Regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul comercializării deșeurilor de metale feroase și neferoase va fi reglementat în Codul fiscal (CF). În cadrul ședinței plenare ale Parlamentului din 7 aprilie în lectura a doua a fost aprobat cu 54 de voturi proiectul de lege ce prevede suplinirea Titlului II al CF cu capitolul 104 (art. 6920-6925), prevederile căruia se vor aplica doar în cazul activităților de comercializare de către persoanele fizice rezidente către agenții economici licențiați a deșeurilor de metale feroase și neferoase pe teritoriul Moldovei. Nomenclatorul de deșeuri de metale care pot fi colectate de subiecții impozabili va fi stabilit de Ministerul Mediului.  

SRL „X” efectuează un schimb de teren agricol cu persoana fizică „A”. Conform contractului, schimbul terenului are loc fără achitarea unei sume între părți. În contract este stipulat: „Valoarea bunului imobil, teren ce se înstrăinează

С 30 января 2025 г. вступили в силу положения Градостроительного и строительного кодекса № 434/2023 (далее – Кодекс). Со дня вступления в силу положений Кодекса, согласно ч. (5) ст. 390, признан утратившим силу Закон №721/1996 о качестве в строительстве (далее - Закон №721/1996).

Cota redusă a TVA la produsele alimentare şi/sau băuturi, cu excepția producției alcoolice, preparate sau nepreparate, pentru consumul uman, însoțite de servicii conexe care să permită consumul imediat al acestora, realizate în cadrul activităților care se atribuie la secțiunea I a Clasificatorului activităților din economia Moldovei (CAEM) sunt stabilite în art.96 lit. b) liniuța a noua din Codul fiscal.   Conform prevederilor CAEM, aprobat prin Ordinul BNS nr.28/2019, activități de cazare şi de alimentație publică reflectate în diviziunea 56 secțiunii I includ

Potrivit art. 83 alin.(2) din Codul fiscal, persoanele juridice rezidente, inclusiv cele specificate la art.512 şi 513, cu excepţia autorităţilor publice şi instituţiilor publice, formele organizatorice rezidenţi cu statut de persoană fizică, persoanele care desfășoară activități profesionale, persoanele fizice care desfășoară activitate independentă, reprezentanţa permanentă a nerezidentului în Republica Moldova, sunt obligate să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit, indiferent de prezenţa obligaţiei privind achitarea impozitului.   Termenul de prezentare a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit este nu mai târziu de data de 25 lunii a treia după finele perioadei fiscale de gestiune – 25 martie, cu excepția contribuabililor care aplică o perioadă fiscală diferită de anul calendaristic.

Dacă ai nevoie de un credit, dar nu dispui de suficient gaj, statul îți poate oferi garanții pentru a facilita accesarea creditului, comunică Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).   Portofoliul de garantare a creditelor include cinci programe și vizează întreprinderile debutante (suma maximă a garanției – 500 mii lei, ce nu va depăși 80% din cota maximă de garantare) și cele active (respectiv, 5 mil. lei/80%) , întreprinderile conduse de femei (5 mil. lei/ 80%), entitățile nou create (700 mii lei/ 70%) și agenții economici orientați spre export (7 mil. lei / 80%).

În anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare Anexa nr.1) sunt prevăzute categoriile de plătitori şi de asiguraţi, tarifele şi termenele de virare a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (CAS).   Astfel, tarifele CAS pentru fondatorii de întreprinderi individuale (ÎI) sunt prevăzute la pct. 1.6 din Anexa nr.1, în care se menţionează despre obligativitatea de a achita lunar, câte 1/12 din taxă fixă anuală în conformitate cu legea bugetului asigurărilor sociale de stat anuală. Pentru anul 2021 aceasta constituie suma de  11331 lei (sau 944,25 lei lunar), care urmează a fi achitaţi la BASS până la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune. 

La 1 iulie 2022 va intra în vigoare Regulamentul privind creditarea responsabilă a consumatorilor de către bănci, aprobat de Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei prin Hotărârea nr.101 din 19 mai 2022. Documentul este parte componentă a pachetului de măsuri macroprudențiale recomandate spre aplicare autorităților naționale macroprudențiale în vederea atingerii obiectivului intermediar de prevenire și/sau limitare a creșterii excesive a creditării și îndatorării.   Regulamentul definește creditarea responsabilă drept activitate în cadrul căreia creditorul efectuează o evaluare a bonității consumatorului și nu permite consumatorului să-și asume obligații financiare care depășesc capacitatea de plată a acestuia, acumulând astfel un grad excesiv

Două persoane fizice, una rezidentă a Republicii Moldova, iar cealaltă – nerezidentă, în anul 2018 au constituit societatea cu răspundere limitată „B”. Fiecare din persoanele menţionate a depus în capitalul social al acesteia câte 50 000 lei. Ulterior, în luna septembrie 2021, persoana fizică nerezidentă și-a retras cota sa de participare în capitalul social al SRL „B”. În asemenea caz, apare sau nu obligația de reţinere a impozitului pe venit din suma retrasă de către nerezident sau acesta urmează să declare de sine stătător suma primită? 

Care vor fi consecințele fiscale pentru persoana fizică, care a câștigat în cadrul campaniei promoționale un telefon mobil și ulterior dorește să-l vândă?

Urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative publicată în MO nr. № 456-459 din 30 decembrie 2022.

Conform prevederilor art. 667 din Codul civil,(CC) gajul este dreptul real în al cărui temei titularul (creditorul gajist) poate pretinde, din valoarea obiectului gajului, satisfacerea creanţelor sale garantate cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori ai titularului obiectului gajului (debitorul gajist). Valabilitatea gajului depinde de valabilitatea obligaţiei garantate prin gaj.

Membrii comisiei agricultură și industrie alimentară au oferit, cu vot unanim, aviz pozitiv pentru  proiectul de lege de modificare a Codului fiscal, prin care se propune excluderea accizelor la importul tractoarelor agricole de la pozițiile tarifare 870110 000, 870120, 870130000, 870191900, 870192900, 870193900, 870194900, 870195900, 870191100, 870192100, 870193100, 870194100 și 870195100.   După cum a informat autorul inițiativei, astfel se va reduce la zero cota accizelor la tractoarele de mâna a doua, ceea ce este favorabil pentru agricultorii mici, menționând că prin Legea nr. 257/2020 a fost eliminată interdicția de import a tractoarelor agricole și forestiere

Inițiativa legislativă lansată de un grup de deputați prevede introducerea cotei zero a impozitului pe venit pentru persoanele juridice, gospodăriile ţărăneşti (de fermieri) şi întreprinzătorii individuali cu condiţia că venitul obţinut va fi direcţionat spre investiţii în dezvoltarea producției proprii (lucrări, servicii). Aceasta, în opinia autorilor, va crea condiţii pentru atragerea investițiilor și relansarea economică, va asigura achiziţionarea, repararea, modernizarea fondurilor fixe, majorarea activelor curente în scopul creşterii volumului de producţie şi/sau producere a unor noi tipuri de produse, lucrări, servicii.

Impozitul pe venit se percepe în proporţie de 75% din cota stabilită în Republica Moldova, pe venitul obținut din activitatea rezidenţilor în zona economică liberă (art.49 lit.b) din Codul fiscal).      Totodată, menționăm că potrivit art. 6 alin. (10) din Legea nr. 440/2001 cu privire la zonele economice libere, în zona liberă pot fi desfășurate următoarele genuri de activitate:    a) producţia industrială a mărfurilor, cu excepţia alcoolului etilic (alcoolului etilic rafinat, alcoolului etilic cu tăria mai mare de 80% vol, alcoolului etilic cu tăria mai mică de 80% vol, alcoolului tehnic,

Bonurile emise de echipamentele de casă și control (ECC) pot avea atât formă fizică (pe hârtie), cât și electronică, în funcție de specificațiile tehnice ale echipamentului emitent. Indiferent de forma bonului, acestea au aceeași valoare juridică în raporturile civile.   Proiectul cu privire la modificarea unor acte legislative, înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă, prevede completarea pct. 40 al art. 5 din Codul fiscal (CF) cu respective norma care, în opinia autorilor, va exclude cazurile în care bonurile electronice ar putea fi desconsiderate pentru probarea operațiunilor economice atât în relațiile cu aspecte fiscale, cât în cele civile.

Potrivit art. 341 alin. (81) al CF, dacă autovehiculul mixt, în urma reutilării, nu mai poate fi calificat ca microbuz/autobuz în baza caracteristicilor tehnice ale autovehiculului, taxa se calculează la cota celei mai mari taxe dintre taxa calculată, în conformitate cu cotele stabilite la pct. 2 şi 6 din anexa nr. 1 la titlul IX al CF.

Deficitul balanței comerciale în luna decembrie 2021 a constituit $429 mil., fiind în creștere cu $91,4 mil. față de cel înregistrat în luna noiembrie 2021 și cu $80 mil. comparativ cu luna decembrie 2020, comunică Biroul Național de Statistică.   În anul 2021 țara noastră a importat mărfuri în sumă de $7176,6 mil. cu 32,5% mai mult decât în anul precedent. Importurile de mărfuri provenite din țările UE au deținut o pondere de 43,9% din total și s-au cifrat la $3149,1 mil., în scădere cu 1,7 puncte procentuale comparativ cu anul 2020, iar importurile de mărfuri provenite din țările CSI au avut o valoare de $1905,3 mil., echivalând cu o cotă de 26,5% și fiind în creștere cu 2,2 p.p. față de anul 2020.

Conform prevederilor art. 13 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, persoanele fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi pe parcursul perioadei fiscale obţin venituri impozabile din orice surse aflate în Republica Moldova şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea lor în Republica Moldova sunt subiecți ai impunerii cu impozitul pe venit. De asemenea, alin. (2) al aceluiași articol prevede că subiecţii impunerii sunt obligaţi să declare venitul brut obţinut din toate sursele.

Mărimea marjei maxime, pe care creditorii o pot aplica pe parcursul anului 2022 pentru creditele garantate de către stat în cadrul Programului de stat „Prima casă”,  ar putea fi menținută la nivelul anului curent și va constitui 3%.   Proiectul Hotărârii de Guvern cu privire la stabilirea marjei maxime pentru anul viitor este elaborat de Ministerul Finanțelor și propus pentru consultări publice până la data de 15 decembrie curent.