Ministerul Finanțelor, anual, până la data de 1 mai, ar putea publica pe pagina sa web cuantumul salariilor de bază pentru anul curent al persoanelor cu funcții de demnitate publică, al personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică, al funcționarilor publici de conducere de nivel superior, precum și al conducătorilor și adjuncților conducătorilor instituțiilor publice din subordinea Guvernului.   O inițiativă legislativă în acest sens este înregistrată pe agenda Parlamentului și prevede completarea Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (capitolul I) cu un articol ce va asigura transparența salarizării unor categorii de persoane publice.

Proiectul modificărilor la Legea nr.1260/2002 cu privire la avocatură  prevede o altă procedura de admitere în avocatură a procurorilor și judecătorilor și are drept scop consolidarea instituţii avocaturii, crearea unui sistem echitabil de administrare a justiţiei, care va garanta independenţa și calitatea profesională înaltă a avocaţilor. Documentul a obținut avizul pozitiv al Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului.   Astfel, judecătorii și procurorii care au decis să devină avocați și au o vechime în muncă de cel puțin zece ani, ar putea fi scutiți de efectuarea stagiului, însă nu și de examenul pentru admitere în profesie. Candidații la profesie vor trebui să facă și cel puțin 20 de ore de curs în materie de deontologie.

Veniturile bugetului de stat vor fi majorate cu 767,8 mil. lei: din contul încasărilor provenite din impozite și taxe – cu circa 700 mil. lei, din alte venituri – cu 67,8 mil.lei. Totodată, se majorează și cheltuielile cu 421,7 mil. lei, iar deficitul bugetar se reduce cu 346,1 mil. lei și va constitui 5,1% din PIB. În consecință, veniturile BS vor constitui 45,8 mld. lei, cheltuielile – 57,6 mld. lei, în timp ce deficitul bugetar va atinge nivelul de 11,7 mld. lei.   Proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021 a fost aprobat cu 58 de voturi în prima lectură în ședința plenară a Parlamentului din 18 noiembrie curent.

Proiectul de lege  ce prevede intervenția în 30 de acte legislative vor fi modificate în scopul depășirii constrângerilor existente care limitează posibilitățile de interacțiune digitală a examinat astăzi, 14 octombrie 2021, în Parlament, fiind votat în prima lectură. Astfel, este propusă excluderea unor proceduri care obligă antreprenorii să se prezinte fizic la Agenția Servicii Publice și, concomitent, includerea prevederilor care ar facilita interacțiunea la distantă. Respectiv, înregistrarea și modificarea documentelor va fi posibilă cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate.

La data de 17 martie curent, prin Hotărârea nr. 55 din 17.03.2020, Parlamentul a aprobat declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020. Astfel, în această perioada Comisia pentru Situaţii Excepţionale a RM (Comisia) va emite dispoziţii în vederea punerii în executare a acţiunilor necesare în vederea prevenirii, diminuării şi lichidării consecinţelor pandemiei de coronavirus (COVID-19). Hotărârea mai prevede că, dispoziţiile Comisiei sunt obligatorii şi executorii pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul RM. Dispoziţiile emise de Comisie intră în vigoare din momentul adoptării.

Astăzi, 3 decembrie, cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea avizului la amendamentele proiectului de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2022. După cum a menționat ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, proiectul a fost elaborat în rezultatul examinării amendamentelor propuse de deputați și de Direcția general juridică a Parlamentului.   Astfel, au fost înregistrate 25 de amendamente ce conțin 117 propuneri, dintre care au fost susținute integral 5, parțial – 2, iar de ordin tehnic – 11.

Directorul Serviciului Fiscal de Stat și cel al Serviciului Vamal, care în momentul de față sunt funcționari publici, prin derogare de la art.9 al Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, vor avea statutul de persoane cu funcție de demnitate publică și vor fi numiți/eliberați din funcție de către Guvern, la propunerea ministrului Finanțelor.   Proiectul de lege ce prevede modificarea statului conducătorilor autorităților menționate a fost aprobat în prima lectură în cadrul ședinței plenare a Parlamentului, fiind votate modificări la art. 1323 din Codul fiscal, art. 6 din Legea nr.302/2017 cu privire la Serviciul Vamal și un șir de modificări în Legea 158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.  

Desfășurarea comerțului cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător va fi permisă până la 31 decembrie 2022. Parlamentul a votat astăzi, în prima lectură, extinderea acestui termen, care, potrivit art.4 alin. 12 al Legii cu privire la patenta de întreprinzător, era preconizat până la 31 decembrie 2019. Este vorba despre două inițiative legislative, care au fost comasate. Esența lor constă în extinderea termenului cu încă trei ani, pentru asigurarea continuității activității titularilor de patentă și susținerea micilor întreprinzători. Autorii consideră că extinderea termenului va oferi dreptul patentarilor să activeze legal în continuare, va asigura menținerea locurilor de muncă existente și creșterea volumului de vânzări pe piața internă de consum.

La virarea la bugetul de stat a defalcărilor pentru finanţarea sistemului de documente normative în construcţii de către contribuabili urmează a fi consultate prevederile Legii nr. 721/1996 (Lege nr. 721/1996) privind calitatea în construcţii.

Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 49  din  31 martie 2021 a fost declarată stare de urgenţă pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 1 aprilie - 30 mai 2021. În vederea susţinerii întreprinderilor în condiţiile efectelor economice ale situaţiei epidemiologice (COVID-19), prin Dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale au fost adoptate mai multe măsuri de susținere a mediului de afaceri,  printre care:   1. extinderea Programului de subvenţionare a dobânzilor pe perioada 1 ianuarie - 31 mai 2021; 2. extinderea Programului de rambursare a TVA pe perioada 1 ianuarie - 31 mai 2021;

Pe agenda Parlamentului este inclusă inițiativa legislativă privind compensarea cheltuielilor pentru consumul gazelor naturale/energiei termice în perioada rece a anului (1 noiembrie 2021 – 31 decembrie 2021; 1 ianuarie 2022 – 31 martie 2022) ce are ca scop susţinerea consumatorilor casnici prin compensarea diferenței în urma majorării tarifelor.   Documentul stabilește mecanismul de compensare a diferenței în urma majorării tarifelor pentru consumul de gaze naturale. Conform proiectului, compensarea diferenței pentru fiecare consumator casnic va constitui:  

Prin Dispoziția nr.2 a Comisiei pentru Situații Excepționale a RM din 25 februarie 2022, a fost extinsă Lista produselor social importante cu 10 poziții1, față de care se aplică reguli speciale de stabilire a prețului de comercializare potrivit Hotărârii Guvernului nr.774/2016.   Astfel, asupra acestor produse se aplică regulile speciale de comercializare, care le reiterăm în continuare.

Cetățenii Republicii Moldova, la revenirea cu traiul în RM, la trecerea bunurilor peste frontiera de stat ar putea beneficia de o serie facilități fiscale și vamale. În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă înaintată de președinta țării.   Astfel, la revenirea cu traiul în RM, cetățenii ar putea beneficia de scutirea de plata drepturilor de import pentru un mijloc de transport (poziția tarifară 8703) în cazul în care termenul de exploatare nu este mai mare de 7 ani, iar valoarea în vamă nu depășește 400 mii lei. Totodată, mijlocul de transport nu va avea deteriorări generate de accidente și nu va fi destinat activităților comerciale. Încă o condiție este ca capacitatea cilindrică a motorului să nu

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul curent vor fi majorate cu 1,089 mld. lei sau cu 4,1% și vor constitui 27, 49 mld. lei. În Monitorul Oficial din 24 septembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 188 din 22 septembrie 2021 cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 (nr.255/2020).   Astfel, au fost majorate cu 1,204 mld. lei veniturile  din contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii, care, în urma precizării, vor atinge 16,284 mld. lei. Totodată, au fost majorate cheltuielile la capitolul protecție socială din resursele generale ale BASS cu 376 mil. lei și a celor finanțate din contul bugetului de stat – cu 713 mil. lei.

Legislația fiscală în vigoare prevede că se consideră nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 100 de lei pentru persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi până la 1000 de lei pentru persoanele fizice care desfăşoară această activitate şi persoanele juridice, inclusiv pentru fiecare perioadă fiscală în parte – în cazul nedeclarării, declarării tardive sau diminuării impozitului sau taxei (art. 231 alin.(4) din Codul fiscal).

La 1 septembrie 2020 va intra în vigoare Legea nr. 130 pentru modificarea Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Amintim, aceasta a fost adoptată de Guvernul RM prin angajarea răspunderii față de Parlament.   Astfel, art.11 din Legea nr.270 care stabilește în momentul de față limitarea sporurilor ce formează partea variabilă a salariului lunar va fi abrogat1, iar art.17 (Sporuri cu caracter specific) va fi expus în următoarea redacție:   „Articolul 17. Sporuri cu caracter specific

Angajaților transferați într-o funcție similară sau într-o funcție mai avansată, urmare a reorganizării administrației publice centrale de specialitate și transferării unor domenii de activitate de la o unitate bugetară către alta, li se va garanta diferența de salariu, în cazul în care salariile acestora, calculate conform Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar,  vor fi inferioare celor calculate anterior transferării.   O inițiativă legislativă prin care se propune completarea Legii nr. 270/2018

Termenul de stocare a informațiilor utilizate în cadrul comerțului electronic sunt similare celor ținute pe suport de hârtie. În cazul în care legislația nu prevede expres termenul de stocare a datelor, operatorul prin decizia motivată stabilește termenul de ținere a acestor informații, se spune în proiectul legii pentru modificarea unor acte normative, înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă, prin care este propusă și modificarea unor prevederi din Legea nr.284/2004 privind comerțul electronic ce țin de protecţia datelor cu caracter personal.   Astfel, redacția citată supra este prevăzută pentru alin.3 al art.10, care la momentul actual stabilește că,

Deseori, în conținutul actelor legislative și normative în vigoare, se utilizează expresiile „instituțiile publice” și „instituțiile bugetare” cu același înțeles sau ca sinonime. Acest fapt implică mai multe neînțelegeri, în cazul în care le utilizăm în limbajul finanțelor publice și modului de gestionare

Veniturile bugetului de stat pentru anul curent ar putea fi majorate cu 2634,9 mil. lei sau cu 5,2% față de indicatorul aprobat inițial, cheltuielile – cu 6884,9 mil. lei sau cu 10,6%, iar soldul bugetar ar putea crește cu 4250,0 mil. lei (28,1%).   În ședința de astăzi, 18 aprilie, Cabinetul de miniștri a votat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2022 nr. 205/2021.   Astfel, veniturile bugetului de stat ar putea constitui 52,7 mld. lei datorită majorării veniturilor la componenta de bază cu 2,52 mld. lei și la veniturile proiectelor finanțate din surse externe – cu 115,2 mil. lei. Creșterea veniturilor provenite din impozite și taxe este estimată la circa 2,7%, a încasărilor din granturi – de 2 ori, precum și a încasărilor din alte venituri – cu circa 10,7%.