Pe fondul descreșterilor din perioada de criză din anul 2020, activitatea investițională în Republica Moldova s-a relansat în lunile ianuarie-septembrie ale anului 2021, menționează Ministerul Economiei în  Raportul lunar privind evoluția social-economică a RM,  făcut public recent. Conform datelor oficiale, în primele nouă luni ale anului precedent volumul investițiilor în active imobilizate a crescut cu 16,6%, însumând circa 18,3 mld. lei.   În opinia experților, sporirea investițiilor proprii ale agenților economici efectuate în tehnologii noi, mașini și utilaje, precum și creșterea investițiilor în dezvoltarea infrastructurii publice au constituit factorii de bază care au influențat majorarea volumului investițiilor. Astfel, investițiile proprii ale agenților economici a asigurat în perioada analizată peste de 76% din creșterea investițiilor totale.

Plata directă în sectorul zootehnic se va acorda nu doar per cap de animal, dar și per kg de produs, prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA).

Scopul Strategiei de Specializare Inteligentă a Republicii Moldova - SMART MOLDOVA 2030, elaborarea căreia a fost inițiată de către Ministerul Educației și Cercetării, este crearea în RM a unui ecosistem dinamic de cercetare-inovare, puternic conectat cu mediul antreprenorial, cu mecanisme permanente de comunicare transversală în vederea reflectării rapide și cuprinzătoare a rezultatelor cercetării științifice și pregătirii academice în competitivitatea mediului de afaceri și în performanța economică a țării, oferind soluții la adresa provocărilor societale, susțin autorii.   În anunțul privind elaborarea proiectului Strategiei se menționează că, în rezultatul realizării măsurilor din Strategie, până în 2030 Moldova va deveni o țară cu o economie

Veniturile bugetului de stat pentru anul curent se vor majora cu 2634,9 mil. lei (cu 5,3% față de indicatorul aprobat inițial) și vor constitui 52701,5 mil.lei, în timp ce cheltuielile vor spori cu 6884,9 mil.lei (cu 10,6%) și vor constitui 72 087,5 mil.lei. La rândul său, deficitul bugetar va fi majorat cu 4250,0 mil. lei, până la 19386,0 mil. lei.   Parlamentul a aprobat în lectură finală în ședința de astăzi, 5 mai, cu 59 de voturi,  proiectul de modificare a Legii bugetului de stat pentru anul 2022, acestea fiind determinate atât de criza din sectorul energetic și creștere prețurilor la produsele de bază, cât și de impactul crizei din regiune, precum și

Inspectoratul de Stat al Muncii va avea o nouă structură organizatorică, cu un număr de personal optimizat de la 104 la 84 de unități, dintre care 26 vor active în cadrul aparatului central. Totodată, vor fi create subdiviziuni noi responsabile de acordarea consultanței angajaților și angajatorilor, dar și reformate subdiviziunile din domeniul combaterii muncii nedeclarate și ale sănătății și securității în muncă (SSM).

Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) țin contabilitatea și întocmesc situațiile financiare în modul prevăzut de Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017), Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), Indicațiile metodice privind particularitățile contabilității și prezentării informațiilor în situațiile financiare ale AEÎ

La finele lunii aprilie curent, rata medie a inflației în Republica Moldova a constituit 27,1%, crescând cu un ritm mai pronunțat decât s-a anticipat anterior din cauza consecințelor crizei pandemice, dar și a celor din regiune. Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Octavian Armașu, a prezentat astăzi, 13 mai, Raportul asupra inflației pentru trimestrul II al anului 2022.   Traiectoria ascendentă a ratei anuale a inflației a fost influențată de majorarea contribuțiilor din partea tuturor componentelor la ritmul anual al IPC. Astfel, în luna aprilie curent cel mai mare impact l-au avut prețurile la produsele alimentare, care au atins nivelul de 11%, fiind urmate de prețurile reglementate – 7,1%, inflația de bază – 6,3%, iar prețurile la combustibil,

Potrivit art. 5 pct. 16) din Codul fiscal, activitate de întreprinzător, afacere (business) este orice activitate conform legislaţiei, cu excepţia muncii efectuate în baza contractului (acordului) de muncă

Persoana fizică X ( rezident a RM) prin intermediul unei companii de brokeraj din străinătate a procurat și vândut acțiuni pe parcursul anului 2022, la bursele internaționale. Venitul încasat este păstrat pe contul de brokeraj și nu a fost extras, în scopul reinvestirii în tranzacțiile viitoare. Urmează sau nu persoana fizică să declarate la organul fiscal din RM profiturile obținute urmare a tranzacționării cu acțiuni.

Regulamentul cu privire la modul de selectare a entităților de audit şi termenii de referință pentru auditarea situațiilor financiare individuale ale întreprinderilor de stat/municipale şi societăților pe acțiuni în care cota statului depășește 50% din

Ministerul Economiei a publicat calculele preliminare ale prognozei indicatorilor macroeconomici pentru anii 2022-2025.   Potrivit datelor prezentate, autoritatea prognozează creșterea Produsului Intern Brut de la 241,9 mld. lei în anul 2021 până la 368,1 mld. lei în anul 2025. Indicele preţurilor de consum mediu anual, care în anul curent ar putea constitui 121,9% față de cel înregistrat în anul precedent, către anul 2025 se va stabili la nivel de 105%.

Una din angajate a plecat în concediu de maternitate pe 126 de zile calendaristice. Până la plecarea în concediu de maternitate, persoana nu a depus la angajator o cerere de acordare a concediului ordinar plătit. După expirarea perioadei de maternitate, angajata a solicitat acordarea concediului de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani.

Îmbunătățirea guvernanței domeniului securității alimentare în scopul prevenirii și gestionării mai eficiente a potențialelor crize de insecuritate alimentară; facilitarea comerțului internațional în vederea asigurării securității alimentare; dezvoltarea unei piețe locale eficiente și sigure; creșterea productivității în sectorul agroalimentar; asigurarea accesului grupurilor vulnerabile la produse alimentare sunt obiectivele generale ale Strategiei securității alimentare a Republicii Moldova

Persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător și deja solicită de la angajatori informația privind tipul venitului achitat, suma acestuia, suma scutirilor acordate conform art.33-35 din Codul fiscal, suma deducerilor prevăzute la art.36 alin. (6) şi (7) din același Cod, precum şi suma impozitului reţinut, în cazul reţinerii acestuia, tot mai frecvent adresează întrebările ce țin de determinarea plafonului de 360 mii lei.   Ținând cont de solicitările contribuabililor ce sunt în proces de verificare a veniturilor obținute în perioada fiscală 2021 și determinarea venitului impozabil în scopul reflectării corecte în declarația CET18, recomandăm să examinați o serie de articole plasate pe paginile noastre ce vin în sprijinul persoanelor fizice.

În anul 2021 agențiile de turism şi turoperatorii au acordat servicii turistice la 320,9 mii de turiști și excursioniști, numărul acestora fiind de 2,6 ori mai mare față de anul 2020. Totodată, în anul 2020 indicatorul s-a redus față de anul 2019 cu 252,1 mii de turiști sau de 3 ori.   Conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică, creșterea numărului de turiști și excursioniști în anul precedent a fost condiționată de majorarea numărului de participanţi la turismul emițător cu 143 mii persoane (de 2,9 ori), a turismului intern – cu 36,3 mii persoane (de 1,8 ori) și turismul receptor – cu 17,1 mii persoane (de 3,5 ori).  

În luna martie curent, Parlamentul a aprobat proiectul de lege ce acordă angajatorilor dreptul de a deschide creșe în cadrul companiilor pentru copiii angajaților. Totodată, autoritățile prevăd și alte mecanisme ce au ca scop facilitarea accesului părinților cu copii, în special a mamelor, la piața muncii.   Modificările legislației la acest capitol au fost discutate în cadrul clubului de presă, la care au participat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spătari, președintele comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie, Dan Perciun, deputați, reprezentanți ai societății civile, parteneri de dezvoltare etc.

Membrii comisiei agricultură și industrie alimentară au oferit, cu vot unanim, aviz pozitiv pentru  proiectul de lege de modificare a Codului fiscal, prin care se propune excluderea accizelor la importul tractoarelor agricole de la pozițiile tarifare 870110 000, 870120, 870130000, 870191900, 870192900, 870193900, 870194900, 870195900, 870191100, 870192100, 870193100, 870194100 și 870195100.   După cum a informat autorul inițiativei, astfel se va reduce la zero cota accizelor la tractoarele de mâna a doua, ceea ce este favorabil pentru agricultorii mici, menționând că prin Legea nr. 257/2020 a fost eliminată interdicția de import a tractoarelor agricole și forestiere

În Nomenclatorul domeniilor de formare profesională și al specialităților în învățământul superior (aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 482/2017) vor fi incluse noi specialități ce vizează domeniul multimedia: producție multimedia, designul jocurilor și animație. Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința de ieri, 18 mai, proiectul hotărârii de Guvern privind modificarea Nomenclatorului, în scopul sporirii capacităților instituțiilor de învățământ superior de a pregăti specialiști în domenii prioritare solicitate de piața muncii.   Modificările vor fi operate la domeniul fundamental al științei, culturii și tehnicii „02 Arte și Științe umaniste”, domeniul general de studiu „021 Arte” și

Municipiile Edineț, Soroca, Ungheni, Orhei, Cahul, Comrat care, conform unor studii, posedă potențialul necesar de a deveni motoare ale creșterii economice la nivel național și regional, vor beneficia de un program de suport în dezvoltarea regională.   Pe agenda ședinței secretarilor generali din 23 iulie curent a fost inclus proiectul  cu privire la aprobarea Programului Național de dezvoltare a orașelor-poli de creștere în Republica Moldova.

În trimestrul I al anului 2022 prețurile producătorului la produsele agricole au sporit cu 8,4% comparativ cu aceiași perioadă din anul 2021, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, la produsele vegetale preţurile producătorului au crescut cu 1,6% față de ianuarie-martie 2021, majorarea fiind determinată în mare parte de creșterea preţurilor la rapiță – de 2,2 ori, soia – cu 49,5%, floarea-soarelui – cu 14,5%, legume – cu 14,1%, struguri de soiuri de masă – cu 11,0%, cartofi – cu 8,1%, orz – cu 7,5%, grâu – cu 4,7%. În același timp, s-au micșorat preţurile producătorului la fructe – cu 34,2%, precum și la porumb boabe – cu 8,7%.