Consiliul Economic va avea un grup de lucru pentru atragerea investițiilor, acesta devenind un al treilea grup de lucru din cadrul Guvernului. Despre acest fapt s-a vorbit și în cadrul celei de-a doua ședință a Consiliului economic coordonată și prezidată de Prim-ministru Pavel Filip, desfășurată ieri la Guvern.

Proiectul de lege ce prevede simplificarea procedurii de şedere a străinilor în scop de muncă a fost votat în prima lectură în Parlament. Pentru acordarea dreptului de şedere provizorie în scop de muncă străinului a cărui calificare va fi inclusă în Lista ocupaţiilor prioritare, beneficiarul solicitant, care este întreprinderea sau organizaţia publică care angajează străini, va depune la ghişeul unic demersul respectiv, copia anunţului publicitar de angajare publicat în presă şi oferta locurilor de muncă, precum şi alte acte.

Aeroportul Internațional Liber „Mărculești” se transmite din gestiunea Ministerului Apărării în cea a Ministerului Economiei și Infrastructurii, în contextul în care MEI deține competențele de рrоmоvare а politicilor de atragere а investițiilor în Zonele Economice Libere, crearea unui climat investiţional favorabil, perfecţionarea instrumentelor de atragere a investitorilor străini, precum şi promovarea şi implementarea unei politici economice comprehensive în domeniul atragerii investiţiilor şi promovării exportului.

Biroul Național de Statistică a făcut publice datele pentru primele nouă luni ale anului curent cu privire la investițiile efectuate în active imobilizate. Conform informației BNS, acestea au sporit cu 15,6% față de nivelul din perioada similară a anului precedent și au atins cifra de 15,78 mld. lei. În imobilizări necorporale investițiile au constituit 391 mil. lei, iar în imobilizări corporale – 15393,9 mil. lei. Astfel, au fost înregistrate creșteri ale investițiilor în clădiri nerezidențiale (cu 28,2%), în construcții inginerești (cu 13,5%), mijloace de transport (cu 13,1%), clădiri rezidențiale (cu 12,4%). Datele publicate denotă că investițiile în maşini, utilaje, instalații de transmisie în continuare au cea mai mare pondere, constituind 31,1%.

 Criza epidemiologică cauzată de COVID-19 a creat dificultăți în activitatea mediului de business, iar recuperarea sectorului va dura mai mult timp. Pentru a depăși efectele acestei crize sunt necesare eforturi comune atât din partea autorităților, partenerilor de dezvoltare, cât și mediului de afaceri.   Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) - Acordul între UE și Republica Moldova, ce urmărește o relație comercială preferențială, bazată pe condiții mutual avantajoase, este unul din instrumentele ce oferă oportunități în dezvoltarea afacerilor.  

În localitatea Pârâta din raionul Dubăsari ar putea fi creată o subzonă economică, ce va fi inclusă în componența Zonei Economice Libere „Bălți”. Subzona va avea un teren de 7,5 ha amplasat în extravilanul satului. În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă respectivă. Extinderea ZEL „Bălți” este propusă în contextul în care aceasta poate fi considerată un model de referință pentru celelalte structuri similare, în 9 ani de activitate reușind să devină un centru de revitalizare industrială și dezvoltare regională. Astfel, ZEL „Bălți” cu toate subzonele sale a atras investiții de $36 mil. în anul 2018, iar cumulativ de la începutul activității – $185,9 mil., numărul rezidenților fiind de 66. Taxele și impozitele calculate doar pentru anul 2018 au fost de 814,0 mil. lei.

Principalele acțiuni pentru atragerea și menținerea investițiilor private în Republica Moldova au fost trasate în Angajamentul și Foaia de parcurs ale Consiliului Economic cu privire la politicile investiționale, aprobate în cadrul ședinței prezidate de Prim-ministru.

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

Asociația de economii și împrumut (AEÎ) este o organizație necomercială cu statut juridic special, constituită benevol de persoane fizice și juridice, asociate pe principii comune în scopul sprijinirii activităților legale ale membrilor săi în vederea îmbunătățirii condițiilor economice și sociale ale acestora.

În cadrul ședinței din 17 decembrie, Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de hotărâre pentru aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea şi funcționarea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei. Documentul reglementează misiunea, domeniile de activitate, funcţiile şi drepturile Agenţiei, precum şi organizarea activității acesteia. Agenţia reglementează activitatea în domeniile comunicaţiilor electronice, comunicaţiilor poștale și tehnologiei informației, asigură implementarea strategiilor de dezvoltare şi supraveghează respectarea legislației în domeniile gestionate de către furnizorii de pe piețele de comunicaţii electronice și de servicii poștale,

Facilitarea regimului de vize, posibilitatea relansării zborurilor directe dintre Republica Moldova şi Emiratele Arabe Unite, precum și participarea Republicii Moldova la Dubai EXPO 2020, au fost principalele subiecte discutate la întrevederea Prim-ministrului Pavel Filip cu Ministrul Afacerilor Externe și Cooperării Internaționale al Emiratelor Arabe Unite (EAU),

Ținând cont de ultimele modificări efectuate în legislație, întreprinderea X a decis calcularea amortizării în scopuri fiscale pentru anul 2020 după metoda „veche”. Care sunt principalele aspecte care trebuie luate în considerare la determinarea corectă a amortizării în scopuri fiscale?     Prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative art. 24 din Legea nr.1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal (CF) a fost completat cu alin.

Din 1 ianuarie 2019, Federația Rusia va elimina taxele vamale pentru exportul de legume, fructe, conserve din fructe și legume și produse vitivinicole moldovenești. Declarația aparține Președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon, și a fost enunțată după înrevederea de la Moscova cu președintele rus Vladimir Putin. După cum a remarcat șeful statului moldovean, părțile au convenit să ia măsuri comune pentru majorarea volumului exportului produselor moldovenești pe piața rusă, inclusiv eliminarea taxelor vamale la exportul în Rusia a legumelor și fructelor în stare proaspătă, fructelor și legumelor procesate și produselor vitivinicole.

Acest ghid este elaborat în baza reglementărilor din: • Codul fiscal nr. 1163/1997 (CF); • Regulamentul privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale (Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 704/2019; • Catalogul mijloacelor fixe și active nemateriale (Catalog), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 338/2003; • Instrucțiunea privind modul de completare a declarației cu privire la impozitul pe venit (forma VEN-12) (Instrucțiune), anexa nr. 2 la Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 153 din 22.12.2017 (modificat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 5 din 10.01.2020) • Hotărârea Guvernului cu privire la determinarea impozitului pe venit nr. 693 din 11 iulie 2018 (HG nr. 693/2018) • Codul civil al RM (CC) etc.

Anexa 1 la Acordul de comerț liber dintre Republica Turcia și Republica Moldova privind definiția noțiunii de ”produse originare” și metodele de cooperare administrativă va fi substituită. O decizie în acest sens a Comitetului mixt, constituit în baza Acordului indicat, a fost semnată la Ankara la 14 decembrie 2016, iar proiectul de lege privind ratificarea Deciziei nominalizate, aprobată de Guvernul de la Chișinău a fost publicată în MO din 25 august.

Cabinetul de miniștri a aprobat semnarea Convenției dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Georgiei pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și a Protocolului adițional al Convenției. Convenția își propune să impulsioneze relațiile economice bilaterale dintre Republica Moldova și Georgia pe domeniul eliminării dublei impuneri a persoanelor fizice și juridice, cât și să contribuie la atragerea investițiilor.

Ministerul Economiei propune spre consultări Regulamentul cu privire la privatizarea bunurilor proprietate publică fără anunțul prețului inițial. Documentul a fost elaborat în vederea atragerea investițiilor private necesare revitalizării bunurilor proprietate publică supuse privatizării, expuse la vânzare de cel puțin 6 ori, dar nevândute, atragerea unui număr cât mai mare de participanţi la privatizare, acordarea de drepturi egale, asigurarea concurenţei loiale între participanţi pe principii de transparență.

Guvernul a susținut semnarea unui Acord dintre Republica Moldova și Emiratele Arabe Unite ce prevede evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit. Acordul are drept scop dezvoltarea relațiilor economice dintre Republica Moldova și Emiratele Arabe Unite, atât în domeniul evitării dublei impuneri a persoanelor fizice și juridice, cât și atragerea investițiilor străine, a menționat Ministrul Finanțelor, Octavian Armașu.

Atragerea investiţiilor străine în ramură și implementarea practicilor şi instrumentelor cele mai bune din experienţa internaţională în cadrul politicilor şi programelor industriale a fost şi rămîne a fi principalul factor de revitalizare a industriei în Moldova.

Sectorul horticol înregistrează în ultimi ani o creştere atât a volumului de producţie, cât şi a exporturilor, în special ca efect al eforturilor producătorilor agricoli, dar şi ale statului prin implementarea politicii de subvenţionare. Pentru susținerea în continuare a sectorului, autoritățile au elaborat Programul de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2020-2026. Documentul a fost examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat. Programul are patru obiective generale: • acces îmbunătăţit la pieţe • dezvoltarea accelerată prin investiţii şi inovare