Guvernele din România şi Polonia încearcă să găsească soluţii la recenta criză a francului elveţian, în contextul în care sute de mii de persoane care s-au împrumutat în franci pentru a-şi cumpăra locuinţe se confruntă cu dificultăţi majore la plata ratelor, relatează Wall Street Journal.

Cele mai mari economii ale Uniunii Europene, Germania, Franţa şi Marea Britanie, au luat-o fiecare în direcţii total diferite, ceea ce subliniază lipsa de coordonare în ceea ce se vrea a fi cel mai ambiţios proiect de uniune economică din lume şi un semnal de atenţionare pentru economiile, precum cea a României, care-şi trimit cele mai multe exporturi pe piaţa comunitară. Vestea reducerii cu 4% a producţiei industriale din Germania în august, cea mai abruptă scădere de după criză şi mai gravă decât cele mai pesimiste estimări ale analiştilor, s-a resimţit pe bursele europene şi amplifică temerile că economia germană, motorul de creştere economică al Europei, va începe să dea rateuri.

Austria nu va mai injecta noi fonduri în Heta Asset Resolution AG, banca de rebuturi creată pentru restructurarea Hypo Alpe-Adria-Bank International AG, care a devenit astfel primul caz în care se vor aplica noile norme UE care forţează creditorii să suporte pierderi pentru salvarea unei bănci, transmite Bloomberg.

Profitul băncilor comerciale din Moldova a crescut de două ori în 2013. Experţii de la Banca naţională susţin că acest fapt se datorează depăşirii crizei de la Banca de Economii, dar şi modificării sistemului de raportare a băncilor comerciale, precum şi trecerii la standardele europene.

Germania, principalul partener comercial al Estului, a avut un rol important în performanţa economică a ţărilor europene din perioada ianuarie-martie când a compensat stagnarea Franţei şi declinul Italiei, următoarele două cele mai puternice ţări din regiune. Datele anunţate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, pentru trimestrul al doilea arată de data aceasta că economia Germaniei a scăzut, Italia este în recesiune, iar Franţa stagnează deja de două trimeste, astfel că toată zona euro se confruntă cu o frânare a creşterii economice.

Miniştrii de Finanţe ai Uniunii Europene au discutat sâmbătă soluţii pentru finanţarea economiei comunitare cu sume de ordinul miliardelor de euro fără să crească datoriile, ei analizând opţiuni de la crearea unei pieţe de capital pan-europene până la înfiinţarea unui fond uriaş de investiţii. Pe fondul redresării economice fragile din cea mai gravă criză financiară din ultima generaţie, miniştrii de Finanţe au însărcinat Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) să redacteze o listă de proiecte care să creeze creştere şi să decidă cum să fie finanţate, relatează Reuters.

Ţările membre Fondului Monetar Internaţional au făcut sâmbătă, în cadrul conferinţei anuale a FMI şi Băncii Mondiale, un apel la acţiune pentru a grăbi revenirea economică mondială şi au cerut guvernelor să nu blocheze creşterea prin scăderea bugetelor, în condiţiile ameninţării unei noi crize, scrie Reuters. Apelul către prioritizarea creşterii venit din partea FMI vine în condiţiile în care economia Japoniei se află în dificultate, zona euro riscă o nouă recesiune, şi chiar expansiunea Chinei a încetinit.

Într-un editorial pentru Financial Times jurnalistul economic Wolfgang Münchau demontează ideea Bundesbank că prin majorări salariale s-ar revigora cererea internă a Germaniei şi s-ar rezolva astfel o parte din problemele celei mai mari economii europene şi ale zonei euro şi propune în schimb mai multă relaxare monetară şi suspendarea pactului fiscal, cel prin care statele europene s-au obligat să respecte o disciplină bugetară strictă.

Sistemul bancar autohtom a acumulat anul trecut un profit total de 778 milioane lei sau cu 242 milioane mai redus decât cel înregistrat în anul 2013. Dintre cele 14 bănci comerciale din Republica Moldova, trei au încheiat anul 2014 cu pierderi. Cea mai profitabilă bancă a câştigat anul trecut aproape 400 milioane lei, iar cea mai mare pierdere financiară din sistem s-a cifrat la 218 milioane lei.

Prim-ministrul Iurie Leancă a anunțat astăzi, după întrevederea cu producătorii de fructe și legume și cu procesatorii, că Guvernul a elaborat un set de măsuri pentru susținerea sectorului agricol. Astfel, urmează să fie identificat mecanismul pentru a oferi compensații fermierilor afectați de prețurile în scădere pentru fructele timpurii.

Cheltuielile pe care le suportă pacienţii spitalelor rămase fără medicamente şi consumabile medicale vor fi rambursate. Ministrul sănătăţii în exerciţiu, Andrei Usatâi, i-a îndemnat pe oameni să păstreze bonurile de casă eliberate de farmacii pentru a le putea prezenta directorilor instituţiilor medicale. Criza a survenit pentru că firmele care asigură spitalele cu medicamente nu au mai dorit să livreze stocuri noi până la revizuirea preţurilor.

Comisia Nationala a Pietei Financiare din Moldova (CNPF) a aprobat recent o hotarare prin care companiile emitente de polite Carte Verde sunt obligate sa majoreze cota depusa pentru garantia bancara externa conform noilor cerinte ale Consiliului Birourilor Carte Verde. Astfel, garantia bancara externa ceruta de Consiliul Birourilor trebuie majorata pana la valoarea de 4,25 milioane euro, respectiv cate 531.250 euro pentru fiecare din cei 8 asiguratori moldoveni care emit asigurari Carte Verde.

Fiecare al cincilea credit ipotecar contractat de englezi în al doilea trimestru al anului 2014 are un termen de 30 de ani sau mai mare, față de fiecare al douăzecilea, cât era acum 10 ani. Din cauza creșterii prețului la imobile, unica soluție de a le procura sunt creditele cu termene mai mari, transmite This is MONEY.

Produsul Intern Brut (PIB) al Greciei s-a contractat cu 0,2% în al doilea trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, aceasta fiind cea mai mică scădere a economiei din trimestrul al treilea al anului 2008 până în prezent, informează Bloomberg. Aceasta este a 24-a contracţie, consecutiv, pentru economia elenă, dar semnele de redresare provin din faptul că declinul PIB-ului anunţat de Autoritatea pentru Statistică din Grecia este mai mic decât au anticipat analiştii.

Oamenii de afaceri din România consideră că cele mai importante riscuri globale sunt crizele fiscale din economiile-cheie, crizele de lichiditate şi eşecul major al sistemelor financiare, reiese din raportul Global Risks 2015 realizat de Marsh.

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, şi ceilalţi oficiali ai instituţiei pregătesc o serie de posibile măsuri neconvenţionale de combatere a riscului instalării unei inflaţii scăzute pentru o lungă perioadă de timp, de la dobânzi negative la lichidităţi destinate băncilor.

Preşedintele Franţei François Hollande a declarat că Banca Centrală Europeană va anunţa joi un program pentru achiziţia de obligaţiuni guvernamentale emise de statele din zona euro, confirmând astfel aşteptările investitorilor privind adoptarea de noi măsuri de stimulare economică în regiune.

Banca of America, a doua bancă americană după active, a dezvăluit publicităţii în această săptămână că a făcut o eroare de calcul în urma căreia au fost raportate patru miliarde în plus la capital faţă de nivelul real, scrie New York Times. Greşeala, nedepistată ani la rând, a fost făcută în planificarea unei măsuri de redresare. După ce a primit raportul acestei erori, Rezerva Federală a Statelor Unite i-a cerut băncii să suspende un program de răscumpărare de acţiuni şi să interzică creşterea dividendelor trimestriale.

Comisia Europeană (CE) a deschis o investigaţie pentru a determina dacă regiunea spaniolă autonomă Valencia a fraudat statisticile economice oficiale, acesta fiind primul dosar de acest tip după ce au fost descoperite în 2009 minciunile Greciei. Investigaţia, care va viza cheltuielile neraportate de către regiunea autonomă Valencia de-a lungul unei perioade de mai mulţi ani, s-ar putea solda cu sancţiuni dure. Amenda ar putea ajunge la maximum 0,2% din PIB-ul Spaniei, de 1.358 miliarde dolari, scrie EUobserver.

Numărul şomerilor din întreaga lume va creşte în următorii cinci ani cu cel puţin 11 milioane, iar inegalităţile globale se vor agrava, a avertizat Organizaţia Internaţională a Muncii într-un raport publicat marţi, transmite AFP.