Persoanele refugiate din Ucraina, care se vor afla pe teritoriul Republicii Moldova o perioadă mai îndelungată de timp, vor putea beneficia de servicii publice de încadrare în câmpul muncii în baza numărului de identificare de stat (IDNP), atribuit la traversarea frontierei Republicii Moldova, ce poate fi descărcat cu ajutorul unei aplicații digitale. Informația privind numărul de identificare al persoanei fizice (IDNP) poate fi obținută online, pe platforma dopamoga.gov.md, la compartimentul „Obține IDNP", introducând datele personale din actul de identitate deținut de cetățeanul refugiat din Ucraina (pașaport de călătorie în străinătate, act de identitate intern sau certificat de naștere), comunică Casa Națională de Asigurări Sociale

Pentru realizarea responsabilităților de raportare, entitatea de contabilitate este obligată prin prisma cerințelor din Legea nr. 308/2017, în mod special a art. 13, să aprobe programe proprii pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.

Autoritățile preconizează să aprobe, în luna octombrie curent, Nomenclatorul integrat al serviciilor publice administrative și al evenimentelor de viață — naștere, căsătorie, deces etc. Acțiunea este inclusă în Planul anual de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020, publicat în Monitorul Oficial din 13 septembrie 2019. Astfel, pentru componenta buna guvernare sunt prevăzute circa 40 de acțiuni ce țin de domeniile administrației publice, e-Guvernării, statisticii și drepturilor de proprietate intelectuală. Pentru dezvoltarea administrației publice vor fi elaborate proiectul de lege cu privire la serviciile publice, proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Metodologiei-cadru de stabilire a tarifelor pentru serviciile publice administrative prestate contra plată, proiectul de lege privind instituția reprezentantului Guvernului în teritoriu.

 În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (19) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate și determinate de angajator pentru transport conform modului stabilit de Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018. 

Începând cu data de 1 ianuarie 2023 au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, aprobate prin Legea nr. 356/2022 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023). A fost modificată modalitatea de determinare a facilității fiscale aferentă sumei dobânzii, pentru creditele acordate angajaților.

Activitatea administratorilor este de un înalt grad de responsabilitate atât faţă de patrimoniul debitorului, cât şi faţă de cel al creditorilor.

Unele entități micro, mici sau mijlocii, pentru perioadele fiscale 2023-2025, nu vor fi obligate să achite impozitul pe venit în cazul în care nu vor repartiza profitul net pentru aceste perioade fiscale, iar obligația de achitare a impozitului pe venit va apărea concomitent cu plata dividendelor.

Dezvoltarea sistemului contabil al sectorului bugetar este pusă în vizorul organizațiilor internaționale, din considerentul că aceasta reprezintă o etapă importantă în tendința globală a perfecționării managementului finanțelor publice. Un management eficient și transparent al finanțelor publice le inspiră încredere investitorilor străini și deschide calea spre consolidarea relațiilor reciproce interstatale, care, în final, contribuie semnificativ la dezvoltarea economiei de piață și, nu în ultimul rând, la dezvoltarea economiei sociale.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii privind auditul situațiilor financiare nr. 271/2017 (în continuare - Legea nr. 271/2017), în legislația națională a fost introdus un nou concept, cel de comitet de audit.   Deși prevederile legale referitoare la această noțiune sunt în vigoare deja al doilea an (începând cu 01.01.2019), pentru unii manageri activitatea comitetului de audit este considerată puțin abstractă, pentru alții, nu sunt clare responsabilitățile acestuia. Având în vedere importanța constituirii unui comitet de audit eficient, am considerat necesară o examinare, care să cuprindă atât aspecte teoretice, cât și practice, referitoare la activitatea acestui comitet.

Orice informație deținută de Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) este calificată drept secret fiscal. Excepție este informația cu privire la încălcarea legislației.

Producători de statistici oficiale (APSO), alții decât Biroul Național de Statisitcă și Banca Națională a Moldovei, pot fi entitățile care au statut de instituție sau autoritate publică, sunt responsabile pentru dezvoltarea și producerea de informație statistică, acest fapt fiind prevăzut în cadrul normativ de organizare al instituției și au capacitatea de a colecta, prelucra, sistematiza, centraliza, analiza, estima și disemina informația statistică. Criteriile privind calitatea APSO reprezintă cerințe exhaustive ce urmează a fi întrunite cumulativ și asigurate de către entități.   Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de astăzi, 2 februarie, proiectul hotărârii de Guvern

Componența, modul de contabilizare a costurilor de producție și calculația costului produselor și activelor biologice adiționale în avicultură sunt determinate de impactul mai multor factori organizaționali și tehnologici. Indiferent de acești factori, baza proceselor tehnologice în avicultură, la

Starea de urgență pe teritoriul administrativ al mun. Chișinău se menține până la 15 martie 2022, cu respectarea măsurilor obligatorii de respectare a regulilor de sănătate publică stabilite anterior: purtarea măștilor în spațiile închise, evitarea aglomerațiilor, păstrarea distanței fizice de minim un metru etc.   Astăzi, 13 ianuarie 2022, Comisia Extraordinară de Sănătate publică a mun. Chișinău a adoptat Hotărârea nr.50, ținând cont de prognozele creșterii cazurilor de contaminare cu Covid19 până la 1000 per zi, dintre care circa 200 de persoane ar necesita  internare în spitale.   În funcție de necesitate, măsurile de sănătate publică ar putea fi revizuite, se spune în Hotărâre.

În rezultatul analizei și evaluării informațiilor macroeconomice recente asociate mediului extern și intern, în special accelerării inflației din ultima perioadă, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis în ședința din 13 ianuarie 2022 cu vot unanim, majorarea ratei de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 2,0 p. p. – până la 8,5% anual. Totodată, cu 2% se vor mări ratele de dobândă la creditele și la depozitele overnight – până la 10,5% și, respectiv, până la 6,5% anual.   În același timp, se majorează norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă, începând cu perioada de aplicare a rezervelor obligatorii în lei moldovenești 16 februarie–15 martie 2022,

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

Agenții economici care în ultimele 6 luni au fost monitorizați prin prisma postului fiscal și la momentul selectării, posturile fiscale nu mai funcționează, precum și cei ai căror fondator/conducător, pe parcursul a 12 luni anterioare momentului selectării, a deținut funcții de fondator/conducător la contribuabilii care a fost inițiată procedura de insolvabilitate, pot fi obligați să utilizeze factura fiscală electronică (e-factura).   Serviciul Fiscal de Stat propune pentru consultări publice proiectul ordinului cu privire la modificarea și completarea Instrucțiunii privind modul de determinare și aprobare a listei agenților economici obligați de a utiliza factura fiscală electronică (e-factura)

Periodic, pe parcursul desfășurării activității de întreprinzător, entitatea suportă diferite tipuri de cheltuieli pentru a menține activele sale într-o stare satisfăcătoare în scopul exploatării eficiente (răscumpărarea costului activelor puse în exploatare). În aceste condiţii, deseori apare întrebarea: care sunt criteriile de atribuire a costurilor la cheltuieli curente sau la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate?

Potrivit art. 87 alin. (1) din Codul fiscal, contribuabilul care, conform art. 83, este obligat să prezinte declaraţia cu privire la impozitul pe venit (fără cererea suplimentară din partea Serviciului Fiscal de Stat) achită impozitul pe venit nu mai târziu de termenul stabilit pentru prezentarea declaraţiei (fără a ţine cont de prelungirea termenului).

Cu toate că percepția societății vizavi de activitatea unei autorități fiscale este că aceasta constă exclusiv în a încasa impozitele și taxele de la contribuabili și de a aplica sancțiuni pentru neonorarea obligațiilor fiscale, misiunea autorități fiscale este, în primul

Conform estimărilor preliminare, producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile (întreprinderile agricole, gospodăriile țărănești (de fermier) și gospodăriile populației) în trimestrul I al anului 2022 a însumat în preţuri curente 1,8 mld. lei, constituind 97,6% (în preţuri comparabile) faţă de perioada respectivă a anului 2021. Potrivit Biroului Naţional de Statistică, micșorarea indicatorului a fost determinată preponderent de scăderea producţiei în sectorul zootehnic cu 2,2%, căreia i-a revenit circa 99% din volumul total al producţiei agricole.   Statisticile oficiale denotă că producția (creşterea) vitelor şi păsărilor în masă vie în gospodăriile de toate categoriile în ianuarie-martie 2022 față de perioada respectivă a anului precedent a scăzut cu 1,8%, fiind cauzată