Lista proiectelor de asistență tehnică în derulare, care cad sub incidența tratatelor internaționale pentru aplicarea scutirilor la impozitul pe venit, accize, taxe vamale, taxe pentru efectuarea procedurilor vamale, taxe pentru mărfurile care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului, precum şi aplicarea scutirii de TVA cu drept de deducere pentru mărfurile şi serviciile destinate acestora, va fi actualizată. Pe agenda ședinței secretarilor generali din 4 februarie curent a fost inclus proiectul de hotărâre de Guvern ce prevede modificarea HG nr. 246/2010, prin care a fost aprobată listă menționată supra.  

După 7 ani de implementare a Acordului de Asociere, UE și-a consolidat poziția de partener comercial principal al țării noastre, spre piața europeană fiind direcționate circa 67% din exporturile moldovenești în anul 2020, în comparație cu datele anului 2014, când doar 53% din exporturi erau direcționate spre UE. Amintim că Acordul de Asociere RM-UE a fost semnat la 27 iunie 2014 și ratificat în plenul Legislativului de la Chișinău pe 2 iulie 2014. Parlamentul European a ratificat Acordul de Asociere în cadrul ședinței plenare din 13 noiembrie 2014.   Acordul de Asociere RM-UE reprezintă un nou cadru juridic, stabilit pentru avansarea relațiilor dintre RM și UE în toate sectoarele de interes și include crearea unei Zone de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA),

Astăzi, 1 octombrie 2021, în MO a fost publicată Legea nr.123 din 23 septembrie curent, prin care sunt operate modificări la Legea nr. nr.76/2021 cu privire la impozitarea specială a serviciilor realizate în cadrul activităţilor atribuite la secţiunea I a Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei  (în continuare – Legea nr.76/2021).   Astfel, în conformitate cu ultimele ajustări ale cadrului normativ ce vizează impozitarea sectorului HoReCa, urmează a fi aplicată o nouă cotă a TVA aferentă sectorului respectiv. În continuare oferim o descriere a aspectelor care vizează aplicabilitatea în timp a prevederilor Legii nr.76/2021.  

În perioada 28-30 aprilie, se desfășoară evenimentul Moldova Trade Forum 2021, ce are ca scop oferirea unei platforme pentru un dialog amplu cu participarea tuturor autorităților relevante (sectorul guvernamental și cel privat, organizațiile donatoare internaționale și mediul academic) cu privire la tendințele globale în comerț. La ediția din acest an sunt înregistrați participanți din circa 40 de țări.   Astfel, pe parcursul celor trei zile ale forumului vor fi discutate subiecte ce vizează impactul COVID-19 asupra IMM-urilor și măsurilor de redresare, tendințe globale pentru transformarea întreprinderilor pentru un export eficient, rolul diplomației economice în promovarea exporturilor, precum și sprijinul de recuperare pentru IMM-urile care promovează o economie inclusivă, inovatoare și ecologică.

Cu o săptămână înainte de lansarea evenimentului Moldova Business Week 2020, organizatorii au desfășurat o conferință în cadrul căreia au oferit mai multe detalii despre agenda unuia din cele mai importante evenimente economice ale anului. După cum a anunțat directorul Agenției de Investiții din Moldova, Rodica Verbeniuc, la ediția din acest an sunt așteptați peste 1500 de participanți – oficiali, potențiali investitori, antreprenori, oameni de afaceri din 24 de țări, printre care sunt România, Belgia, SUA, Grecia, Armenia, Israel, Turcia, Iordania, China, Emiratele Arabe Unite, India, Rusia, precum și din țara noastră.

În luna martie curent, Parlamentul a aprobat proiectul de lege ce acordă angajatorilor dreptul de a deschide creșe în cadrul companiilor pentru copiii angajaților. Totodată, autoritățile prevăd și alte mecanisme ce au ca scop facilitarea accesului părinților cu copii, în special a mamelor, la piața muncii.   Modificările legislației la acest capitol au fost discutate în cadrul clubului de presă, la care au participat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spătari, președintele comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie, Dan Perciun, deputați, reprezentanți ai societății civile, parteneri de dezvoltare etc.

Care este procedura de retragere a facturii fiscale și de corectare a declarației privind TVA în cazul în care, în cadrul controlului fiscal, a fost stabilit faptul că furnizorul a eliberat factura fiscală (semnată și acceptată de ambele părți) eronat, cu cota TVA 20% în loc de cota TVA 0%, în adresa cumpărătorului – beneficiar al proiectelor de asistență tehnică?    

O problemă des abordată pe parcursul mai multor ani este gestiunea defectuoasă a patrimoniului public.

Persoana juridică a introdus pe teritoriul RM un mijloc de transport neînmatriculat în RM. La momentul introducerii pe teritoriul ţării pentru mijlocul de transport respectiv a fost achitată taxa pentru folosirea drumurilor RM de către autovehiculele neînmatriculate în RM (vinieta), perioada de valabilitate a acesteia constituind 7 zile. Totodată, dat fiind constatarea unei defecțiuni tehnice la mijlocul de transport, acesta nu a fost scos de pe teritoriul RM în perioada corespunzătoare valabilității vinietei. Apare în acest caz obligația de achitare a vinietei pentru perioada imediat următoare şi până la scoaterea mijlocului de transport din Moldova, în condiţiile în care acesta nu a circulat pe drumurile RM din motivul necesității remedierii defecțiunilor tehnice?

Diplomele de recalificare profesională vor fi substituite cu certificate de recalificare profesională, iar beneficiarii vor avea posibilitatea de a deține respectivele certificate atât pe suport de hârtie, cât și în format electronic, iar oportunitatea verificării valabilității acestora la Centrul Tehnologiilor Informaționale și Comunicaționale în Educație ar putea asigura recunoașterea actelor de studii în contextul Acordurilor bilaterale semnate de Republica Moldova cu alte țări.

Proiectul hotărârii de Guvern ce prevede modificări la Regulamentul privind condițiile și procedura de acordare a subvențiilor în avans pentru proiectele start-up din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural (Fond), aprobat prin HG nr. 507/2018 și HG nr. 476/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea subvențiilor pentru îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă în mediul rural din Fond, a fost propus de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare pentru consultări publice.   Potrivit autorilor, scopul proiectului este aducerea în concordanță a actelor normative menționate supra cu modificările operate

Monopol fiscal este statutul atribuit de Guvern unei întreprinderi sau grupului de întreprinderi pentru a desfășura în exclusivitate o activitate economică aferentă unor bunuri, servicii, grup de bunuri sau grup de servicii, prevede proiectul completărilor la Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi elaborat de Ministerul Economiei și examinat de secretarii de stat în cadrul ședinței desfășurate pe data de 5 mai. Astfel, în condițiile aprobării documentului în redacția propusă, Legea nr. 845/1992 va fi completată cu cap. VI2 –„Întreprinderea cu statut de monopol fiscal”.   Conform proiectului, statutul de monopol fiscal poată fi atribuit doar întreprinderii

Proiectul Regulamentului privind acordarea mijloacelor Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru compensarea parţială a accizelor la motorina utilizată de producătorii agricoli în anul 2022 a fost propus pentru consultări publice.   Astfel, în condițiile aprobării actului normativ în redacția propusă, în scopul asigurării necondiționate a securității alimentare a țării și reieșind din sursele disponibile la buget, din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural vor fi alocate 200 mil. lei pentru compensarea a 30% din cota accizei pentru motorină, ceea ce constituie 894 lei/tonă.

Discuțiile la subiectul muncii la distanță, scopul cărora este perfecționarea cadrului normativ de reglementare a acestui mod de activitate a salariaților, continuă. Astăzi, 3 februarie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru în cadrul Grupului de lucru nr.4 „Rеduсеrеa oсupării informalе și a fеnomеnului salariilor în pliс”, au fost discutate mai multe aspecte ce vizează munca la distanță.

Scopul Strategiei de Specializare Inteligentă a Republicii Moldova - SMART MOLDOVA 2030, elaborarea căreia a fost inițiată de către Ministerul Educației și Cercetării, este crearea în RM a unui ecosistem dinamic de cercetare-inovare, puternic conectat cu mediul antreprenorial, cu mecanisme permanente de comunicare transversală în vederea reflectării rapide și cuprinzătoare a rezultatelor cercetării științifice și pregătirii academice în competitivitatea mediului de afaceri și în performanța economică a țării, oferind soluții la adresa provocărilor societale, susțin autorii.   În anunțul privind elaborarea proiectului Strategiei se menționează că, în rezultatul realizării măsurilor din Strategie, până în 2030 Moldova va deveni o țară cu o economie

La 1 octombrie 2023 a intrat în vigoare Legea nr.160/2023 cu privire la garantarea depozitelor în bănci, potrivit căreia Republica Moldova a racordat prevederile sale legislative aferente garantării depozitelor în bănci la bunele practici internaționale și standarde europene în domeniu, astfel stabilind, începând cu 1 ianuarie 2024, plafonul de garantare a depozitelor bancare la 100 000 lei.

Importul temporar de mărfuri este una dintre cele mai comune proceduri în practica comerțului exterior fără aplicarea căruia ar fi imposibil de imaginat dezvoltarea legăturilor culturale și științifice între țări: organizarea târgurilor sau expozițiilor comerciale, evenimentelor sportive, efectuarea testelor, încercărilor, echipamentelor profesionale etc.

Utilizarea resurselor minim ofensive pentru mediu reprezintă o prioritate de dezvoltare pentru toate țările din lume, inclusiv pentru Republica Moldova, pentru că o dezvoltare economică și socială într-un sistem sustenabil va aduce creștere, bunăstare și continuitate pentru viitoarele generații.   Instrumentele de suport pentru ecologizarea IMM administrate de ODIMM, inclusiv Programul Național de Ecologizare a IMM-urilor, precum și experiența altor țări în acest domeniu au fost puse în discuție astăzi, 19 mai, în cadrul unei sesiuni online dedicată activităților organizate cu prilejul marcării a 14 ani de la fondarea ODIMM.  

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date.   Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

O problemă deseori abordată de către Curtea de Conturi este interpretarea eronată de către persoanele responsabile din cadrul autorităților/instituțiilor bugetare a cadrului normativ