Întreprinderea neplătitoare de TVA este subiect al impunerii cu regimul de impozitare conform capitolului 71 al Titlului II din CF. Ținând cont de modificările operate începând cu anul 2020, va include entitatea în obiectul impunerii cu 4% creanțele expirate recuperate?   Agenții economici subiecți ai sectorului ÎMM urmează să determine obiectul impunerii prin aplicarea contabilității de angajamente. Conform art. 542 din CF, obiect al impunerii pentru aceștia este

În anul 2020 o persoană fizică a înstrăinat un imobil (apartament), care nu a servit ca locuință de bază la prețul de 600 000 lei. Imobilul a fost procurat anterior în anul 2015 la prețul de 450 000 lei, iar după procurare persoana fizică a efectuat reparația capitală a acestuia în suma de 100 000 lei, dispunând de documentele confirmative (facturi fiscale, bonuri de casă) eliberate de întreprinderea ce a prestat serviciile de reparație. Astfel, la determinarea obligației fiscale privind impozitul pe venit și, respectiv, la determinarea bazei valorice a imobilului se vor lua în considerare cheltuielile legate de reparația imobilului?

Începând cu 1 ianuarie 2024, au intrat în vigoare prevederile art. 127 din Codul muncii (în continuare – CM) care reglementează acordarea concediilor pentru salariații care au adoptat copii sau i-au luat în plasament în serviciul tutelă/curatelă. În contextul în care, în mare parte, tipurile

Persoanele fizice au depus pentru perioada anului precedent 176092 declarații (CET18), în creștere cu peste 13 mii față de numărul declarațiilor pentru anul 2019, conform Raportului  publicat de Serviciul Fiscal de Stat. Contribuabilii  au preferat modalitatea declarației rapide/precompletate, pentru care au optat 133886 cetățeni. Totodată, pe suport de hârtie au fost prezentate 21664 formulare, iar prin intermediul SIA Declarație electronică – 20542.   Veniturile obținute de persoanele fizice în anul 2020 reprezintă 71,59 mld. lei și, cu toate că a fost an pandemic, acestea sunt în creștere cu 2,16 mld. lei comparativ cu anul 2019.

În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 279/2023 (în vigoare începând cu data de ieri, 15.05.2023), au fost operate modificări în procedura de stingere prin compensare a obligației fiscale și de restituire a mijloacelor bănești din buget (inclusiv a sumei plătite în plus), care este prevăzută de Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 235/2017 (în continuare – Regulament).

Adesea noțiunea de scutire pentru persoana întreținută în percepția contribuabililor este echivalată  cu scutirea pentru copii, prevederile legale însă cuprind o categorie vastă de subiecți ce pot fi  recunoscuți în calitate de persoane întreținute, noțiunea dată având o interpretare mult mai largă.  Astfel, în conformitate cu art.35 alin. (1) din CF, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are  dreptul la o scutire în sumă de 4500 de lei anual pentru fiecare persoană întreținută, cu excepția  persoanelor cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu  dizabilități severe și accentuate, pentru care scutirea constituie 18900 de lei anual. 

Procesul de elaborare a politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost încheiat prin adoptarea Legii nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 171/2019). Elaborarea și aprobarea proiectului de Lege nr. 171/2019 a fost ghidată de câteva aspecte importante, și anume: • stabilirea unor reguli clare de impozitare bazate pe simplitate în procesul de calculare și achitare a impozitelor și taxelor; • asigurarea unei previzibilități a politicii fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv; • stimularea proceselor economice; • extinderea bazei fiscale.

Agenția Națională pentru Sănătate Publică precizează modul de aplicare a prevederilor Hotărârii CNESP nr. 62/2021 în scopul prevenirii și controlului răspândirii COVID-19:   1. Administratorii locațiilor în care accesul este permis doar cu certificatul Covid-19 prevăzut la pct. 5 din Anexa nr. 2 a Hotărârii 62/2021, prin care se înțelege oricare din următoarele documente: a) certificatul de vaccinare împotriva COVID-19 cu schema completă de vaccinare (pe suport de hârtie sau în format digital); dovada imunizării este valabilă dacă au trecut cel puțin 14 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare;

Gospodăria ţărănească (în continuare – GȚ) este o întreprindere individuală bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărăneşti), având ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii agricole. Noțiunea este definită în art. 2 alin. (1) din Legea nr.1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier).   Procedura de lichidare a unei gospodării țărănești (de fermier) (în continuare – GȚ) provoacă întrebări contribuabililor, fapt ce ne impune să venim astăzi cu unele explicații asupra subiectului.

Certificatul digital COVID-19 care include certificatul de vaccinare, certificatul de testare și certificatul de recuperare va putea fi descărcat, începând cu data de 15 octombrie 2021, de pe pagina www.certificate-covid.gov.md gratuit și va fi disponibil în limbile română/engleză. Modelul acestuia a fost aprobat vineri, 8 octombrie, în cadrul ședinței Comisiei Naționale Extraordinare pentru Sănătate Publică și va fi emis prin Sistemul Informațional Automatizat „Registrul de evidență al vaccinării împotriva COVID-19”, în baza datelor prezentate de către instituțiile medico-sanitare, precizează Guvernul RM.

În luna mai anul curent s-a desfășurat cea de-a 52-a Sesiune a Comitetului Tehnic de Evaluare Vamală, organizată de către Organizația Mondială a Vămilor în cadrul căreia au fost adoptate și supuse aprobării două Avize consultative noi referitor la „Evaluarea mărfurilor importate care poartă marca comercială proprie a importatorului” și „Redevențe și taxe de licență în conformitate cu Articolul 8.1(c) din Acord”. Totodată în decizie se menționează că cele mai recente Avize consultative au fost datate cu 24 mai anul 2019.   Ține de reiterat faptul că Avizele consultative ale Comitetului, emise în scopul asigurării unei interpretări uniforme pe plan tehnic al Acordului, constituie un instrument utilizat în vederea evaluării vamale și oferă soluții concrete, pe baza faptelor prezentate, pentru cazuri mai complexe de evaluare.

Dragi cititori, Monitorul fiscal se ține de promisiuni și vine cu sinteza săptămânii 29 martie – 5 aprilie. În această perioadă am avut onoarea să fim solicitați de către 43 mii utilizatori, care au vizualizat peste 130 mii pagini ale publicației noastre. Vă mulțumim mult și vă rugăm să ne apreciați muncă și săptămâna viitoare, pe parcursul căreia vom continua plasarea întrebărilor și răspunsurilor ce țin de declararea veniturilor persoanelor fizice ce nu practică activitate de întreprinzător.

Capitolul I Capitolul I partea a II Potrivit art. 24 din CF se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

La sfârșitul lunii ianuarie 2019, rezultatele financiare raportate de bănci prezintă o situație stabilă în sector. Principalii indicatori financiari și prudențiali înregistrează valori cuprinse în limitele, sau chiar peste cele admise de banca centrală. Totodată, rezervele acumulate și profitul reportat mențin nivelul de solvabilitate la un nivel superior, cu oscilații de la o bancă la alta în intervalul 20–62%.

În declarațiile de avere și interese personale pentru anul 2021, subiecții declarării vor indica prețul real plătit pentru bunurile mobile și imobile pe care le au în proprietate și care au fost procurate în anii 2018-2021, precum și cheltuielile pentru îmbunătățirea sau reparația acestora, prevede Legea nr. 130 din 7 octombrie 2021 pentru modificarea unor acte normative (Legea nr. 130/2021), care a intrat în vigoare vineri, 29 octombrie, fiind publicată în MO. 

Perfectarea actului de predare-primire în cadrul operațiunilor economice este un drept sau o obligație a părților implicate în acestea? Întrebarea încă mai persistă în mediul contabililor, fapt care a generat necesitatea oferirii explicațiilor prezentate în articolul ce urmează, acestea având la bază prevederile legislației în vigoare.    Astfel, unul din cazurile de întocmire a actului de predare-primire reprezintă

Măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor atribuite la categoria „Active neproductive” sunt aspecte destul de problematice în sectorul bugetar. Acestea sunt condiţionate, în mare parte, de nesoluționarea metodologică în actele de reglementare în domeniu, din care motiv rămân a fi frecvent abordate în literatura de specialitate, generând multiple discuţii și sugestii în rândurile profesioniștilor.

Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător va examina în ședința de astăzi, 28 septembrie, proiectul ordinului cu privire la Lista actelor necesare la vămuirea mărfurilor. Documentul a fost elaborat de Serviciul Vamal în scopul asigurării corecte și transparente a operațiunilor de vămuire a mărfurilor/ bunurilor și pentru respectarea condițiilor din Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal.   Potrivit proiectului, lista va conține: documente comerciale (factura comercială/invoice, actele care confirmă achitarea cheltuielilor de procurare, transportare, transbordare, asigurare și depozitare și contractul în baza căruia au fost livrate mărfurile);

În conformitate cu prevederilor art. 39 alin. (1) din Codul fiscal, active de capital reprezintă: a) acţiunile, obligaţiunile, alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător; b) proprietatea privată nefolosită în activitatea de întreprinzător; c) terenurile; d) opţionul la procurarea sau vînzarea activelor de capital.

Conform art.95 alin.(2) lit.b) din Codul fiscal, venitul sub formă de dobîndă obținut de către locator în baza unui contract de leasing, nu constituie obiect impozabil cu TVA. Potrivit art.1314 alin.(1) din Codul civil, prin contractul de leasing, o parte (locator) se obligă să asigure celeilalte părţi (locatar), în decursul unui termen convenit care depăşeşte 1 an (termenul de leasing), posesia şi folosinţa unui bun cumpărat de locator, precum şi să acorde locatarului opţiunea de a dobîndi în proprietate bunul, de a prelungi termenul de leasing ori de a restitui bunul la expirarea termenului de leasing, iar locatarul se obligă să efectueze plăţile periodice convenite (rate de leasing).