Organizaţia de creditare nebancară (OCN), pe lângă dreptul de a constitui sucursale şi/sau oficii secundare care se notifică Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), ar putea fi investite și cu dreptul de a lichida sucursalele. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă pentru modificarea Legii nr. 1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară, ce are ca scop îmbunătățirea activității acestora.   Astfel, se propune completarea Legii cu interdicția de a deține calitate de administrator/deținător de către persoanele care au deținut această calitate cu drept de proprietate sau control a cel puțin 50% din capitalul social sau drepturile de vot ale unui OCN care anterior a fost radiat din Registrul organizațiilor de creditare nebancară.

În Republica Moldova ar putea fi instituită stare de urgență în domeniul energetic pentru o perioadă de 60 de zile. Executivul  a aprobat în ședința de astăzi, 19 ianuarie, proiectul hotărârii de Guvern privind declararea stării de urgență. Potrivit acestuia, pe perioada stării de urgenţă Comisia pentru Situaţii Excepţionale va emite dispoziţii în vederea punerii în executare a unor  măsuri, precum: dispunerea, la necesitate, a raționalizării consumului de gaze naturale și a altor resurse energetice; adoptarea deciziilor necesare în scopul asigurării unor acțiuni rapide de asigurare cu gaze naturale, inclusiv prin derogare de la prevederile normative;

Constituirea comitetului de audit în cadrul entităților de interes public reprezintă o cerință a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 mai 2006 privind auditul legal al conturilor anuale şi al conturilor consolidate.

Semnarea Acordului multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare (Acord) va permite RM să efectueze schimbul de informații cu jurisdicțiile semnatare la nivelul standardului convenit de OCDE, în scopul identificării persoanelor fizice sau entităților, care se eschivează de la declararea veniturilor și plata impozitelor prin transferul banilor în conturile din streinătate, acesta fiind un pas important spre transparentizarea veniturilor.   În cadrul ședinței de astăzi, 26 ianuarie,  Executivul a susținut proiectul de lege cu privire la ratificarea Acordului semnat la Berlin la 29 octombrie 2014, care constituie cadrul normativ pentru realizarea prevederilor art. 6 din Convenția

Proiectul de Lege pentru modificarea unor acte normative (Politica bugetar-fiscală pentru anul 2021) a fost aprobat de Parlament, în ședința plenară de astăzi, în prima lectură, anunață direcția generală comunicare și relații publice a Parlamentului Republicii Moldova.   Documentul a fost elaborat de către Guvern, ținându-se cont de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional, dar și de condițiile climaterice nefavorabile și, respectiv, de necesitatea susținerii mai multor domenii economice, sectorului agroindustrial și populației. Potrivit autorilor, proiectul reflectă soluțiile optime de racordare la condițiile existente.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul curent se vor majora cu 138 978,5 mii lei și vor constitui 27,6 mld. lei, modificările fiind necesare în contextul promovării măsurilor de susținere a angajatorilor și salariaților în situația de criză provocată de pandemia COVID-19, dar și pentru susținerea familiilor defavorizate, prin consolidarea programului de ajutor social, ca urmare a majorării tarifelor la gazele naturale și energia termică.   Pe agenda Parlamentului este înregistrat proiectul de lege pentru modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2021.

Guvernul va stabili modul de gestionare a mijloacelor financiare ale Fondului Național de Mediu (la momentul de față – Fondul Ecologic Național), iar finanțarea programelor și proiectelor în domeniul protecției mediului se vor realiza în baza principiilor eficienței, echității și egalității de tratament, durabilității și transparenței, prevede proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative inclus pe agenșa Parlamentului RM.   Documentul prevede expunerea în redacție nouă a capitolului VIII din Legea nr.1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător, conținutul căruia va fi extins de la patru la opt articole. Acesta va reglementa constituirea Fondului Național de Mediu (FNM) și sursele financiare de constituire

În ședința de astăzi, 6 octombrie, Comisia politică externă și integrare europeană a Parlamentului a dat aviz pozitiv asupra inițierii negocierilor Protocolului de modificare al Acordului privind evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitul pe venit cu șapte țări. Amintim, aceste Acorduri bilaterale au drept scop coordonarea acțiunilor statelor semnatare în sensul evitării dublei impuneri, distribuirii drepturilor impunerii fiscale între părțile contractante și asigurarea condițiilor facile de efectuare a activității economice externe.   Astfel, la solicitarea Republicii Moldova urmează a fi modificate Acordurile semnate între Guvernul RM cu:

„Până la sfârșitul anului 2020, avem stringentă necesitate de a aproba în Parlament proiectul de politică bugetar fiscală pentru 2021 și proiectele Bugetelor anuale. Vom depune toate eforturile ca cel târziu pe 1 decembrie aceste proiecte să fie aprobate în Guvern. Acestea imediat vor merge la Parlament pentru examinare și votare în primă lectură, ca ulterior, către 20-21 decembrie, sa fie aprobate în lectură finală. Bugetul pentru 2021 a fost elaborat având la bază aceeași abordare ca în anul 2020, cu investiții masive în infrastructură și cu nivel majorat de plăți sociale”, a spus prim-ministrul Ion Chicu după tradiționala întrunire de luni cu președintele Parlamentului și președintele RM.  

Derogările de la prevederile Legii nr.158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutulfuncţionarului public au intrat în vigoare la 1 octombrie 2021. Acestea stabilesc că directorii Serviciului Fiscal de Stat și al Serviciului Vamal, care până la momentul de față au avut statutul de funcționari publici, obțin statutul de persoane cu funcție de demnitate publică.   În MO a fost publicată și a intrat în vigoare Legea nr.122 din 23 septembrie, prin care au fost operate modificări la art. 1323 din Codul fiscal, art. 6 din Legea nr.302/2017 cu privire la Serviciul Vamal și un șir de modificări în Legea 158/2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

Factura fiscală în format electronic (e-Factura) va fi utilizată începând cu 1 iulie 2020 și nu din 1 iulie curent, după cum prevede art. 117 alin.13 din redacția actuală a Codului Fiscal. Parlamentul a votat vineri, 12 iulie, în prima lectură proiectul de lege cu privire la modificarea Codului fiscal, ce prevede ca acest termen să fie extins cu un an. Astfel, obligația de emitere a facturii fiscale în format electronic pentru livrările impozabile cu TVA în cadrul achizițiilor publice va surveni la 1 iulie 2020. Necesitatea acestei modificări rezultă din faptul că sistemele contabile ale entităților încă nu au fost ajustate la noul document.

Desfășurarea comerțului cu amănuntul în baza patentei va fi permis până la 31 decembrie 2022 pentru titularii de patentă care, la data de 31 decembrie 2019, vor deține patente pentru activitățile respective. În cadrul ședinței de vineri, 26 iulie, Guvernul a avizat pozitiv proiectul de lege pentru modificarea art. 4 din Legea cu privire la patenta de întreprinzător. Reamintim că săptămâna trecută Parlamentul a votat în prima lectură două inițiative legislative, care au fost comasate, ce se referă la extinderea termenului pentru desfășurarea comerțului cu amănuntul în baza patentei cu încă trei ani, pentru asigurarea continuității activității titularilor de patentă și susținerea micilor întreprinzători.

Proiectul de lege ce prevede abolirea „secretului offshore” a fost examinat în cadrul ședinței comisiei economie, buget și finanțe și aprobat pentru a fi prezentat în lectura a doua, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din săptămâna curentă.   Astfel, în Registrul de Stat al persoanelor juridice și în Registrul de stat al întreprinzătorilor individuali ar putea fi incluse informații privind numele, prenumele și IDNP-ul, precum și adresa domiciliului, numărul de telefon și alte date relevante ale beneficiarilor efectivi ce dețin/controlează în ultimă instanță o persoană fizică/juridică sau beneficiar al unei societăți de investiții sau administrator al societății de investiții ori persoană în al cărei nume se desfășoară o activitate/se realizează o tranzacție sau deține, direct sau indirect,

Agenția Servicii Publice ar putea asigura vizualizarea publică a informației din Registrul de stat cu privire la beneficiarii efectivi în toate resursele și platformele existente de publicare a datelor deschise despre companii. Proiectul de lege ce prevede modificarea Legii nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali a obținut avizul pozitiv al Comisiei protecție socială, sănătate și familie.   Astfel, în Registrul de stat al persoanelor juridice ar putea fi incluse și datele personale ale beneficiarilor efectivi, care dețin sau controlează o persoană fizică,

Din 1 ianuarie 2020, la țigaretele pentru dispozitive de încălzire a tutunului se va aplica același mod de calculare și cotă a accizelor ca la țigaretele cu filtru. Parlamentul a votat astăzi în lectură finală proiectul de lege ce se referă la introducerea acelorași reglementări ale țigaretelor cu filtru și pentru produsele din tutun „heat-not-burn” (HTP). Art.1231 din Codul fiscal va fi completat cu alin. 21 ce va reglementa modul de calculare a accizelor la acestea. Necesitatea elaborării proiectului reiese din lipsa reglementărilor produselor de tutun care nu arde în Legea privind controlul tutunului și a lipsei prevederilor în Codul fiscal, care să accizeze expres tutunul care nu arde, se spune în nota proiectului.

Ministerul Finanțelor, anual, până la data de 1 mai, ar putea publica pe pagina sa web cuantumul salariilor de bază pentru anul curent al persoanelor cu funcții de demnitate publică, al personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică, al funcționarilor publici de conducere de nivel superior, precum și al conducătorilor și adjuncților conducătorilor instituțiilor publice din subordinea Guvernului.   O inițiativă legislativă în acest sens este înregistrată pe agenda Parlamentului și prevede completarea Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar (capitolul I) cu un articol ce va asigura transparența salarizării unor categorii de persoane publice.

Proiectul modificărilor la Legea nr.1260/2002 cu privire la avocatură  prevede o altă procedura de admitere în avocatură a procurorilor și judecătorilor și are drept scop consolidarea instituţii avocaturii, crearea unui sistem echitabil de administrare a justiţiei, care va garanta independenţa și calitatea profesională înaltă a avocaţilor. Documentul a obținut avizul pozitiv al Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului.   Astfel, judecătorii și procurorii care au decis să devină avocați și au o vechime în muncă de cel puțin zece ani, ar putea fi scutiți de efectuarea stagiului, însă nu și de examenul pentru admitere în profesie. Candidații la profesie vor trebui să facă și cel puțin 20 de ore de curs în materie de deontologie.

Veniturile bugetului de stat vor fi majorate cu 767,8 mil. lei: din contul încasărilor provenite din impozite și taxe – cu circa 700 mil. lei, din alte venituri – cu 67,8 mil.lei. Totodată, se majorează și cheltuielile cu 421,7 mil. lei, iar deficitul bugetar se reduce cu 346,1 mil. lei și va constitui 5,1% din PIB. În consecință, veniturile BS vor constitui 45,8 mld. lei, cheltuielile – 57,6 mld. lei, în timp ce deficitul bugetar va atinge nivelul de 11,7 mld. lei.   Proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2021 a fost aprobat cu 58 de voturi în prima lectură în ședința plenară a Parlamentului din 18 noiembrie curent.

Proiectul de lege  ce prevede intervenția în 30 de acte legislative vor fi modificate în scopul depășirii constrângerilor existente care limitează posibilitățile de interacțiune digitală a examinat astăzi, 14 octombrie 2021, în Parlament, fiind votat în prima lectură. Astfel, este propusă excluderea unor proceduri care obligă antreprenorii să se prezinte fizic la Agenția Servicii Publice și, concomitent, includerea prevederilor care ar facilita interacțiunea la distantă. Respectiv, înregistrarea și modificarea documentelor va fi posibilă cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate.

La data de 17 martie curent, prin Hotărârea nr. 55 din 17.03.2020, Parlamentul a aprobat declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020. Astfel, în această perioada Comisia pentru Situaţii Excepţionale a RM (Comisia) va emite dispoziţii în vederea punerii în executare a acţiunilor necesare în vederea prevenirii, diminuării şi lichidării consecinţelor pandemiei de coronavirus (COVID-19). Hotărârea mai prevede că, dispoziţiile Comisiei sunt obligatorii şi executorii pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul RM. Dispoziţiile emise de Comisie intră în vigoare din momentul adoptării.