Două persoane fizice, una rezidentă a Republicii Moldova, iar cealaltă – nerezidentă, în anul 2018 au constituit societatea cu răspundere limitată „B”. Fiecare din persoanele menţionate a depus în capitalul social al acesteia câte 50 000 lei. Ulterior, în luna septembrie 2021, persoana fizică nerezidentă și-a retras cota sa de participare în capitalul social al SRL „B”. În asemenea caz, apare sau nu obligația de reţinere a impozitului pe venit din suma retrasă de către nerezident sau acesta urmează să declare de sine stătător suma primită? 

Care vor fi consecințele fiscale pentru persoana fizică, care a câștigat în cadrul campaniei promoționale un telefon mobil și ulterior dorește să-l vândă?

Urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative publicată în MO nr. № 456-459 din 30 decembrie 2022.

Conform prevederilor art. 667 din Codul civil,(CC) gajul este dreptul real în al cărui temei titularul (creditorul gajist) poate pretinde, din valoarea obiectului gajului, satisfacerea creanţelor sale garantate cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori ai titularului obiectului gajului (debitorul gajist). Valabilitatea gajului depinde de valabilitatea obligaţiei garantate prin gaj.

Membrii comisiei agricultură și industrie alimentară au oferit, cu vot unanim, aviz pozitiv pentru  proiectul de lege de modificare a Codului fiscal, prin care se propune excluderea accizelor la importul tractoarelor agricole de la pozițiile tarifare 870110 000, 870120, 870130000, 870191900, 870192900, 870193900, 870194900, 870195900, 870191100, 870192100, 870193100, 870194100 și 870195100.   După cum a informat autorul inițiativei, astfel se va reduce la zero cota accizelor la tractoarele de mâna a doua, ceea ce este favorabil pentru agricultorii mici, menționând că prin Legea nr. 257/2020 a fost eliminată interdicția de import a tractoarelor agricole și forestiere

Inițiativa legislativă lansată de un grup de deputați prevede introducerea cotei zero a impozitului pe venit pentru persoanele juridice, gospodăriile ţărăneşti (de fermieri) şi întreprinzătorii individuali cu condiţia că venitul obţinut va fi direcţionat spre investiţii în dezvoltarea producției proprii (lucrări, servicii). Aceasta, în opinia autorilor, va crea condiţii pentru atragerea investițiilor și relansarea economică, va asigura achiziţionarea, repararea, modernizarea fondurilor fixe, majorarea activelor curente în scopul creşterii volumului de producţie şi/sau producere a unor noi tipuri de produse, lucrări, servicii.

Impozitul pe venit se percepe în proporţie de 75% din cota stabilită în Republica Moldova, pe venitul obținut din activitatea rezidenţilor în zona economică liberă (art.49 lit.b) din Codul fiscal).      Totodată, menționăm că potrivit art. 6 alin. (10) din Legea nr. 440/2001 cu privire la zonele economice libere, în zona liberă pot fi desfășurate următoarele genuri de activitate:    a) producţia industrială a mărfurilor, cu excepţia alcoolului etilic (alcoolului etilic rafinat, alcoolului etilic cu tăria mai mare de 80% vol, alcoolului etilic cu tăria mai mică de 80% vol, alcoolului tehnic,

Bonurile emise de echipamentele de casă și control (ECC) pot avea atât formă fizică (pe hârtie), cât și electronică, în funcție de specificațiile tehnice ale echipamentului emitent. Indiferent de forma bonului, acestea au aceeași valoare juridică în raporturile civile.   Proiectul cu privire la modificarea unor acte legislative, înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă, prevede completarea pct. 40 al art. 5 din Codul fiscal (CF) cu respective norma care, în opinia autorilor, va exclude cazurile în care bonurile electronice ar putea fi desconsiderate pentru probarea operațiunilor economice atât în relațiile cu aspecte fiscale, cât în cele civile.

Potrivit art. 341 alin. (81) al CF, dacă autovehiculul mixt, în urma reutilării, nu mai poate fi calificat ca microbuz/autobuz în baza caracteristicilor tehnice ale autovehiculului, taxa se calculează la cota celei mai mari taxe dintre taxa calculată, în conformitate cu cotele stabilite la pct. 2 şi 6 din anexa nr. 1 la titlul IX al CF.

Deficitul balanței comerciale în luna decembrie 2021 a constituit $429 mil., fiind în creștere cu $91,4 mil. față de cel înregistrat în luna noiembrie 2021 și cu $80 mil. comparativ cu luna decembrie 2020, comunică Biroul Național de Statistică.   În anul 2021 țara noastră a importat mărfuri în sumă de $7176,6 mil. cu 32,5% mai mult decât în anul precedent. Importurile de mărfuri provenite din țările UE au deținut o pondere de 43,9% din total și s-au cifrat la $3149,1 mil., în scădere cu 1,7 puncte procentuale comparativ cu anul 2020, iar importurile de mărfuri provenite din țările CSI au avut o valoare de $1905,3 mil., echivalând cu o cotă de 26,5% și fiind în creștere cu 2,2 p.p. față de anul 2020.

Conform prevederilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova sunt subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit. De asemenea, alin. (2) al aceluiași articol prevede că subiecţii impunerii sunt obligaţi să declare venitul brut obţinut din toate sursele.

Mărimea marjei maxime, pe care creditorii o pot aplica pe parcursul anului 2022 pentru creditele garantate de către stat în cadrul Programului de stat „Prima casă”,  ar putea fi menținută la nivelul anului curent și va constitui 3%.   Proiectul Hotărârii de Guvern cu privire la stabilirea marjei maxime pentru anul viitor este elaborat de Ministerul Finanțelor și propus pentru consultări publice până la data de 15 decembrie curent.  

Ministerul Finanțelor a propus pentru consultări publice proiectul modificărilor și completărilor la Regulamentul privind modul de stingere a obligaţiei fiscale şi anulare a sumelor plătite în plus prin prescripție (Regulament), aprobat prin HG nr. 221/2017, elaborat în vederea armonizării prevederilor acestuia cu prevederile Codului fiscal (CF) și Legii nr. 1593/2002.

Potrivit art.88 alin.(5) din Codul fiscal veniturile persoanei fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, obţinute din prestarea serviciilor şi/sau lucrărilor, precum şi veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a întreprinderilor sînt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art.15 lit.a) din Cod.      Respectiv, în cazul prestării serviciilor de către persoana fizică pensionar angajatorul va reține impozit pe venit ca din salariu aplicînd cota de 12%.

Conform art.1314 alin.(1) și alin.(2) din Codul civil, prin contractul de leasing, o parte (locator) se obligă să asigure celeilalte părţi (locatar), în decursul unui termen convenit care depăşeşte 1 an (termenul de leasing), posesia şi folosinţa unui bun cumpărat de locator, precum şi să acorde locatarului

SA se reorganizează prin transmiterea a 70% din capitalul statutar către SRL. Pentru mijloacele fixe este format un surplus de reevaluare. Cum decontăm acest surplus?

Una dintre primele decizii, dar și una dintre cele mai importante, pe care ar trebui să o ia antreprenorul în momentul lansării activității sale, este alegerea formei organizatorico- juridice a afacerii sale. Dat fiind faptul că nu există o formă organizatorică și juridică perfectă

La data de 04.09.2021 agentul economic „X” a depus la autoritatea administrației publice locale Notificare privind inițierea activității de comerț cu genul de activitate „Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare”, prin intermediul tipului unității de comerț „secție comercială”. Totodată, până în momentul de față, agentul economic nu a inițiat activitatea prin intermediul unității de comerț cu referință. Apare în acest caz obligația de calculare și achitare a taxei pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii pentru această unitate de comerț?

Despre formarea capitalului social în baza aporturilor în natură a asociaților   În conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr.135/2007 cu privire la societățile cu răspundere limitată (în continuare – Legea nr.135/2007), capitalul social al societății se constituie din aporturile asociaților și reprezintă valoarea minimă a activelor, exprimată în lei, pe care trebuie să le dețină societatea. Art. 22 din legea prenotată prevede că, în calitate de aport la capitalul social, pot fi acceptate bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, și mijloace bănești. Potrivit art. 23 a actului normativ menționat, bunurile ce fac obiectul aportului în natură devin proprietate a societății, dacă actul de constituire nu prevede altfel[1].

Legislația Republicii Moldova nu reglementează statutul cryptomonedei (monedă virtuală sau cryptovalută) și nu recunoaște aceste instrumente drept monede electronice de plată în sensul Legii nr 114/2012 privind serviciile de plată și moneda electronică.  Însă, în lipsa unor reglementări speciale vizavi de statutul cryptovalutei în Republica Moldova, aceasta (cryptovaluta) se califică drept o proprietate (un activ) a persoanei fizice care o deține.