Afirmația a fost făcută de reprezentantul MEI, Vitalie Tarlev, la Business forumul Gov4ICT. În cadrul evenimentului, acesta s-a referit legislaţia în vigoare pentru crearea parcurilor IT și anume:

Astfel consideră experţii centrului Expert-Grup. Expertul Adrian Lupuşor a menţionat la conferinţa „Macro-2017: Moldova în 2030” că „pentru dezvoltarea proceselor progresive în domeniul social şi economic, autorităţile trebuie să urmeze cu exactitate politica declarată a reformelor”. Dialogul public-privat ar trebui să crească în permanenţă, pentru ca şi instituțiile de stat și sectorul privat să poată identifica în mod clar perspectivele reciproc avantajoase și să dezvolte în comun economia. Pentru a spori încrederea cetățenilor republicii, autorităţile trebuie să desfăşoare cât mai eficient posibil trei reforme – a educației, justiției și sănătăţii, a evidenţiat expertul.

   În perioada 3-18 iulie 2020 s-a desfășurat sondajul ”Impactul pandemiei COVID-19 asupra activității companiilor din Moldova: realități, așteptări, acțiuni”, efectuat de Camera de Comerț Americană din Moldova, în colaborare cu Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Menționăm că aceasta este cea de-a doua ediție a sondajului, prima fiind efectuată în luna aprilie curent.   Astăzi, rezultatele sondajului au fost prezentate pe platforma Consiliului Economic, în cadrul unei ședințe online. 

Ieri, 1 aprilie 2020, Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de hotărâre cu privire la inițierea negocierilor asupra proiectului Contractului de finanţare a Proiectului „Eficienţa energetică în Republica Moldova” și acordarea împuternicirilor pentru negocierea acestuia. Proiectul este orientat spre crearea unui instrument financiar necesar pentru reabilitarea energetică a fondului imobiliar al Republicii Moldova ce cuprinde clădiri publice deținute de autoritățile publice centrale și locale, care este caracterizat printr-o performanță energetică scăzută ca urmare a vechimii construcțiilor, cât și a lipsei acute a investițiilor în lucrările de consolidare și sporire a eficienței energetice pe parcursul utilizării lor.

Noi dorim să transformăm Republica Moldova într-o platformă atractivă pentru investiții, într-un centru regional, capabil să furnizeze produse și servicii de calitate atât pentru piața internă, cât și cea externă. Declarația a fost făcută de viceprim-ministrul, Octavian Calmîc, ministru al Economiei și Infrastructurii, în cadrul unui mic dejun de afaceri cu membrii Asociației Investitorilor Străini (FIA).

Programul de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin investiție a fost lansat la nivel internațional. Evenimentul a avut loc în cadrul Conferinței Globale a Reședinței și Cetățeniei, care se desfășoară în Dubai, Emiratele Arabe Unite, la care participă și delegația țării noastre. În ultima perioadă, Republica Moldova a întreprins o serie de reforme semnificative pentru a încuraja investițiile. Guvernul actual vede oamenii de afaceri ca parteneri. Suntem un stat tânăr, în care se dezvoltă cultura de afaceri, și am luat toate măsurile necesare pentru a îmbunătăți mediul de afaceri și a deschide oportunități pentru investitorii interesați de potențialul țării noastre, creând în același timp infrastructura necesară.

În cadrul ședinței Consiliului de administrare al bugetului pentru implementarea Programului ”Promovarea Exportului”, desfășurată la Ministerul Economiei, Vitalie Zaharia, directorul MIEPO, a prezentat raportul pentru primul semestru al anului curent, menționând că au fost organizate 72 de evenimente cu mediul de afaceri, 68 contracte semnate de parteneriat, au fost atrase 3 proiecte investiționale, iar pentru a doua jumătate a anului MIEPO își propune să desfășoare alte 50 de evenimente de afaceri și mai multe acțiuni pentru atragerea investițiilor și promovarea exporturilor.

Conform prevederilor art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

Politici aferente activității de întreprinzător Extinderea infecției COVID-19 provoacă efecte negative asupra economiei mondiale prin reducerea circuitului de bunuri și servicii, respectiv, a consumului, investițiilor și comerțului internațional. Economia națională nu este o excepție de la aceste evoluții, fiind în fața unor provocări asupra sistemului de sănătate și cel economic fără precedent. Astfel, conform prognozei actualizate pentru anul 2020, PIB-ul național va înregistra o descreștere în termeni reali, față de anul 2019, cu 3,0%, exporturile – cu 3,8% și importurile – cu 7,6%. În aceste condiții, se impune necesitatea implementării unor politici menite să atenueze efectele negative ale răspândirii infecției COVID-19 asupra sectorului privat.

În primele șase luni ale anului 2019 volumul investițiilor a crescut cu 26,8% faţă de aceeași perioadă a anului precedent, constituind circa 9,2 mld. lei, potrivit datelor MEI. Astfel, investițiile din sursele proprii ale agenților economici în semestrul I al anului 2019 au constituit 5,9 mld. lei și au crescut cu 17,2%. De asemenea, au crescut și investițiile publice – cu circa 50,5%, însumând 1,1 mld. lei și asigurând 20% din creșterea totală a investițiilor. Creditele și împrumuturile interne au constituit o sursă importantă de finanțare a investițiilor.

În ultima perioadă s-a răspândit fenomenul parteneriatului public-privat (PPP) în diferite domenii de activitate economică. Acest tip de cooperare dintre mediul public şi cel privat atât sub aspect financiar, cât şi managerial, are menirea de a îmbunătăți infrastructura socială a anumitor domenii particulare şi de a spori calitatea serviciilor prestate populației.

Consiliul Economic va avea un grup de lucru pentru atragerea investițiilor, acesta devenind un al treilea grup de lucru din cadrul Guvernului. Despre acest fapt s-a vorbit și în cadrul celei de-a doua ședință a Consiliului economic coordonată și prezidată de Prim-ministru Pavel Filip, desfășurată ieri la Guvern.

Proiectul de lege ce prevede simplificarea procedurii de şedere a străinilor în scop de muncă a fost votat în prima lectură în Parlament. Pentru acordarea dreptului de şedere provizorie în scop de muncă străinului a cărui calificare va fi inclusă în Lista ocupaţiilor prioritare, beneficiarul solicitant, care este întreprinderea sau organizaţia publică care angajează străini, va depune la ghişeul unic demersul respectiv, copia anunţului publicitar de angajare publicat în presă şi oferta locurilor de muncă, precum şi alte acte.

Aeroportul Internațional Liber „Mărculești” se transmite din gestiunea Ministerului Apărării în cea a Ministerului Economiei și Infrastructurii, în contextul în care MEI deține competențele de рrоmоvare а politicilor de atragere а investițiilor în Zonele Economice Libere, crearea unui climat investiţional favorabil, perfecţionarea instrumentelor de atragere a investitorilor străini, precum şi promovarea şi implementarea unei politici economice comprehensive în domeniul atragerii investiţiilor şi promovării exportului.

Biroul Național de Statistică a făcut publice datele pentru primele nouă luni ale anului curent cu privire la investițiile efectuate în active imobilizate. Conform informației BNS, acestea au sporit cu 15,6% față de nivelul din perioada similară a anului precedent și au atins cifra de 15,78 mld. lei. În imobilizări necorporale investițiile au constituit 391 mil. lei, iar în imobilizări corporale – 15393,9 mil. lei. Astfel, au fost înregistrate creșteri ale investițiilor în clădiri nerezidențiale (cu 28,2%), în construcții inginerești (cu 13,5%), mijloace de transport (cu 13,1%), clădiri rezidențiale (cu 12,4%). Datele publicate denotă că investițiile în maşini, utilaje, instalații de transmisie în continuare au cea mai mare pondere, constituind 31,1%.

 Criza epidemiologică cauzată de COVID-19 a creat dificultăți în activitatea mediului de business, iar recuperarea sectorului va dura mai mult timp. Pentru a depăși efectele acestei crize sunt necesare eforturi comune atât din partea autorităților, partenerilor de dezvoltare, cât și mediului de afaceri.   Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) - Acordul între UE și Republica Moldova, ce urmărește o relație comercială preferențială, bazată pe condiții mutual avantajoase, este unul din instrumentele ce oferă oportunități în dezvoltarea afacerilor.  

În localitatea Pârâta din raionul Dubăsari ar putea fi creată o subzonă economică, ce va fi inclusă în componența Zonei Economice Libere „Bălți”. Subzona va avea un teren de 7,5 ha amplasat în extravilanul satului. În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă respectivă. Extinderea ZEL „Bălți” este propusă în contextul în care aceasta poate fi considerată un model de referință pentru celelalte structuri similare, în 9 ani de activitate reușind să devină un centru de revitalizare industrială și dezvoltare regională. Astfel, ZEL „Bălți” cu toate subzonele sale a atras investiții de $36 mil. în anul 2018, iar cumulativ de la începutul activității – $185,9 mil., numărul rezidenților fiind de 66. Taxele și impozitele calculate doar pentru anul 2018 au fost de 814,0 mil. lei.

Principalele acțiuni pentru atragerea și menținerea investițiilor private în Republica Moldova au fost trasate în Angajamentul și Foaia de parcurs ale Consiliului Economic cu privire la politicile investiționale, aprobate în cadrul ședinței prezidate de Prim-ministru.

La etapa actuală, practic nici o țară nu consumă doar bunurile și serviciile pe care le produce, din considerentul că fie anumite produse nu pot fi obținute pe teritoriul acesteia din cauza climatului, fie nu dispune de resursele necesare pentru a produce anumite bunuri. În acest sens, se recurge la importul de bunuri și servicii sau la exportul acestora.   În țările cu o economie mai puțin dezvoltată, cum ar fi și cazul RM, în vederea asigurării protecției suveranității și securității economice, dezvoltării economiei naționale prin intermediul stimulării activității economice externe a fost dispusă asigurarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile de export, reexport, import, reimport, barter, cooperare, leasing și orice alte operaţiuni și tranzacţii externe (în continuare – repatrierea mijloacelor bănești și materiale).

Asociația de economii și împrumut (AEÎ) este o organizație necomercială cu statut juridic special, constituită benevol de persoane fizice și juridice, asociate pe principii comune în scopul sprijinirii activităților legale ale membrilor săi în vederea îmbunătățirii condițiilor economice și sociale ale acestora.