Proiectul de lege  (pachetul de legi nr.1) ce se referă la digitalizarea economiei a fost prezentat și discutat astăzi, 14 septembrie, în cadrul unor audieri publice organizate de comisia parlamentară economie, buget și finanțe. Reamintim că proiectul a fost elaborat pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru și prevede ajustarea a circa 30 de acte legislative (Codul muncii, Codul civil, Legea privind protecția consumatorilor, Legea privind comerțul electronic, Legea privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, Legea privind achizițiile publice etc.)

Progresele în procesul de implementare a Foii de parcurs pentru impulsionarea digitizării economiei naționale și dezvoltării comerțului electronic (pachetul de digitalizare a economiei), precum și noile propuneri pentru elaborarea Pachetului digitalizării nr.2, au fost prezentate astăzi, 18 iunie, în cadrul unei ședințe desfășurate pe platforma Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.   Reamintim că, în luna iulie 2020,  Ministerul Economiei și Infrastructurii a aprobat Foaia de parcurs, scopul acesteia fiind facilitarea interacțiunii la distanță și promovarea serviciilor digitale pentru mediul de afaceri,

Ca rezultat al multiplelor întrebări și interpelări recepționate cu referire la subiectul operațiunilor de încasări și plăți în numerar, precum și în contextul intrării în vigoare, din 1 aprilie anul 2025, a Legii nr. 34/2024 privind efectuarea decontărilor în numerar şi pentru modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr. 34/2024)

Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul de bunuri cu amănuntul în anul precedent s-a majorat în Republica Moldova cu 4,6% (în prețuri comparabile) față de indicatorii înregistrați la finele anului 2019 și au atins 61,7 mld. lei. În același timp, serviciile prestate populației, fiind puternic afectate de efectele pandemiei, au fost în diminuare cu 15,7% (în prețuri comparabile), constituind 18,8 mld. lei, denotă datele din Raportul lunar privind evoluția social-economică a RM elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Volumul cifrei de afaceri pentru comerțul de bunuri cu ridicata și serviciile prestate întreprinderilor a fost în scădere în 2020.

Camera de Comerț și Industrie a RM, în calitate de membru al Consorțiului Agricultură Organică și Vitivinicol, invită Asociațiile de Business din Republica Moldova să aplice la concursurile de granturi lansate de către proiectul EU4Business: Connecting Companies (EU4BCC). Sesiunea de informare cu privire la acest proiect va fi desfășurată online la 7 aprilie 2021, orele 10.00. Pentru participare la eveniment reprezentații Asociațiilor de Business din sectorul agriculturii organice se pot înregistra la următorul link:  https://zoom.us/meeting/register/tJ0kdOioqD0qEtDCQ3n7VxELZ-zoJeSVnqQI.   De asemenea, în cadrul evenimentului oamenii de afaceri vor putea stabili relații de colaborare cu partenerii din UE și să prezinte inițiativele sale.

Proiectul de modificare a Legii cu privire la comerțul interior a fost votat de Parlament în prima lectură. Acesta urmărește excluderea discrepanțelor normative existente în cadrul legislativ aferent domeniului comerțului interior, inclusiv ajustarea reglementărilor procedurale cu cele din Legea privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător și Legea cu privire la principiile de bază de reglementare a activității de întreprinzător.   De asemenea, în proiect sunt stabilite mai clar temeiurile de refuz pentru notificarea în comerț și a activitățile autorităților privind operarea cu notificările în comerț, precum și procedura de recepționare, prelucrare și emitere a înștiințărilor de recepționare.

Discuțiile privind digitizarea economiei naționale continuă pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Astăzi, în cadrul unei ședințe online, au fost prezentate rezultatele studiului „Moldova Rapid e-Commerce Review” elaborat cu suportul USAID.   Studiul a început în luna iulie curent, fiind realizat de o echipă formată din experți locali și internaționali, fiind organizate peste 40 de întâlniri cu reprezentanți ai ministerelor, autorităților de reglementare, partenerilor de dezvoltare, asociațiilor, furnizorilor de telecomunicații și de plăți, IMM-urilor și operatorilor de comerț electronic. Întâlnirile au avut ca scop aprecierea obstacolelor critice pentru dezvoltarea comerțului electronic.

Acordul1 OMC privind Determinarea valorii în vamă impune o cooperare eficientă între importatori și autoritățile vamale. Astfel, ținând cont de faptul că informațiile necesare organului vamal pentru determinarea valorii în vamă, de regulă, le deține importatorul, cum ar fi: prețurile plătite pentru mărfuri, clauzele contractuale, informațiile privind vânzările anterioare de mărfuri similare sau identice, costurile de producție din țara străină sau costurile de revânzare pe piața internă etc., Acordul oferă organului vamal dreptul de a pune întrebări și de a obține informațiile relevante de la importatori.

Potrivit reglementărilor contabile, la data raportării, poate fi necesară efectuarea operaţiunilor de depreciere pentru prezentarea stocurilor în situaţiile financiare la valoarea realizabilă netă, care nu depăşește valoarea contabilă a acestora

Activitatea nerezidenților în Republica Moldova provoacă unele semne de întrebare în rândul comunității de afaceri, în scopul eliminării acestora, pe platforma Comitetului fiscal din cadrul Camerei Americane de Comerț din Moldova (AmCham), a avut loc o discuție la care au participat reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și ai comunității AmCham. Astfel, după cum a explicat secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc, atunci când un nerezident își deschide o reprezentanță permanentă,  toate raporturile și tranzacțiile sale cu rezidenții Republicii Moldova trebuie înregistrate prin intermediul reprezentanței permanente, scopul fiind de a determina care sunt veniturile și cheltuielile, și respectiv, care este profitul nerezidentului pe teritoriul Republicii Moldova.

Biroul Național de Statistică comunică că, în anul 2020, numărul contravențiilor constatate a fost în creștere cu 37,8 mii comparativ cu anul 2019 și a atins cifra de 407,9 mii cauze contravenţionale. Din numărul total al deciziilor luate asupra acestora, în 391,6 mii cazuri au fost aplicate sancțiunii (96,2% din numărul total), iar în 7,2 mii cazuri (1,8%) au fost luate decizii de a transmite organelor de cercetare prealabilă (penală), dat fiind faptul că în acţiunile contravenţiilor se conţinea indiciul infracţiunii. Totodată, în 8,2 mii cazuri procesul contravențional a fost încetat în legătură cu alte motive (2,0%). În medie, la 1000 locuitori au revenit 148 decizii de aplicare a sancțiunii contravenționale. Suma amenzilor aplicate a constituit 386,3 mil. lei, cu 17,6% mai mult faţă de anul precedent, fiind încasate 133,2 mil. lei sau circa 34,5%.

Formularele Declarației de producător și Declarației de producător casnic vor fi eliberate, înregistrate și generalizate de către reprezentantul administrației pieței, în cazul vânzării în piețe, ori al autorității administrației publice locale (AAPL), prin utilizarea SIA ,,Serviciul de colectare a impozitelor și taxelor locale” (SIA SCITL).   Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind reglementarea eliberării și evidenței formularelor Declarației de producător și a Declarației de producător casnic, care poate fi consultat până la 15 iulie 2021.

Experți din domeniul vamal (atât din țară, cât și internaționali) s-au întrunit astăzi, 26 martie, în cea de-a doua zi a conferinței dedicate facilitării comerțului transfrontalier, în care au fost puse în discuție aspectele ce țin de determinarea valorii în vamă, logistica transfrontalieră în e-comerț, instrumente de stimulare a acestuia din perspectivă publică și corporativă, precum și asigurarea conformării la reglementările vamale.   Evenimentul este organizat de Serviciul Vamal, Delegația UE în Republica Moldova, Programul USAID Reforme Structurale în Moldova și Camera de Comerț Americană din Moldova în parteneriat cu Asociația Businessului European.

În Monitorul Oficial din 15 august curent a fost publicată Legea nr.214 din 31 iulie 2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală 2025). În continuare oferim o sinteză a modificărilor respective.

Persoana juridică rezidentă a beneficiat de servicii (de publicitate) livrate prin intermediul rețelelor electronice de la un nerezident ce nu deține o formă de organizare juridică pe teritoriul RM. De pe cardul business al companiei rezidente a fost retrasă suma, care corespunde cu suma din invoice, care include și TVA aferent serviciilor. În conformitate cu art.94 lit. c) și art.115 din Codul fiscal, acestea se califică drept import de servicii și, respectiv, beneficiarul are obligația să achite și să declare TVA aferent serviciilor importate. Ce acțiuni urmează să întreprindă părțile contractate la tranzacție, în sensul evitării achitării duble a sumei TVA de către beneficiarul serviciilor?  

Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia națională în anul 2020 a constituit 8107,5 lei și s-a majorat cu 10,2% în termeni nominali și cu 6,2% în termeni reali față de anul 2019. Conform Raportului lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii, salariul mediu lunar brut exprimat în valută străină a constituit circa 410 euro sau $468.   Datele oficiale arată că în sectorul bugetar indicatorul a constituit 7313,8 lei, în creștere cu 6,2% în termeni reali,

Prin Dispoziția nr.2 a Comisiei pentru Situații Excepționale a RM din 25 februarie 2022, a fost extinsă Lista produselor social importante cu 10 poziții1, față de care se aplică reguli speciale de stabilire a prețului de comercializare potrivit Hotărârii Guvernului nr.774/2016.   Astfel, asupra acestor produse se aplică regulile speciale de comercializare, care le reiterăm în continuare.

O entitate rezidentă a încheiat un contract de livrare de mărfuri cu un cumpărător străin. În care perioadă fiscală contribuabilul are obligația de a reflecta exportul de mărfuri în Declarația privind TVA și cum se determină valoarea livrării mărfurilor la export, ce urmează a fi indicată în boxa 5 din Declarație?          Termenele obligației fiscale ale subiecților impozabili cu TVA sunt prevăzute la art. 108 din Codul fiscal, care stipulează că data obligației fiscale reprezintă data livrării.  Pentru mărfurile la export data livrării se consideră data scoaterii lor de pe teritoriul RM.

Conform art. 71 pct. 1 din Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, agenţii economici (cu excepţia asociaţiilor de economii şi împrumut şi organizaţiilor de creditare nebancară) sunt obligaţi, în termen de până la 1 iulie a anului imediat următor, să instaleze terminale de plată fără numerar ale băncilor comerciale şi/sau societăţilor de plată licenţiate de Banca Naţională a Moldovei şi să asigure posibilitatea de achitare a plăţilor prin intermediul acestora în subdiviziunile (cu excepţia reţelelor de comerţ ambulant) în care, pe parcursul anului calendaristic precedent, veniturile din vânzări cu ridicata şi/sau cu amănuntul şi/sau din prestarea de servicii prin intermediul echipamentelor de casă şi control au depăşit suma de 500 000 de lei. 

Notificarea privind iniţierea, modificarea, suspendarea sau încetarea activităţii de comerţ poate fi depusă on-line, prin intermediul resursei informaționale în domeniul comerțului, sau fizic, la ghișeul autorității administrației publice locale (primăria) a satului (comunei), orașului sau municipiului unde se intenţionează sau se desfășoară activitatea de comerț, care poate fi diferită de adresa juridică sau domiciliul persoanei ce depune notificarea.   Astăzi, 13 octombrie, Executivul a votat proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior. Autorul documentului (Ministerul Economiei și Infrastructurii) vine cu intervenții majore în actuala redacție a legii, care va fi completată cu noțiuni noi, dar propune și abrogarea unor prevederi depășite, toate având drept scop atât excluderea discrepanțelor normative depistate, cât și asigurarea reglementării a fenomenelor sociale existente de facto.