profit) care desfășoară activitate în interesul societății. Fondurile asociației sunt formate din cotizațiile membrilor săi. Printre activitățile filantropice și de binefacere ale Asociației este și acordarea donațiilor persoanelor fizice rezidente ale RM ce nu desfășoară activitate de întreprinzător, în conformitate cu Statutul Asociației. Ținând cont de art. 901 alin.(31) liniuța a cincea din Codul fiscal, care sunt obligațiile fiscale ale AO „X” la acordarea donațiilor persoanelor fizice?

 În cazul în care entitatea a decis să anuleze factura fiscală pe suport de hârtie completată cu erori, care este procedura de anulare a acesteia? Este obligatorie raportarea facturilor fiscale anulate în Registrele de evidenţă a livrărilor și procurărilor?  Conform art. 117 alin. (1) din Codul fiscal (CF), subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză. Prezentarea facturii fiscale se efectuează la momentul apariţiei obligaţiei fiscale, stabilit prin art.108, cu excepţia cazurilor prevăzute de CF.

Întreprinderile din Republica Moldova implicate în operațiuni de comerț internațional ar putea suferi de la perturbări din lanțul lor de distribuție din cauza evenimentelor produse în China în legătură cu noul coronavirus (denumit „COVID-19” sau „2019-nCoV”). Această notă analizează implicațiile juridice ale perturbărilor atât (1) la nivelul contractului în care întreprinderea din Moldova este cumpărător având ca scop importul mărfurilor produse în China (contractul internațional), cât și (2) la nivelul contractului național, în care întreprinderea din Moldova își schimbă poziția, și devine vânzător pe piața locală a mărfii importate (contractul național). De asemenea, întreprinderile exportatoare din Moldova s-ar putea lovi de problema scăderii pe piața chineză a cererii la mărfurile produse în Moldova și, prin urmare, a scăderii comenzilor de la importatorii chinezi (3).

Politica bugetar-fiscală pentru anul 2021 votată de Parlament ieri, 16 decembrie 2020, în lectură finală, prevede uniformizarea cotelor de impozitare a veniturilor, cota standard fiind stabilită de 12%.   Astfel, conform modificărilor la art. 901 CF, din 1 ianuarie 2021 persoanele specificate la art.90 din Codul fiscal (CF) vor reține un impozit în mărime de 12% (față de 10% în anul 2020) din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Astăzi, 25 martie, se încheie prima rundă de negocieri pe marginea proiectului Acordului de Comerț Liber dintre Republica Moldova și statele membre ale Asociației Europene de Liber Schimb (EFTA).   Discuțiile au fost axate pe prevederile legale și instituționale, comerțul cu bunuri și servicii, facilitarea comerțului și cooperarea vamală, regulile de origine, barierele tehnice în calea comerțului, drepturile de proprietate intelectuală, dezvoltarea durabilă, precum și îmbunătățirea condițiilor de cooperare în sectorul privat.  

Британский Институт государственных финансов и бухгалтерского дела (CIPFA) совместно с Humentum (международной некоммерческой ассоциацией институтов развития) реализуют совместную инициативу IFR4NPO (International Financial Reporting for Non-Profit Organisations/Международная финансовая отчетность для некоммерческих организаций).   Пока, как отмечают эксперты, сложно говорить о какой-то полноценной международной системе стандартов. Речь, скорее, о первых попытках создать отдельное руководство для составителей отчетности этого довольно узкого сегмента мировой экономической системы.